luni, 13 iulie 2009

Daniel Cazangiu: Ieşirea din criză. Căi de urmat

1. Avem in functiune o serie de mecanisme economice inter-dependente (multiplicatorul creditului, praguri minime de detineri de capital pentru a intra in diverse piete, inflatia, cursuri valutare flotante) care sunt benefice, dar care sunt prost reglementate, ele producand mai degraba efecte nocive pe termen lung.

Motivul principal care a fost invocat ca justificare pentru a nationaliza o banca privata a fost evitarea repercusiunilor negative care ar fi urmat. Dar nimeni nu s-a gandit sa scada pragul minim de lichiditati care trebuie detinute pentru a avea acces pe piata pentru infiintarea unei noi banci cu scopul de a atrage in activitatea de creditare lichiditatile de dimensiuni mai mici care exista si sunt disponibile in perioade de criza. Astfel motivul de mai sus devenea utopic, iar cheltuirea inutila a banului public atat de necesar putea fi considerata ca un element de terorism economic.

Pragul minim de lichiditati care dau dreptul unei persoane sa-si manifeste libera initiativa pe o piata reglementata constituie un element subiectiv, non-economic si discriminatoriu. Faptul ca se continua cu nationalizarile pe diferite criterii clientelare ma duce cu gandul ca ne indreptam spre un socialism fabian in toata splendoarea, ai carui conducatori vor fi chiar cei care sunt salvati acum de la faliment.

2. Dupa cum bine se stie, comportamentul participantilor in piata este determinat de interesele pe care acestia le au, ca efect al liberei initiative manifestate.

La nivel macroeconomic, nasterea, satisfacerea, modificarea sau disparitia unor astfel de interese au ca suport decizional asa numitele rezultate financiare. Astfel, o firma este profitabila, are cotatii ridicate pe bursa, se tranzactioneaza la un pret bun sau i se intrerupe tranzactionarea, intra in procedura insolventei, falimenteaza sau se divizeaza. Toate aceste decizii au la baza situatiile financiare, si fac din modalitatea de concepere si prezentare un element structural al economiei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Ion Radu Zilişteanu: Business Week, de vânzare

Aflu de la Bloomberg că grupul de presă McGraw-Hill a angajat banca de investiţii Evercore Partners să găsească client pentru vânzarea revistei Business Week. Prestigioasa revistă americană a fost fondată în anul 1929, la începerea Marii Depresiuni, are o echipă editorială de 190 persoane şi este citită săptămânal de 4,8 mil.cititori din 140 de ţări.

Grupul McGraw-Hill este, în acelaşi timp, deţinătorul uneia dintre cele 3 mari agenţii de rating, Standard & Poor's. Se spune că decizia de vânzare este cauzată de scăderea vânzărilor de publicitate, cauzată de recesiune şi de concurenţa tot mai mare exercitată mai ales de mediul on line.

Business Week a înregistrat un declin de 30% în T2 2009, ajungând la vânzări de publicitate de 43,9 mil.$, mult sub declinul de 22% al industriei publicitare din SUA.

Cotaţiile acţiunilor McGraw-Hill (MHP) au crescut în ultima şedinţă de la New York Stock Exchange cu 8 cenţi, ajungând la 30,08 $. În acest an, acţiunile au crescut cu 30%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Acordul interguvernamental pentru proiectul Nabucco a fost semnat. Urmează găsirea furnizorilor de gaze naturale

După cum scriam, astăzi s-a semnat la Ankara acordul interguvernamental privind construcţia gazoductului Nabucco. Acordul a fost semnat de primii miniştri din Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso. Primul ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că urmează completarea cadrului legal al proiectului, prin semnarea de acorduri separate între consorţiu şi fiecare dintre cele 5 state semnatare. "Cu cât facem mai mulţi paşi, cu atât va creşte interesul statelor furnizoare", a precizat Erdoğan.

El a mai declarat, citat de Reuters, că Turcia doreşte ca gazul iranian să fie transportat prin gazoduct când "condiţiile o vor permite", în ciuda opoziţiei SUA. Erdoğan a mai spus că Qatarul va putea juca un rol important prin intermediul unui terminal de gaze naturale lichefiate, aflat în Turcia. El a adăugat că Nabucco ar putea fi folosit şi pentru transportul de gaze naturale ruseşti către Uniunea Europeană.

Turcia doreşte să adere la Uniunea Europeană, iar premierul turc consideră că Nabucco "va conferi ţării o poziţie importantă" in asigurarea securitatăţii energetice a Europei şi va ajuta Turcia în demersul său de a deveni membru al UE. La rândul său, preşedintele CE a declarat că acest proiect "poate deschide poarta unei noi ere în relaţiile dintre Turcia şi UE".

Uniunea Europeană susţine acest proiect pentru reducerea dependenţei de gazele naturale ruseşti. Rusia, la rândul ei, este promotoarea gazoductului South Stream pentru alimentarea cererii în creştere de gaze naturale în Uniunea Europeană.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: "Prima casă" în dezbatere

Astăzi, Cristian Orgonaş a scris pe blogul său postarea Stăm în chirie sau ne cumpărăm Prima Casă?, în care acreditează ideea că mai bine stai cu chirie, în aşteptarea reducerii preţurilor imobilelor, decât să apelezi la programul Prima casă. Reproduc mai jos comentariul meu la articolul lui:

Ai omis din raţionamentele tale cel puţin 3 aspecte:
1. Criza asta se va termina la un moment dat şi veniturile românilor vor creşte. Nu cred câtuşi de puţin în predicţiile Comisiei Naţionale de Prognoză în legătură cu acest aspect. Mai mult, cei care sunt clienţi tipici pentru a apela la “Prima casă” sunt tinerii la începutul carierei, cu perspectivă de mărire a veniturilor. Chiar în ipoteza măririi Euribor, extrem de probabilă, şi, în consecinţă, a ratei lunare în euro, probabil că gradul de îndatorare nu se va modifica foarte mult.
2. România este o ţară cu o situaţie locativă proastă, atât din punctul de vedere al calităţii locuirii, cât şi al numărului de locuinţe. “Prima casă” face să crească cererea solvabilă, ceea ce este bine pentru toata lumea.
3. Dacă cineva dă avans mai mare, bine sfătuit de un consilier financiar, magnitudinea riscului de dobândă şi a riscului valutar, în cazul creditelor în euro, se micşorează în valoare absolută. De altfel, după aderarea României la spaţiul euro, riscul valutar nu va mai exista.

Nu spun în niciun caz că “Prima casă” ar fi un program formidabil, de altfel i-am criticat multe laturi, însă are şi câteva aspecte pozitive.

Faţă de cele de mai sus, ar mai fi multe de spus şi le voi aborda în articolele viitoare pe această temă.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Stăm în chirie sau ne cumpărăm Prima Casă?

Articolul pe tema “inchiriere versus cumparare” pe care l-am scris saptamana trecuta a generat un interes foarte mare, motiv pentru care revin astazi cu un post asemanator, de data aceasta insa luand in considerare ofertele bancilor aferente programului Prima Casa. In plus, am sa ofer si cateva sfaturi celor care au avansul necesar primei case dar sunt indecisi.

1. Costurile cumpararii primei case

Guvernul a stabilit un prag maxim al dobanzii la creditele in euro de euribor 3M + 4%, la care se adauga comisionul de garantare de 0.37% pe an si asigurarea locuintei (0.35% pe an), in total se ajunge la o DAE in jurul a 5.7%, avand in vedere ca euribor la trei luni se afla acum la un minim absolut, respectiv 1%. Marea majoritate a bancilor au venit cu oferte care se situeaza la acest nivel al DAE.

Pentru a cumpara o locuinta de 60.000 de euro, ai nevoie de un avans de 3000 de euro, inca 1000 de euro (trei rate) se depun drept garantie la banca, la notar mai platesti 1000 iar agentiei imobiliare inca minim 1000, deci in total ai nevoie de minim 6000 de euro.

Acum, sa facem cateva calcule: la un credit de 57.000 de euro luat pe o perioada de 25 de ani, platesti o rata de 350 de euro. In primii 5 ani, platesti 21.000 de euro, din care 6000 principalul si 15.000 dobanda. In primii 10 ani platesti 42.000 de euro, din care 14.000 principalul si 28.000 dobanda.

Dupa cum spuneam insa, euribor se afla la minimul istoric si ar fi o dovada de naivitate sa credem ca va ramane acolo mai mult de 1 an - spre ex., in octombrie anul trecut, euribor la trei luni era de 5.3%. O crestere de la 1% la 3% anul viitor va duce rata lunara de la 350 de euro la 430 de euro, iar o crestere a euribor la 5%, va creste rata lunara la 500 de euro, in timp ce DAE va ajunge la 9.7% !!!.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Sondaj intern bancar:”Avem dificultăţi de procedură, eliminaţi discrepanţele salariale şi faceţi training cu managerii de top!”

Una dintre bancile de top, confruntate cu spectrul restructurarii, a comandat recent un sondaj prin care si-a consultat proprii angajati cu privire la posibilele solutii de iesire din criza. Intrucat simpla disponibilizare nu ajuta, banca in cauza si`a intergogat angajatii despre ce ar fi de facut materie de management pentru ca lucrurile sa isi revina. Gestul a fost se pare de bun augur, intrucat o parte dintre sugestiile inaintate de personal urmeaza sa fie preluate (ca idei de plecare) in procesul de reorganizare. Citez din raportul final:

“Principalele probleme par să fie la nivelul procedurilor, 42% dintre răspunsuri menţionând dificultăţi de procedură în activitate. La acelaşi nivel de importanţă (31%) se situează trainingurile insuficiente , lipsa de formare pentru middle management şi discrepanţele salariale, lipsa de suport în negocierea CCM cu sindicatul, dar şi pentru reducerea salariilor prea mari.

Formarea profesională întâmpină două mari dificultăţi (ambele cu 51%) accesul greoi la training şi programare deficitară şi nevoia de cursuri mult mai specializate pentru activităţi şi sarcini precise; se simte nevoia unei flexibilităţi mult mai mari în programarea cursurilor sub aspectul timpului, perioadei şi a locaţiei, fiind destul de dificilă corelarea cu necesităţile de personal ale grupului. Doar un procent de 13% afirmă că sistemul de formare profesională funcţionează şi se participă la stagii de formare, în timp ce 10% din răspunsuri raportează probleme administrative sau punctuale (ex: eliminarea percepţiei conform căreia cursurile sunt nişte mini vacanţe prin oferirea unui feedback la final).

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Comerţul exterior pare să se fi oprit din scădere

Conform INS, in primele cinci luni ale acestui an exporturile au totalizat 11 miliarde de euro, in scadere cu 21.1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce importurile au totalizat 14.6 miliarde euro, in scadere cu 36.5% comparativ cu perioada ianuarie-mai 2008.

Click pe graficul de mai jos pentru a vedea evolutia exporturilor si importurilor in primele luni ale acestui an.



In aceeasi perioada deficitul comercial s-a redus drastic, ajungand la doar 3.6 miliarde de euro. Spre comparatie, anul trecut deficitul a fost de 9 miliarde de euro in primele 5 luni.

Dincolo de scaderea comertului exterior in general, cifrele comunicate de INS reflecta si cateva lucruri bune: exportul s-a stabilizat la peste 2 miliarde de euro pe luna, iar importurile s-au stabilizat si ele in jurul sumei de 3 miliarde, ceea ce demonstreaza faptul ca economia s-a oprit din scadere, insa stabilizarea s-a produs la un nivel foarte scazut.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: De ce să îţi faci o pensie facultativă?

Despre pensiile private am mai scris mai multe articole (I, II si III). Am scris insa mai mult despre pensiile private obligatorii si mai putin despre pensiile facultative, pilonul III. Acestea au fost primele lansate in Romania si de 2 ani de cand au fost lansate primele fonduri de pensii facultative, se afla pe un trend ascendent in ceea ce priveste numarul de participanti si valoarea activelor administrate.

Pensiile private facultative reprezinta un instrument de economisire si acumulare pentru populatie, participantii beneficiind in plus si de cateva avantaje oferite de stat, dar si de catre companiile care le administreaza. In acest moment pe piata din Romania exista 11 fonduri de pensii facultative administrate de 9 companii: AZT Moderato si AZT Vivace (Allianz), Concordia Moderat (Asirom), Pensia Mea (AVIVA), BCR Prudent (BCR), Eureko Confort (Eureko), Generali Stabil (Generali), ING Clasic si ING Optim (ING Asigurari), OTP Strateg (OTP) si Raiffeisen Acumulare (Raiffeisen).

Avantajul pentru participanti ar fi in primul rand deductibilitatea fiscala oferita acestora, in limita a 400 euro/an, atat pentru angajat, cat si pentru angajator. In cazul in care participantul plateste din salariul sau, deductibilitatea se va aplica asupra impozitului pe venit (salariul sau), iar in cazul firmelor care platesc o pensie facultativa pentru angajatii lor, deductibilitatea se aplica asupra impozitului pe profit (profitul firmei). Practic, aceasta deductibilitate inseamna ca tu, ca participant, nu vei mai plati impozit pe venit pentru banii pe care ii platesti la pensia facultativa (in limita a 400euro/an). Si castigi in acest fel 16% din acesti 400 euro, adica 64 de euro pe an.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP