luni, 5 iulie 2010

Lucian Davidescu: Sunt de ajuns tăierile de salarii şi creşterile de taxe? Ce urmează?

5 veşti bune şi 5 veşti proaste.
Vestea Bună #1. FMI a dat drumul banilor, după ce ne-a lăsat o săptămână să fierbem în suc propriu.

Vestea Proastă #1. Fondul avertizează însă că mărirea TVA mută ţinta de inflaţie de la 3,5% la 7,9%. Cam mult!

VB#2. Inflaţia mare ajută guvernul să-şi atingă ţintele. Chiar dacă economia scade, PIB nominal va fi substanţial mai mare, încasările nominale relativ mai mari iar cheltuielile – identice.

VP#2. Inflaţia mare ajută doar guvernul. Pe toţi ceilalţi îi încurcă, de la salariaţi până la deţinătorii de economii.

VB#3. Leul are două motive în plus de apreciere. Mărirea TVA răreşte leii în circulaţie şi poate aduce mai multă valută din plusul de exporturi. În plus, leul oferă cea mai atractivă dobândă din UE – 6,25%, iar investitorii au garanţia că BNR nu prea poate s-o mai reducă în contextul enormei presiuni inflaţioniste.

VP#3. La dobânda asta creditul e greu accesibil, crizele de lichiditate vor fi dese, iar multe firme vor fi împinse direct în faliment.

VB#4. FMI estimează reducerile de cheltuieli la 1,3% din PIB iar creşterile de venituri la 1% din PIB. Consolidarea fiscală de 2,3% din PIB în doar jumătate de an se va transforma într-una de cel puţin 4,6% din PIB în 2011.

VP#4. Condiţia este ca această ajustare să nu se scurgă în blocaj financiar sau evaziune. În plus, cu un guvern care nu pare capabil să îşi gestioneze cheltuielile, economia poate fi repede spulberată cu programe de “investiţii” sau de “stimulare a economiei”.

VB#5. Mărirea TVA va forţa ajustarea severă a deficitului comercial. Exporturile devin, comparativ, mai rentabile ca până acum, în timp ce restrângerea consumului intern va limita importurile.

VP#5. Ce era doar un scenariu a devenit certitudine. Şi anul acesta, România rămâne în recesiune.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

duminică, 4 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Orice dobândă sub 9,4% va fi real negativă

Având în vedere că Fondul Monetar Internaţional a ridicat prognoza de inflaţie pentru 2010 de la 3,5% la 7,9%, după cum scriam în articolul FMI a majorat ţinta de inflaţie pentru România la 7,9%, dar este îngijorat privind capacitatea autorităţilor de a continua reformele, înseamnă că va trebui să ne reconsiderăm atitudinea faţă de dobânzile bancare. Având în vedere că, de la 1 iulie 2010, se va aplica impozit de 16% pe câştigurile din dobânzi bancare, să vedem de la ce valoare a dobânzii în sus vom obţine o dobândă real pozitivă. Calculul este foarte simplu:

7,9% / (1 - 16%) = 9,4%

Rezultă că orice dobândă sub 9,4% pe an va fi real negativă. Aveţi grijă unde vă plasaţi banii.

Citiţi pe aceeaşi temă şi articolul Dacă băncile nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage masiv banii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: E oficial! Pariați pe leu ca să pierdeți

FMI prognozează acum că rata inflației va fi de 7,9%. În urmă cu câteva zile Lucian Croitoru a declarat că se așteaptă ca rata inflației să ajungă la 8%-8,5%.

Lunea trecută, când mă aflam în studioul Money Channel, i-am adresat domnului Adrian Vasilescu întrebarea: mai merită să pariem pe leu? Știți care a fost răspunsul? Da!

Nu vă mai obosiți să calculați randamentul real al banilor pe care îi economisiți la bancă. Cu o rată a inflației de 8% și cu dobânda impozitată un depozit bancar vă aduce un randament real-negativ de 2%. Adică o pierdere de 2%. Puteți paria.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Cum gândea artizanul “miracolului” economic german în 1957

Pentru cei care cred că că miracolul german postbelic se explică prin filozofia intervenționistă, ECOL a tradus un articol publicat de Ludwig Erhard în 1957. Iata ce spunea the man himself despre asigurările sociale:

În perioada recentă, am fost în repetate rânduri alarmat de puternicul apel la un sistem de asigurări colective în sfera socială. Unde vom ajunge şi cum vom putea continua să progresăm dacă adoptăm din ce în ce mai mult un mod de viaţă în care nimeni nu mai vrea să îşi asume responsabilitatea pentru propria persoană şi fiecare caută siguranţa în colectivism? Am prezentat tranşant aceasta fugă de responsabilitate atunci când am spus că, dacă această manie va lua amploare, vom aluneca într-o ordine socială în care fiecare va sta cu mâna în buzunarul celuilalt. Principiul ar fi următorul: eu îi asigur traiul altuia, iar altcineva mi-l asigură mie.
Orbirea şi inerţia intelectuală care împing spre un stat al bunăstării nu pot aduce decât dezastru. Această tendinţă, mai mult decât oricare alta, va duce încet dar sigur la distrugerea valorilor reale umane —bucuria de a-ţi asuma răspunderea, iubirea pentru viaţa semenilor, impulsul de a dovedi de ce eşti în stare şi disponibilitatea de a-ţi asigura traiul — şi în final se va ajunge probabil nu la o societate lipsită de clase sociale, ci la una mecanizată şi lipsită de suflet.
Acest proces este îndeosebi de neînţeles deoarece, cu extinderea prosperităţii şi creşterea siguranţei economice, baza noastră economică devine din ce în ce mai solidă; nevoia de a proteja reuşitele de toate pericolele viitoare eclipsează orice alt argument. Se face astfel o eroare tragică, întrucât ne confruntăm cu aparentul refuz de a recunoaşte că progresul economic şi prosperitatea bazată pe efort nu sunt compatibile cu un sistem de asigurări colective.
Acest apel la securitate, care cu siguranţă va permite o intervenţie şi mai pronunţată a statului, evidenţiază contradicţiile din această politică lipsită de onestitate. Dacă aceste revendicări sunt aduse la un numitor comun, atunci ceea ce se cere este nici mai mult nici mai puţin decât o reducere a impozitării concomitent cu creşterea cheltuielilor guvernamentale. Şi-au pus oare problema apărărtorii acestei teze unde va găsi statul puterea şi mijloacele pentru a satisface asemenea cerinţe care, luate una câte una, ar putea fi justificate?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: FMI a majorat ţinta de inflaţie pentru România la 7,9%, dar este îngijorat privind capacitatea autorităţilor de a continua reformele

Consiliul Director al FMI a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea cotei principale de TVA la 24%, a declarat pentru Mediafax şeful misiunii de evaluare a instituţiei financiare internaţionale, Jeffrey Franks (în fotografie).

"În Consiliul de vineri am aprobat deja o revizuire a ţintei noastre de inflaţie pentru acest an, ca urmare a creşterii TVA. Am majorat ţinta cu 4-4,5 puncte procentuale, astfel că centrul intervalului de fluctuaţie va fi de 7,9%", a spus Franks.

Reamintesc că ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este 3,5% pe an, plus sau minus un punct procentual, însă banca centrală a ratat sistematic ţinta de inflaţie în ulimii ani.

Franks a mai spus că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un efect singular asupra preţurilor, care va dispărea gradual în cursul anului viitor, astfel că nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente.

Am analizat în articolul TVA creşte la 24%. Ce urmează? consecinţele majorării cotei principale de TVA. Printre altele, o ţintă de inflaţie de 7,9% ne readuce la nivelul inflaţiei din anul 2005, după cu se poate observa din graficul din articolul respectiv.

După cum scriam aici, BNR a menţinut, în şedinţa din 30 iunie 2010, dobânda de politică monetară la 6,25%, după ce Guvernul a anunţat majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%, şi a arătat că va acţiona pentru limitarea efectelor de runda a doua ale acestei măsuri şi continuarea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scăzute.

Pe de altă parte, Consiliul Director al FMI este îngrijorat în legătură cu capacitatea autorităţilor române de continuare de politicilor de reformă, fiind nevoie de ţinerea cheltuielilor sub control şi de măsuri privind creşterea colectării veniturilor.

"În mod evident, ei (membrii Consiliului Director al FMI - n.m.) sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a spus Jeffrey Franks, citat de Mediafax.

Board-ul FMI a aprobat, vineri, 2 iulie 2010, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 910 mil.€, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.

S-a vehiculat ca sumă pentru această a cincea tranşă a acordului stand-by cu FMI suma de 850 mil.€. Cum unitatea de cont a Fondului este constituită de drepturile speciale de tragere (XDR) a căror valoare este constituită din valorile ponderate a mai multor valute şi valoarea împrumutului este exprimată în această unitate de cont, fluctuaţiile pe piaţa valutară internaţională au condus la această sumă, de circa 910 mil.€.

Este de notat faptul că această sumă va merge integral către Banca Naţională a României, pentru menţinerea stabilităţii preţurilor şi a cursului de schimb valutar.

În ultimele 13 luni, România s-a împrumutat de 9,3 mld.€ de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 mld.€ de la Uniunea Europeană şi 300 mil.€ de la Banca Mondială, adică un total de 12,1 mld.€. În mod excepţional, o parte din banii de la FMI din tranşele anterioare, au mers către bugetul de stat şi au fost cheltuiţi, în majoritate, pe plata salariilor bugetarilor şi pensiilor. Între timp, scurgerile de bani către clientela politică au continuat. Situaţia de acum este mai gravă decât cea de acum un şi jumătate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Cât au scăzut asigurările în România? Deutsche Bank, percheziţionată. Ryanair va vinde locuri în picioare. Plus alte minunăţii de prin presa străină.

Asigurarile de viata scad, dar cu viteze diferite. Cele mai mari scaderi sunt in Europa Centrala si de Est, arata ultimul studiu al elvetienilor de la Swiss Re. In materie de cheltuieli anuale cu asigurarile, olandezii i-au deposit pentru prima data pe elvetieni (6550 dolari, fata de elvetieni, cu 6200 USD). Romania e trecuta in randul statelor cu scaderi  cuprinse intre 10 si 20%. (18,32% zic ei ca am fi scazut, dar  probabil ca devalorizarea leului in fata USD a contribuit si ea). Asigurarile de viata, minus 11,6%. Studiul merita citit de asiguratorii locali.

Datoria publica a Belgiei a depasit nivelul de 100% din PIB. Prilej de ample dezbateri, mai ales ca e pentru prima oara in ultimii 8 ani cand datoria publica depaseste valoarea productiei anuale a economiei belgiene (PIBul, cum ar veni). In cifre, discutam despre 342,9 miliarde de euro. “Sa nationalizam datoria?”, se intreaba unii, mai ales ca peste jumatate e in mana bancilor si a fondurilor de investitii.

Deutsche Bank, perchezitionata intr-o afacere de evaziune fiscala cu drepturi de emisii de carbon. Despre asta se va mai scrie mult.


Ryanair intentioneaza sa isi optimizeze costurile intr-un mod zuper ciudat. Va vinde locuri “in picioare”, iar la toalete se vor vinde bilete de intrare, scrie Daily Mail. Ce urmeaza? Locurile pentru cate 3 persoane care sa se tina in brate? Tot din Daily Mail, aflati cat cheltuie Marea Britanie cu protectia lui Tony Blair

Algerienii sunt ingrijorati de miscarile valutare externe, care le scumpesc importurile, scrie El Watan. Puiul a ajuns sa coste, 4,2 eur/kg (in dinari de-ai lor, 400DA). Despre cum a incetat subit greva de la Arcelor Mittal-ul lor, sau despre tendintele preturilor materiilor prime (luate una cate una) pe pietele bursiere externe , mai in coada articolului. Bine scris, bine tintit.

Franta va acorda despagubiri celor care au avut de suferit de pe urma experimentelor sale nucleare. “O minciuna politica franceza!” titreaza presa lor. Legea care permite acordarea acestor despagubiri este prea vaga, spun avocatii algerieni, care mai precizeaza ca aproape niciun cetatean de-al lor nu se incadreaza. Probabil ca se stipuleaza ca daca ti-au crescut mai putin de 3 maini in plus sau doua capete, nu primesti niciun sfantz. Da` sa vedeti ce scriu polinezienii, sau tahitienii..

In fine, in Algeria, ca tot ne-am oprit aici, tristetea e mare. Fratele presedintelui a murit dupa ce s-a chinuit mult timp cu o boala incurabila, reforma pensiilor ii nemultumeste si pe ei..

“Painea alba” a businessului in China s-a cam terminat, arata un raport al Camerei de Comert chneze, citat de L`Echo. Investitorii nu mai sunt optimisti cu privire la businessul pe termen lung, cei 500 de respondenti ai anchetei statistice temandu-se de inasprirea conditiilor de afaceri.

Azi e Ziua Nationala a SUA.

Banca Natixis a descoperit solutia iesirii din criza datoriilor. Cresterea salariilor si deprecierea euro cu 30%, scriu cercetatorii bancii, intr-un studiu.

Se intoarce protectionismul in randul membrilor G20, aceiasi care au cerut sa se renunte la masurile protectioniste? Asa arata rezultatele unei cercetari profesioniste. Sa ne mai miram? :)

Masina de creat locuri de munca din SUA are motorul calat, se pare. 125.000 de locuri de munca s-au pierdut in iunie.

Traderul baut despre care scriam recent, a fost angajat de o companie din domeniul biocarburantilor. Cica il vor duce la un rehab, dupa care va fi numai bun de speculat pe petrol. Tineti-va bine!:))
Marea Britanie  nu s-a oprit din taiatul cheltuielilor publice. Fiecare minister mai trebuie sa taie 40% din cheltuieli.

Au si elvetienii falitii lor. Peste 3000 de firme, in prima jumatate a anului.Baselul pare cel mai afectat iar zona romanda, cea mai robusta. Ca tot veni vorba de Elvetia, Urs von Daeniken a fost demis dupa ce s-a descoperit ca inregistra ziaristi, iar o serie de persoane declarate “cu probleme” pentru siguranta Elvetiei erau demult moarte si ingropate. Raportul serviciilor este criticat/mistocarit de mai toate ziarele  locale.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

sâmbătă, 3 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Costul economic al inundaţiilor

Inundaţiile care au lovit Moldova şi alte regiuni ale ţării au atins dimensiuni nemaivăzute, mai ales prin prisma debitelor râurilor, care au atins niveluri istorice. După inundaţiile din 2005, s-au alocat anual 200 mil.€ pentru îndiguiri şi regularizări de cursuri de apă. În cheia obişnuitelor sinecuri către clientela politică, nu prea se ştie ce s-a întâmplat cu aceşti bani.

Unul dintre satele cele mai lovite din Moldova a fost Săuceşti, judeţul Bacău, care a fost lovit şi în 2009 de inundaţii. Prin intervenţie guvernamentală, s-au construit case, dărâmându-se cele afectate grav de ape. Iată că, cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu în localitatea respectivă, locuitorii au reclamat faptul că molozul rezultat din demolări nu a fost folosit pentru construcţia unui dig.

Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a început să vehiculeze ideea că aceste inundaţii vor costa România peste 0,6% din PIB, pentru ca Guvernul României să poată apela la organismul specializat al Uniunii Europene pentru obţinerea unor ajutoare.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă dezastrelor naturale şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile afectate de un dezastru. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. În cei opt ani care au urmat de la crearea sa, a fost utilizat în cazul a 33 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 20 de state membre, suma totală alocată depăşind 2,1 mld.€.

FSUE poate oferi ajutor financiar statelor membre şi ţărilor care desfăşoară negocieri de aderare la UE în cazul unui dezastru natural major, dacă pagubele directe totale cauzate de dezastrul respectiv depăşesc 3 mld.€ (la preţurile din 2002) sau 0,6% din PIB, luându-se în considerare cifra mai mică. Statele membre şi ţările în curs de aderare vecine, afectate de acelaşi dezastru, pot primi ajutor la rândul lor, chiar dacă valoarea pagubelor nu atinge pragul stabilit.

În mod excepţional, Fondul poate fi utilizat şi în cazul unei catastrofe naturale cu caracter excepţional care afectează majoritatea populaţiei unei regiuni, având consecinţe grave şi de durată asupra stabilităţii economice şi a condiţiilor de viaţă. Aceste cazuri sunt evaluate, individual, de Comisie.

FSUE are un buget anual de 1 mld.€. În fiecare an, un sfert din această sumă trebuie să fie încă disponibilă la data de 1 octombrie, pentru a putea face faţă eventualelor nevoi care pot apărea până la sfârşitul anului. În cazuri excepţionale şi dacă resursele rămase pentru restul anului nu sunt suficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor. Suma disponibilă anual pentru dezastre regionale extraordinare este de 7,5% din bugetul anual al FSUE (sau 75 mil.€).

FSUE vine în completarea bugetului alocat de statele membre în vederea luării unor măsuri urgente, printre care se numără:
- repunerea imediată în funcţiune a infrastructurii şi a echipamentelor în domeniul energiei, apei potabile, apelor uzate, transportului, telecomunicaţiilor, sănătăţii şi învăţământului
- punerea la dispoziţie a unor spaţii de cazare temporare şi a serviciilor de urgenţă, pentru a acoperi nevoile imediate ale populaţiei
- securizarea imediată a infrastructurilor de prevenire şi luarea unor măsuri de protecţie a patrimoniului cultural
- curăţarea zonelor sinistrate, inclusiv a zonelor naturale.

FSUE nu a fost creat cu scopul de a acoperi toate costurile generate de dezastrele naturale. Fondul se limitează, în principiu, la pagubele care nu fac obiectul asigurărilor şi nu compensează, de exemplu, pierderile suferite de persoanele fizice. De altfel, acţiunile pe termen lung, precum reconstrucţia de durată, reconversia economică sau prevenirea, pot primi susţinere financiară prin intermediul altor instrumente, cum ar fi fondurile structurale şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Să facem câteva calcule sumare. Din 2005 şi până acum, s-au cheltuit 200 mil.€ x 6 ani = 1,2 mld.€. Care nu se ştie pe ce s-au dus. Plus 0,6% din PIB, care ar însemna 720 mil.€, în total, 1,92 mld.€. În compensaţie, vom obţine, probabil, 75 mil.€ de la FSUE.

Este evident faptul că guvernul nu va fi capabil să ofere în acest an populaţiei compensaţii pentru pierderile suferite. Şi aşa ţinta de deficit bugetar convenită cu Fondul Monetar Internaţional, de 6,8% din PIB, nu va putea fi atinsă. Şi nici să purceadă la construcţia unor diguri în stare să prevină asemenea dezastre.

Vi se pare o afacere bună?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP