Bogdan Glăvan: Sunt primele 10 bănci din România “too big to fail”? - Bloguri economice

miercuri, 9 decembrie 2009

Bogdan Glăvan: Sunt primele 10 bănci din România “too big to fail”?

După cum a arătat istoria, băncile mari sunt sortite să supravieţuiască oricărei crize, în virtutea faptului că magnitudinea restructurării economice care ar urma potenţialului faliment al unei asemenea instituţii este prea mare pentru a fi acceptabil din punct de vedere politic. De aceea, practic, costurile implicite asociate cu funcţionarea marilor bănci sunt mult mai mari decât costurile lor explicite, punându-ne în faţa unei probleme tipice de externalitate negativă. Aceste costuri invizibile în timp de prosperitate devin evidente în vremuri de criză, când statul intervine pentru a ţine băncile în viaţă, preluând la datoria publică „activele toxice”. În prezent, unii economişti susţin limitarea prin lege a mărimii băncilor, tocmai pentru a rezolva externalitatea.

În ceea ce mă priveşte nu sunt de acord cu această metodă. Situaţia too big to fail este o consecinţă a hazardului moral creat de stat care nu poate fi reparat tot de către stat. Rezultatele nocive ale unei intervenţii nu sunt niciodată atenuate printr-o altă intervenţie, din contră (este ceea ce Ludwig von Mises a numit „dinamica intervenţionismului”). Mărimea băncilor este rezultatul talentului antreprenorial şi al calculului economic. Acest calcul este distorsionat de intervenţia statului, astfel încât nu putem spune cât de mari ar fi băncile într-o economie liberă. Însă nici nu putem afirma, din principiu, că este optim ca băncile să fie mai mici. Am putea afla doar într-un singur fel: dacă am anula politica too big to fail şi am pune toţi bancherii în poziţie de egalitate în faţa riscului de faliment.

Cert este însă că discuţia referitoare la sporirea reglementării bancare avansează, iar unii economişti au venit şi cu o estimare a mărimii optime a băncilor. Ei spun că datoriile băncilor nu ar trebui să depăşească 2% din PIB, pentru că altminteri, statul va fi foarte tentat să le privilegieze, scăpându-le de un teoretic faliment pe spinarea contribuabilului. În SUA, pentru a intra în această categorie, băncile nu ar trebui să deţină pasive mai mari de 300 miliarde dolari. Care este situaţia în România?

Am calculat ponderea activelor primelor 10 bănci în PIB (nu posed date privind datoriile băncilor, dar consider activele ca proxy, pe motiv că activele sunt egale cu pasivele, iar cea mai mare parte din pasive este formată din datorii), pe baza datelor de la mijlocul anului 2009. Graficul de mai jos arată că toate aceste bănci sunt too big – au active care depăşesc 2% din PIB-ul României.

Banci


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP