marți, 14 iulie 2009

Bogdan Glăvan: Indexul fericirii planetare

În aceste zile în care PIB-ul nu ne mai satisface, există o alternativă la măsurarea fericirii: .

Conform autorilor, ţările care punctează bine conform acestui index reuşesc să realizeze un bun compromis între durata vieţii (fericite, se înţelege) şi conservarea resurselor planetei. După cum se vede din poză, România se situează destul de bine, peste naţiunile naive din Occident, care nu numai că habar nu au ce viaţă nefericită duc, dar, dacă vor continua pe acelaşi drum, o să ne facă nefericiţi pe toţi, pentru că epuizează resursele.

Un extras din clasament:

1 Costa Rica
3 Jamaica
5 Vietnam
7 Cuba

70 România
74 Marea Britanie
114 SUA
122 Luxemburg

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Încă un economist în tabăra potrivită

Încă un economist bine poziţionat în mediul academic s-a alăturat celor care acuză supra-îndatorarea pentru marasmul în care ne aflăm şi nici nu vede vreun folos în politica actuală. Nassim Nicholas Taleb (NewYork University) adaugă într-un articol substanţial în Financial Times că utilizarea matematicii în economie este at best inutilă, adică nu adaugă nimic capacităţii noastre de a înţelege economia şi de a anticipa fenomenele economice. Ar trebui să îl credem pe cuvânt, omul predă economia riscului.

Taleb este autorul cărţii “The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable”, tradusă şi la noi - “Lebada neagra - Impactul foarte putin probabilului”, Ed. Curtea veche, 2009. Nu am citit cartea, dar acum am devenit curios.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Criticând banca centrală, îl citez pe

Aha, Paul Krugman a sărit iar la gâtul monetariştilor, ceea ce mă bucură foarte tare - dat fiind că tot critic politica monetară, în general, şi cea de pe malul Dâmboviţei în particular.

Krugman furnizează un grafic interesant, potrivit căruia relaxarea monetară este asociată direct cu creşterea şomajului. Aşadar şi prin urmare, resuscitarea monetară a economiei produce nada, niente, canci rezultate. Chiar şi pe termen scurt. Ceea ce înseamnă că publicul anticipează destul de bine mişcările autorităţilor, astfel încât acestea nu-l mai pot surprinde (păcăli) nici măcar cât să apuci să rosteşti “Am scăpat de criză”.

krugman


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Faliment sau salvare pentru CIT?

Administratia Obama este pusa in fata unei decizii cheie: sa lase sa falimenteze sau sa salveze grupul financiar CIT, specializat in finantarea micilor intreprinzatori americani. Desi nu face parte din categoria « too big to fail », neavand importanta unor AIG, Citigroup ou Bank of America si nefiind deci eligibila pentru aplicarea unui plan public de salvare , falimentul CIT este comparabil cu cel al Washington Mutual, din septembrie 2008..

Grupul, cu o istorie de peste 100 de ani in spate, opereaza un portofoliu de peste un milion de clienti. In decembrie, FED a estimat ca CIT este suficient de capitalizata pentru a se transforma in banca, astfel ca a beneficiat de un ajutor de 2,3 miliarde de dolari din partea Trezoreriei. Saptamana trecuta insa, Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare (FDIC) a refuzat sa garanteze o emisiune obligatara, ceea ce a provocat o cadere a cursului actiunilor la jumatate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Discuţie cu un HR manager (II)

«Foarte multi dintre candidati vor sa impresioneze cu orice pret, in ideea ca daca iesi din comun cu ceva, atragi atentia si sansa de angajare creste. Ori, nu e deloc asa. Un CV trebuie sa fie scurt si bine dozat in informatii. Am aplicatii trimise de bancheri cu 10 ani vechime, care scriu agramat si ortografic, la limita retardului. Nu dati numele, dar uitati ce scrie un branch manager : “Doresc sa lucrez in domeniul bancar, intro banca cunoscuta, pentru a imbunatatii utilizarea resurselor acesteia prin invatarea si preluarea responsabilitatilor specifice domeniului.” Trec peste formularea greoaie….Sau alta, “SÂNT O PERSOANA SOCIABILA , MISTERIOASA, PERFECTIONISTA SI FOARTE CRITICA” (scris cu caps in original)

Asa, si?, imi vine sa intreb. Ce treaba are misterul in banca? Uite alta “In activitatea mea am ajutat firma IDM EXCHANGE la cumpararea si transfererul de bani sau valuta intr-un mod cat mai avantajos si mai corect » Ati retinut…bani sau valuta, ca si cum nu ar fi acelasi lucru….si a facut`o cat mai corect. Nuanta e clara. O alta tanara domnita ne scrie « Doresc sa imi construiesc, pas cu pas, o cariera in domeniul financiar, care sa implice un salariu de 1.900,00 EURO / luna »Domnita in cauza vine de la un operator de telefonie, unde a lucrat pentru 600 EUR. Dintr-o data, vrea triplarea veniturilor.

Un alt domn, de la o banca greceasca, ne intreaba daca nu avem un post in banca noastra. « M-as multumi, scrie acelasi, si cu un post in domeniul turismului ». Nu`ti vine sa crezi pur si simplu ce CV`uri primesti.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Un nou imobiliarist de frunte: Daniel Chiţoiu

Aseară, la emisiunea Bizbazar, realizată de Moise Guran, unul dintre invitaţi a fost personajul din fotografie. Se numeşte Daniel Chiţoiu, este vicepreşedinte PNL, deputat de Giurgiu şi fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Subiectul a fost programul "Prima casă". Printre altele, "specialistul" Chiţoiu a dat măsura sa de liberal şi fost şef al ANAF, afirmând că agenţiile imobiliare sunt cele care umflă preţurile pe piaţa imobiliară. Nu este de mirare că statul român are o atitudine ostilă faţă de acest tip de afacere.

Să îi explic lui Daniel Chiţoiu cum stau lucrurile, la modul simplist, ca să înţeleagă. O agenţie imobiliară are interesul să-şi încaseze comisionul. Acest lucru se întâmplă doar în cazul în care tranzacţia se face. dacă agenţia imobiliară umflă preţul proprietăţii peste preţul de piaţă are toate şansele ca proprietatea nu se vinde. Câştigul pentru o mărire a preţului cu 1.000 €, socotit la un comision de 3%, este de doar 30 €. La 5.000 €, 150 €. Deci cine poate crede că agenţia măreşte preţul pentru a câştiga câteva zeci de euro, cu riscul de a nu mai încasa nimic?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Nu e atac la persoană

“Capital” mi-a publicat “Ghici cât trebuie să fie dobânda”. Articolaşul, în care critic fără ocolişuri ideile mai noi ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu punându-le în contextul performanţelor mai vechi ale acestuia, a fost anterior respins de o publicaţie concurentă, fiind considerat atac la persoană. Este o falsă impresie, datorată probabil contrastului existent între acest text şi aprecierile generale (laudative) de care se bucură activitatea domnului Isărescu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Care a fost cel mai bun şi cel mai prost Guvern de după Revoluţie?

Dupa ce in sapte luni de mandat a reusit performanta de a nu face nimic pentru a ne scoate din criza, Guvernul Boc a intrat cu siguranta in cursa pentru obtinerea titulaturii de cel mai prost guvern de dupa Revolutie.

Avand in vedere ca domnul Boc are o parere foarte buna despre el insusi din moment ce a declarat cu doar cateva zile in urma ca Guvernul condus de dansul a facut in jumatate de an mai mult decat dl Tariceanu in doi ani, m-am hotarat sa va intreb pe voi, cititorii acestui blog, care a fost din punctul vostru de vedere cel mai bun si cel mai prost Guvern de dupa Revolutie.

Iar pentru a va da o mana de ajutor, voi enumera mai jos guvernele care au condus Romania in ultimii 19 ani:

1. Guvernul Petre Roman (I si II): are meritul de a fi luat cateva masuri bune de reforma, insa minerii condusi de Miron Cozma, condus la randul sau de Ion Iliescu, au fost de alta parere.

2. Guvernul Theodor Stolojan: celebru pentru “nationalizarea valutei”, in fapt o masura luata pentru a evita intrarea tarii in incetare de plati.

3. Guvernul Vacaroiu: primul Guvern cu un mandat de 4 ani, a reusit performanta de a realiza o crestere economica cu pretul dezechilibrarii totale a economiei. Privatizarile scandaloase s-au tinut lant, Bancorex, Banca Agricola si altele au subventionat din greu buzunarele clientilor politici, iar reforma a batut pasul pe loc.

4. Guvernul Ciorbea: a avut nesansa de a fi pus in situatia de a plati toate oalele sparte de Guvernul anterior (devalorizarea leului, miliarde de euro credite neperformante, scadere economica).

5. Guvernul Radu Vasile: celebru pentru expresia “in tara asta nu mai este nimic de furat”, domnul Vasile nu s-a remarcat prin nimic deosebit in cele 18 luni cat a fost prim-ministru.

6. Guvernul Isarescu: tehnocrat si prim-ministru de sacrificiu, dl Isarescu a reusit sa puna cat de cat economia pe picioare, pregatind terenul viitorului guvern.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Daniel Cazangiu: Decredibilizarea economică a României – scenariu

Este de domeniul evidentei ca atitudinea factorului politic fata de sectorul privat, tradusa prin masurile fiscale, nu duce decat la blocaj financiar si faliment. In aceste conditii, somajul isi va continua trendul actual, tragand dupa sine atat sporirea restantelor la banci, cat mai ales continuarea inghetarii creditarii.

Imi mentin in continuare predictibilitatea pentru anumite elemente macroeconomice expuse deja, insa vreau sa semnalez pericolele care apar o data cu trecerea timpului. Ca si termen sigur de manifestare a veridicitatii elementelor prezentate este finalul acestui an, cu posibilitati certe de prelungire pe termen mediu.

In primul rand, încăpăţanarea de a mentine cel putin pana la alegerile din toamna efectivele actuale de bugetari (sector neproductiv), va avea ca efect imediat scaderea drastica a colectarii fondurilor bugetare. Cu fiecare zi cu care se intarzie reducerea presiunii fiscale asupra sectorului privat, se reduce si impactul real al unei astfel de masuri prin diminuarea treptata a activitatii si a numarului firmelor private. Solutia vanzarii de titluri de stat nu poate fi decat una temporara, iar transele viitoare din linia de credit de la FMI sunt conditionate de deteriorarea economiei nationale peste anumite intervale.

In al doilea rand, atat timp cat statul se va imprumuta de pe piata bancara locala la un pret destul de ridicat, creditarea pentru economia reala va ramane blocata. In traducere libera, actiunea factorului politic prinde fara scapare in clestele falimentului sectorul privat: sporirea fislcalitatii coroborata cu lipsa cronica a lichiditatilor bancare atat de necesare finantarii. Justificari declarative se pot născoci multe, insa realitatea este una singura.

Si ceea ce este mai rau, asa cum apreciau in cursul lunii trecute si reprezentatii BCE, “cresterea aversiunii globale fata de risc va pune presiune asupra monedelor din Europa emergenta”.

In aceste conditii, probabilitatea cresterii costului mentinerii cursului de schimb intr-un interval rezonabil este destul de ridicata.

Si nu in ultimul rand, vreau sa evidentiez faptul ca nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece acordand o incredere marita analizelor comparative a unor indicatori, deoarece acele date se refera la trecut – aratand practic deteriorarea nivelului de trai deja produsa -, ci trebuie avuta in vedere o proiectie pe termen mediu data de analiza fundamentala. Prudenta este atitudinea cheie care trebuie manifestata in actiunea economica si in acordarea creditului unor declaratii sau analize.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Dan Popa: Ce cred bancherii despre ei şi despre munca lor

Reiau o parte dintre concluziile unui studiu recent comandat de o banca de top, cu privire la starea de spirit a bancherilor in urma turbulentelor si a potentialelor solutii. Banca trece printr-un proces intern de restructurare, ca multe alte institutii similare. Cum dai oamenii afara? Care sunt cei de care te poti dispensa? Fiecare paragraf apartine unui alt bancher, sondajul fiind facut doar printre middle si top manageri, in intreaga retea a bancii (Bucuresti si teritoriu).

„Deplasarea periodica a supervizorului resurse umane in teritoriu pentru a se cunoaste toate problemele cu care se confrunta activitatea de resurse umane, acolo. Exista o zvonistica puternica in teritoriu, cum ca li se desfiinteaza posturile, ca-i reloca pe oameni in alte judete si ar fi bine sa li se spuna ca sunt prostii astea. In plus, asta ar duce la o legatura mai stransa atat cu conducerea grupului cat si cu salariatii , colaborand in ideea de a gasi solutii adecvate problemelor ce apar .

Apreciez ca in activitatea de recuperare a creantelor neperformante un bonus aplicat functie de volumul trimestrial de creante recuperate ar conduce la o mai mare cointeresare.Acest sistem este aplicat cu mult succes in strainatate… Chiar si MFP aplica acest sistem pentru recuperarea creantelor bugetare.

Nu consider normal sa sa pastreze targetele de vanzari pe care le aveam inainte de criza. Orice discutii pe care le avem cu ierarhicii superiori se lovesc ca de un zid. Trebuie sa se inteleaga ca nu mai ai acum cui sa vinzi credite cu viteza cu care o faceai odata.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: România - fabrică de absolvenţi, iar Spiru Haret, cea mai mare universitate privată din Europa şi a doua din lume

In aceste zile se discuta tot mai mult despre conflictul pe care Universitatea Spiru Haret il are cu Ministerul Educatiei, asa ca profit si eu de acest scandal pentru a scoate in evidenta un adevar care pe mine m-a socat: luand in considerare numarul de studenti care “studiaza” la Spiru Haret, respectiv peste 300.000, aceasta este cea mai mare Universitate particulara din Europa si a doua din lume.

Conform topului Wikipedia, la nivel mondial cea mai mare universitate privata este Islamic Azad University din Iran cu 1.3 milioane de studenti, dupa care urmeaza Spiru Haret cu 300.000 (nu se afla in top, se pare ca editorii Wikipedia nu au auzit de ei) iar pe locul 3, cu aproape 100.000 de studenti mai putin, este Universida de Estácio de Sá din Brazilia, o tara care are o populatie de noua ori mai mare decat cea a Romaniei.

Daca luam in considerare toate universitatile din lume, publice si private, Spiru Haret ar intra in top 20.

In aceste conditii, nu pot sa nu ma intreb cum a fost posibil ca aceasta pseudo-universitate romaneasca sa ajunga la un asemenea numar de studenti, de-a dreptul ireal. Pe de alta parte, este clar ca Spiru Haret a devenit o afacere din moment ce la o taxa medie pe student de 500 de euro, “firma” incaseaza anual 150.000.000 de euro numai din taxe.

Era imposibil sa se ajunga la asemenea sume fara ca cei care au pus pe roate aceasta afacere sa nu aiba spatele acoperit, astfel ca doamna Andronescu, care merita felicitata pentru gestul pe care l-a facut, va fi probabil “sfatuita” de colegii de partid sa o lase mai moale cu acest gen de initiative.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: Franciza de pariuri sportive la “promoţie de vară”

Scriam aici acum 2 luni despre cat te costa sa iti deschizi o agentie de pariuri. Intre timp, am aflat informatii in plus despre franciza GSBET si intrucat am vazut, conform statisticilor de trafic de pe blogul meu, ca sunt multi interesati de o franciza in domeniu, am hotarat sa va pun aceste informatii la dispozitie.

Asadar, oferta verii de la GSBET este urmatoarea: 50% reducere la taxa de intrare in franciza, de la 4000 euro la 2000 euro, bani in care intra dotarea completa a spatiului, training si asistenta, precum si posibilitatea de a alege intre un comision de 19% din miza platit catre casa de pariuri (caz in care casa de pariuri plateste castigurile participantilor) sau 15% comision platit catre casa de pariuri (caz in care platesti singur castigurile participantilor).

Pentru cei interesati, puteti citi cateva articole aparute in presa in ultima vreme pe aceasta tema: Front News, Evenimentul Zilei si Ziarul Financiar. De asemenea aveti aici fisa candidatului pentru cei interesati si articolul publicat de mine pe acelasi subiect, aici.

Cei care au un plan de afaceri concret, banii si dorinta de a investi in aceasta afacere in Bucuresti si vor sa imparta investitia, profitul (sau pierderile) cu cineva, ma pot contacta personal pentru ca sunt interesat de aceasta afacere.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP