Cristian Orgonaş: Infracţionalitate: români versus nemţi, italieni şi suedezi, sau demonstraţia faptului că avem o părere prea proastă despre noi - Bloguri economice

luni, 19 octombrie 2009

Cristian Orgonaş: Infracţionalitate: români versus nemţi, italieni şi suedezi, sau demonstraţia faptului că avem o părere prea proastă despre noi

Dupa cum am promis sambata, revin cu o noua analiza legata de infractionalitate, de data aceasta analizand situatia infractionalitatii in cazul a doua popoare care la prima vedere nu au absolut nimic in comun: poporul roman si cel german.

Pentru a face aceasta analiza, voi utiliza datele continute in raportul politiei germane pe 2008 si datele statistice ale Politiei Romane pe anul trecut.

Romania

In 2008, au avut loc un numar de 289,311 infractiuni (rata infractionalitatii: 1345 la 100.000 de persoane), iar numarul total al persoanelor invinuite a fost de 230,419 (1071 la 100.000). Practic, anul trecut, in medie, un roman dintr-o suta a comis o infractiune. Din nefericire, Politia Romana nu publica datele pe nationalitati si nici pe etnii, insa voi considera ca toate infractiunile produse in RO au fost generate de romani.

Germania

In 2008, au avut loc 6.1 milioane de infractiuni (7439 la 100.000 de persoane), iar numarul total al suspectiilor a fost de 2.255.693 (2750 la 100.000). Dintre acestia, 1.784.626 au fost germani, iar 471.067 au fost de alta nationalitate.

In Germania, numarul strainilor este de aproximativ 7 milioane, ceea ce inseamna ca exista 75 milioane de germani, la o populatie totala de 82 milioane. Acum, daca vom raporta numarul suspectilor germani la totalul nemtilor care traiesc in Germania, vom ajunge la un raport de 2379 suspecti la 100.000 de locuitori, de peste doua ori mai mare decat in Romania.

Infractorii straini din Germania

Dintre cei 471.067 suspecti straini, 106.000 sunt turci, 31.000 sunt polonezi, cate 24.000 vin din Italia si Serbia, in timp ce numarul suspectilor romani este de 16.000, ceea ce inseamna doar 3.4% din totalul suspectilor straini, sau 0.7% din numarul total al suspectilor.

Cu alte cuvinte, Politia Germana are probleme mult mai mari cu polonezii sau ITALIENII, decat cu romanii.

Sa presupunem acum ca statisticile Politiei Romane nu reflecta realitatea, si ca jumatate dintre infractiuni nu sunt prinse in statistici. Chiar daca vom dubla rata oficiala a infractionalitatii, tot nu ii vom ajunge din urma pe nemti.

In aceste conditii, mai putem vorbi despre neamtul corect si romanul hot?

Cum stau lucrurile in Italia

In ceea ce priveste criminalitatea in Italia, Institutul Italian de Statistica nu ofera date decat pana in 2005, insa si asa, putem face anumite calcule. Astfel, in 2005, au existat un numar de 2.75 milioane de infractiuni si 551.000 de suspecti, dintre care 130.000 straini si 421.000 italieni, ceea ce inseamna la la momentul respectiv, 76% din numarul total al suspectilor au fost italieni.

Daca vom considera ca macar 70% din totalul infractiunilor din Italia sunt realizate de italieni, asta inseamna ca in 2005, rata infractionalitatii in randul italienilor a fost de 3400 la 100.000. In 2005, rata infractionalitatii in Romania a fost de 970 la 100.000. QED

In ceea ce ii priveste pe infractorii romani din Italia – in iulie 2009, numarul total al prizonierilor aflati in inchisorile din Italia a fost de 63.500 de persoane (sursa). In acelasi timp, la inceputul anului 2009, numarul prizonierilor romani a fost de aproximativ 2800, ceea ce inseamna aproximativ 4.5% din totalul prizonierilor.

Cum in Italia traiesc oficial un milion de romani si neoficial doua milioane, daca raportam numarul celor aflati in inchisoare la totalul comunitatii romanesti, vedem ca doar un roman din 500 (sau 1/1000) a fost inchis. Spre comparatie, in Romania exista 30.000 de detinuti, respectiv unul la 700 de romani.

Reprezinta Suedia un model de corectitudine?

In graficul prezentat in articolul de sambata, Suedia aparea pe primul loc din punctul de vedere al ratei infractionalitatii, iar asta in conditiile in care cu totii stiam din auzite ca cetatenii tarilor nordice reprezinta un model de corectitudine.

Din nefericire, nu exista date oficiale legate de infractionalitatea in randul strainilor care locuiesc in Suedia, insa am gasit un studiu al carui rezultat a fost ca aproximativ un sfert din infractiunile comise in Suedia sunt infaptuite de imigranti, detalii aici. Datele complete legate de infractionalitatea din Suedia gasiti aici.

In aceste conditii, daca vom considera ca doar 70% dintre cele 1.4 milioane de infractiuni inregistrate in 2008 au fost comise de suedezi, ajungem la o rata a infractionalitatii de 12.000 la 100.000 de persoane, de 9 ori mai mare decat in Romania. Ar mai fi ceva de adaugat?

Concluzie: chiar daca dublam infractionalitatea ce apare in statisticile oficiale, tot rezulta ca poporul roman este unul dintre cele mai corecte din Europa, iar eticheta care ni s-a lipit pe frunte este complet nemeritata.

Putem discuta despre faptul ca spre deosebire de Germania si Suedia, in Romania Justitia si Politia nu isi fac treaba, insa acesta este deja un alt subiect.

PS: nu pot sa nu remarc ca majoritatea covarsitoare a celor care au postat comentarii la articolul de sambata, au incercat sa demonstreze faptul ca statisticile Politiei Romane sunt false, si ca de fapt, romanii sunt hoti si au predispozitie naturala sa te insele.

Daca noi avem o astfel de parere despre noi insine, de ce ne mai miram ca avem o imagine extrem de proasta in strainatate? Ma intreb daca suedezii gandesc la fel despre ei insisi….

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP