Mihai Marcu: Cât s-a investit în realitate în stabilitatea cursului? - Bloguri economice

luni, 20 iulie 2009

Mihai Marcu: Cât s-a investit în realitate în stabilitatea cursului?

Am spus mai demult pe blog ca principala investiție a ultimei perioade a fost investiția BNR în cursul de schimb.

Un articol din Business Standard, citând documente ale Băncii Mondiale, afirma ca în ultimele noua luni, s-au cheltuit 4.5 miliarde EUR pentru susținerea monedei naționale.

Suma ar putea veni ca o surpriza pentru cei care citeau comunicatele BNR referitoare la rezerva și vedeau modificări mici, de câteva sute de milioane de euro în sus sau în jos. Problema este ca aceste comunicate nu sunt citite cum trebuie.

Fraza de început a fiecărui comunicat este : "La 30 iunie 2009, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul...". Deci, rezerva este prezentata doar ca un sold, o "poza" la finalul lunii, iar rezervele sunt "la" BNR si nu "ale" BNR. Astfel observam ca în luna mai 2009, in conditiile unor intrari de aproximativ 5 miliarde EUR (4.37 miliarde DST de la FMI), rezerva a crescut cu doar 2 miliarde EUR.

O parte din mister este lamurita de o declaratie a lui Adrian Vasilescu, care spune ca: "inca un miliard de euro au iesit prin ajungerea la scadenta a unor operațiuni de swap valutar derulate de BNR pentru a injecta lichiditati in lei pe piata".

Putem trage concluzia ca prin folosirea swap-urilor valutare ale BNR cu bancile comerciale, prezentarea rezervei valutarea fost mult cosmetizata, evitandu-se variatiile majore.

Daca luam drept corecte estimarile Bancii Mondiale, atunci ajungem la urmatoarea problema simpla de aritmetica:

  • BNR a retras din piață aproximativ 18 miliarde RON (4.5 mld EUR x 4.1 RON/EUR);
  • M2 (masa monetara intermediara) a crescut totuși cu 14 miliarde din octombrie pana in mai 2009
Situatia se coreleaza cu necesarul enorm de finanțare a deficitului bugetar al anului 2008.

Exista o logica a mentinerii unui curs usor supraevaluat al leului:

  • inflatie mai mica;
  • evitare punerii de presiuni pe solvabilitatea sistemului bancar;
  • efect psihologic bun la nivelul populatiei;
  • evitarea unor falimente generalizate ale firmelor si populatiei cu datorii in euro.
Problema principala este ca un euro supraevaluat va adanci criza si va forta ca ajustarile sa se faca in salarii, iar sectorul bugetar nu este capabil inca sa faca aceste ajustari.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP