Bogdan Glăvan: Mishkin în 2006: “În Islanda probabilitatea unei crize financiare este foarte scăzută” - Bloguri economice

miercuri, 11 noiembrie 2009

Bogdan Glăvan: Mishkin în 2006: “În Islanda probabilitatea unei crize financiare este foarte scăzută”

În anul 2006, profesorul Frederik Mishkin (pe atunci ocupa şi un loc de guvernator în boardul Fed) a fost angajat de Camera de Comerţ a Islandei să evalueze stabilitatea financiară a ţării. La sfârşitul acestui raport comprehensiv, Mishkin concluziona că Islanda este bine-sănătoasă, prezintă ceva dezechilibre pe ici pe colo însă cum toate statele împărtăşesc aceleaşi probleme, islandezii nu au de ce să se îngrijoreze: “Deşi economia Islandei prezintă dezechilibre care vor trebui corectate, fragilitatea financiară este redusă iar probabilitatea unei crize financiare este foarte scăzută”. În 2007 a venit criza, dar era prea târziu – autorul încasase deja un bine-meritat cec în valoare de 134 858 dolari.

Mishkin scria aceste basme în timp ce Islanda se dopa cu steroizi monetari mai rapid decât orice altă economie din lume. Din 1999 până în 2007 volumul creditului şi-a mărit de patru ori ponderea în PIB iar principalele trei bănci (Kaupthing, Landsbanki, and Glitnir) acumulaseră active totale reprezentând de nouă ori PIB-ul Islandei. Criza a dus la prăbuşirea bursei cu 90% şi la pierderi echivalente cu întregul PIB al Islandei. Un fleac.

Astăzi, în loc să dea banii înapoi, Mishkin se ţine de glume, susţinând în continuare doctrina Greenspan, conform căreia nu putem detecta bubble-urile, aşa că ar trebui să ne abţinem de la a contracara din faşă tot ce pare a fi balon speculativ. Mai precis, profesorul de la Columbia spune că expansiunea bursieră pe care o vedem derulându-se în prezent este un pur balon speculativ fără fundament, adică efect al acţiunilor eronate ale participanţilor la piaţă. Ea nu este alimentată de expansiunea creditului aşa că se va sparge de la sine şi nu va produce pagube importante.

Două observaţii dau peste cap acest raţionament:
1. e culmea să spui că nu putem vorbi de expansiunea creditului cand rata dobânzii este aproape zero, adică negativă în termeni reali. O asemenea rată a dobânzii, artificial micşorată, (indiferent de magnitudinea fluxului de credit cu care este asociată) induce deturnarea alocării capitalului către investiţii eronate, sporind preţurile resurselor implicate şi ale titlurilor asupra acestora (active financiare)
2. indiferent dacă bubble-ul actual este alimentat de credit sau nu, pierderile nu vor fi suportate de investitori pentru ca aceştia au învăţat în ultimele decenii că le pot pasa contribuabililor (too big to fail vă spune ceva?)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP