Dan Popa: Câţi iepuri, atâta tristeţe. Sau despre speculatori. Sau week-end plăcut! - Bloguri economice

vineri, 9 octombrie 2009

Dan Popa: Câţi iepuri, atâta tristeţe. Sau despre speculatori. Sau week-end plăcut!

Daca un om urineaza pe un copac, se cheama nesimtire. Daca 100 de oameni urineaza acolo, fa dom`ne o toaleta pubica. Reglemeteaza cestiunea, ca sa zic asa.
Asa si cu fondurile speculative.

Momentul în care societatea Long-Term Capital Management (LTCM) a ajuns aproape de faliment (în anul 1998) a aratat cat de important e sectorul fondurilor speculative pentru sistemul financiar mondial. După acest episod, jandarii financiari au inceput sa stea cu ochii pe fondurile in cauza, mai reglementand cate ceva, mai lasand cate un Madoff sa escrocheze banci, celebritati si in genere fraieri.
Sunt patru tipuri de fonduri speculative mari si late.
- Fondurile speculative direcţionale, care încearcă în general să anticipeze mişcările pieţei şi să ofere randamente corespunzătoare amplorii riscurilor şi să anticipeze efectul de levier. Fondurile „macro” sunt exemplul cel mai elocvent al acestui tip de investire.
- Fondurile speculative nedirecţionale (denumite şi fonduri „de arbitraj” sau „de valoare relativă”) caută oportunităţile de valoare relativă sau de arbitraj pentru a exploata ecarturile de preţ şi tind să elimine riscul de piaţă.
Strategiile ce decurg din evenimente (event driven) tind să tragă folos din „situaţia specifică” a vieţii unei întreprinderi, precum fuziuni-achiziţii, restructurări sau falimente.
- Fondurile de fonduri speculative ( funds of hedge funds, FOHF) investesc într-un anumit număr de alte fonduri speculative şi au vocaţia de a înregistra o volatilitate mai slabă şi o relaţie randament/risc atractivă, legată de avantajele diversificării.

În ultimii ani, fondurile speculative au inregistrat un puternic fenomen erectil de o asemenea maniera incat un investitor cat de mic isi permitea sa bage bani in speranta unui castig cat de mare. Cand un om isi risca banii intr`un asemenea fond, nu`i niciun bai. Cand fenomenul devine unul de masa, apar intrebari cu privire la reglementarea domeniului. Autoritatile si`au pus doua intrebari. Prima, care sunt consecinţele posibile ale fondurilor speculative pentru stabilitatea sistemului financiar. A doua, cum s`ar putea ca sectoarele public şi privat sa reduca riscurile inerente ale acestor fonduri în sistemul financiar.
Deşi fondurile speculative sunt adesea asociate evenimentelor de piaţă defavorabile, daca e sa fim corecti, musai sa spunem ca exista totusi si efecte benefice pentru sistemul financiar. De-o pilda, contribuţia acestora la procesul de determinare a preţului, la lichiditatea şi disciplina pieţei, la diversificarea riscurilor şi la integrarea financiară. Totuşi, stabilirea unui diagnostic clar al influenţei sistemice a fondurilor speculative rămâne dificilă, mai ales pentru că lipsa informaţiilor de calitate şi persistenţa opacităţii acestui sector constituie un obstacol în analiză.
Dacă se adevereşte că fondurile speculative ar trebui să fie reglementate din motive de stabilitate financiară, se pare că aceasta nu poate fi realizată în mod eficient decât în cadrul unei acţiuni puternic coordonate la scară internaţională, chiar din cauza naturii acestei activităţi.
De ce am scris textul asta despre fondurile speculative? Pentru ca istoria nesimtirii ne arata ca in perioade de preaderare la Euroland, atacurile speculative se inmultesc ca iepurii. Ori, pentru autoritati, treaba asta se traduce prin „cati iepuri, atata tristete”.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP