Dan Popa: Secretul bancar. Mize, riscuri şi pedepse - Bloguri economice

luni, 31 august 2009

Dan Popa: Secretul bancar. Mize, riscuri şi pedepse

Miza legata de desfiintarea secretului bancar este uriasa. Ganditi`va doar ca in fiecare an, Fiscului american i se preling printre degete scapand de impozitare circa 150 miliarde de dolari (comparabil cu PIB`ul Romaniei). Banii se duc in Elvetia, Liechtenstein, Bermuse, Cayman sau in Hong Kong.

Evident ca in vreme de criza devii infinit mai atent cu fiecare ban, drept pentru care IRS (Internal Revenue Service – Fiscul american, ca sa fiu mai scurt) a pus ochii pe tarile care adapostesc banii americanilor. Numai ca nu a fost usor de pornit acest razboi.
“De cand exista impozitul pe venit, IRS`ul nu a avut niciodata acces la conturile americanilor din paradisurile fiscale. Aceasta fisura in mecanismul paradisiac este o consecinta a crizei, care ne-a impins sa urmarim capitalurile care luau drumul strainatatii”, explica Doug Shulman, unul din cei mai grei oameni din IRS. “Legal, am putut interveni numai dupa ce am avut dovada ca reprezentanti ai bancilor elvetiene au venit in SUA, cautand si apoi incurajand miliardarii nostri sa isi depuna activele la adapostul bancherilor elvetieni. Era o instigare, asa ca am putut interveni”, mai adauga Shulman.
Potrivit oficialului IRS, sanctiunile aplicate de Fisc americanilor care si`au ascuns banii in paradisuri fiscale sunt de doua tipuri. Cei care se autodenunta platesc 386.000 de dolari la fiecare milion de dolari auto-denuntat. 38,6 % net, cu alte cuvinte. Daca insa Fiscul te`a prins inainte ca tu sa te fi denuntat, se mai aplica o amenda de 2,5 milioane de dolari pe langa impozit. “Suntem inflexibili din acest punct de vedere. Nici nu discutam cu evazionistul! Daca a riscat sa isi ascunda banii de noi, sa plateasca si “prima de risc”, spune Shulman.
Daca IRS este cunoscut prin duritatea lui, in Franta lucrurile par a fi mai suportabile. Cei 3000 de francezi prinsi “descoperiti” vor plati Statului o amenda “flat” de 1500 euro pentru fiecare cont, dupa care incepe calculul impozitului propriu zis. Omologii francezai ai IRS, adica Direction nationale des enquêtes fiscales (Dnef) calculeaza mai intai impozitul datorat Statului (care se aplica sumei aflate in conturi), dupa care se aplica penalitati de intarziere care variaza intre 40% si 80 %, daca se demonstreaza ca banii au servit unor operatiuni frauduloase.
Contribuabilul prins poate negocia suma in functie de banii pe care e dispus sa ii acghite pe loc. (De pilda daca unui francez i s`a calculat o datorie finala totala neta de 10 mio eur, el poate scapa achitand 8 mio eur pe loc). Daca insa refuza sau contesta suma, procesul se muta in penal, unde o eventuala pierdere a contestatiei se lasa cu 5 ani de inchisoare pentru contribuabil. Miza e uriasa si ma astept ca reactia bancilor sa nu fie deloc una blanda.
Despre cum a aparut secretul bancar, zonele paradisurilor fiscale si despre avantajele/dezavantajele acestui mecanism, data viitoare.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP