vineri, 24 iulie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Banii noştri: Criza a multiplicat efectul de blogging economic

Astăzi, Dragoş Mihnea a publicat în Banii noştri articolul Criza a multiplicat efectul de blogging economic. Sunt căutate motivaţiile pentru interesul acordat blogurilor economice, legate în special de criza economică. În articol, sunt prezente 6 dintre cele 7 bloguri din Bloguri economice şi alte câteva bloguri. Articolul consemnează declaraţii ale unora dintre autorii blogurilor economice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: România a încasat prima tranşă din împrumutul de la UE

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gheorghe Gherghina, citat de Adevărul, a declarat că prima tranşă de 1,5 mld.€ din împrumutul de 5 mld.€ acordat de Comisia Europeană României a fost virată deja în conturile Trezoreriei.

Memorandumul de înţelegere între România şi Comisia Europeană stabileşte condiţiile acordării sprijinului financiar european către România, prima tranşă fiind cea primită acum, a doua tranşă este în valoare de 1 mld.€ şi urmează să fie acordată în T4 2009, cea de-a treia tranşă (de până la 1,15 mld.€) va fi acordată până în T2 2010, a patra tranşă (de până la 1,2 mld.€) va fi acordată până în T4 2010, iar ultima tranşă (de 150 mil.€) este prevăzută pentru T2 2011.

În condiţiile în care statul român s-a împrumutat în acest an de circa 12 mld.€, este greu de presupus că cele 1,5 mld.€ vor însemna mare lucru, în condiţiile în care deficitul bugetar se adânceşte. Prezenta tranşă asigură doar un respiro pe termen scurt.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Citigroup: România vs Bulgaria.Un raport care merită citit.

Citigroup, care tocmai si`a adus in CA 3 noi membri independenti pentru a satisface exigentele guvernamentale, a facut un raport interesant despre Romania si Bulgaria.

Cei trei noi membri sunt Diana Taylor, 54 ani, fostul sef al organismului de reglementare bancar al statului New York (cunoscuta poate mai bine ca partenera de viata a primarului Michael Bloomberg), Timothy Collins, 52 ani,(fost sef al fondului de investitii Ripplewood Holdings) si Robert Joss, 68 ani, ex-director general al bancii australiene Westpac. Cat despre raportul Romania vs Bulgaria, din care nu stiu daca Romania iese mai bine, il aveti aici.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Merită acest student să devină absolvent?

Odata cu scandalul de la Spiru Haret, s-a pus pentru a mia oara problema calitatii invatamantului romanesc. S-a discutat situatia la TV, prin ziare au aparut sute de articole, iar Ministrul Andronescu a dat impresia ca are taria de a face ordine. Insa, cum in Romania o minune nu tine mai mult de trei zile, lucrurile au inceput incet incet sa se linisteasca.

Sefii PSD au trimis-o pe d-na Andronescu dupa tigari, diplomele celor de la SH vor fi recunoscute, iar romanii s-au plictisit rapid de acest subiect.

Am gasit pe blogul domnului profesorului Marcel Tolcea o mostra a ceea ce produce invatamantul romanesc. Lucrarea de mai jos (click pentru marire) apartine unui student din anul I si este plina de greseli gramaticale, iar exprimarea este de toata jena. Ce-o fi vrut studentul sa spuna, numai el stie.

Este vina lui/ei ca a ajuns student si va ajunge probabil absolvent? Iar ca el sunt probabil zeci de mii in toata tara.

Intamplator, cunosc un profesor care preda la o Universitate particulara din Timisoara - omul mi-a spus ca nu ii poate lasa repetenti pe cei care nu merita sa treaca anul pentru ca astfel, Universitatea nu mai incaseaza taxe, iar el nu isi mai ia salariul. Ca student, dai un ban, dar stii ca face.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Împrumutul care nu rezolvă nimic

Ieri a devenit oficial ceea ce spuneam inca din momentul in care BNR a decis la sfarsitul lunii trecute sa reduca semnificativ Rezervele Minime Obligatorii: acesti bani nu se vor duce in economie, ci la Ministerul de Finante, de unde vor fi redistribuiti cel mai probabil pe salarii, pensii si ajutoare sociale.

Statul roman a imprumutat pe doi ani o suma de 1.2 miliarde de euro de la 8 banci, iar dobanda este de aproximativ 5%, adica euribor plus patru procente. Aceasta dobanda este foarte buna daca o comparam cu dobanda de 6.79% obtinuta de Ungaria spre exemplu, insa problema nu este dobanda la care a fost luat acest credit, ci destinatia banilor.

In ciuda celor declarate de dl Boc, Guvernul a facut in ultimele luni eforturi uriase pentru a plati salariile si pensiile, imprumutand de la banci in acest an echivalentul a aproximativ 11 miliarde de euro la dobanzi medii de peste 11%. In acest context, miliardul imprumutat acum va fi cheltuit fara probleme in cateva saptamani.

Exista insa atat parti bune cat si parti mai putin bune in toata aceasta poveste.

Partile bune:

1. Guvernul s-a imprumutat mai ieftin decat ar fi facut-o daca ar fi iesit pe piata internationala;

2. Banii eliberati din RMO raman in tara;

3. Prin acest “deal” se impaca si capra si varza, respectiv sistemul bancar inregistreaza un profit mai mic dar sigur, iar statul mai carpeste din gauri.

Partile mai putin bune:

1. Acesti bani ar fi trebuit sa fie acordati sub forma de imprumut companiilor private, nu statului. Procedand in acest mod, statul taie practic craca de sub picioarele firmelor care vor intra in faliment in lipsa creditarii;

2. Pentru ca a mai facut rost de niste bani, Guvernul va avea inca un motiv pentru a nu isi reforma aparatul administrativ;

3. Acest credit mentine iluzia ca Guvernul nu are probleme foarte mari cu sustinerea cheltuielilor la care s-a angajat.

Daca economia va scadea cu 6% in acest an, deficitul bugetar va ajunge probabil la 6-7% din PIB, in crestere de la 4.6% cat am agreeat cu FMI. Diferenta inseamna aproximativ 2-3 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca acest miliard nu va acoperi nici pe departe nevoia statului de finantare, deci acest imprumut nu rezolva mare lucru.

Tot ieri, dl Basescu a declarat ca “la momentul iesirii din criza, nu trebuie sa fim impovarati de datorii”. Dupa ce aruncam o privire pe graficul de mai jos (click pentru marire), vedem ca una este sa vrei, si alta este sa poti.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Ieşirea din capcană - un exerciţiu de radicalism economic

Economia românească este acum în capcană iar sângerarea nu poate fi oprită, cel puțin pe termen scurt:

  • Banca Națională a României nu poate reduce suficient de rapid dobânzile la lei;
  • Guvernul nu poate face cheltuieli publice majore și nici nu poate acorda stimulente fiscale.

Din cauza deficitelor existente, așa cum am mai spus, România trebuie ieftinită; asta înseamnă devalorizare, mai exact:
  • devalorizare internă - scad cheltuielile și salariile nominale în sectorul public - greu de realizat în România, și nu mereu o soluție bună;
  • devalorizarea leului.

În anii '90 s-a produs o greșeală uriașă - s-a permis euroizarea (întâi dolari) de facto a economiei, pentru că leul să rămână în principal o unealtă pentru guvern, nu pentru economie. Datoriile în euro sunt piatra de moară care sugrumă economia românească; o soluție de a rupe cercul vicios este restructurarea datoriilor în euro și transformarea lor în datorii în lei, de comun acord cu creditorii, care de regulă sunt băncile.

Această greșeală trebuie corectată, iar cercul vicios trebuie rupt; pentru început leul trebuie devalorizat gradual și sustenabil, euro trebuie scumpit încât să devină neatractiv, iar creditorii sa nu aibă de pierdut chiar totul.

Ulterior, creditarea în euro trebuie fie limitată prin orice mijloc (pornind de la rezerve minime obligatorii de 100% pentru resurse atrase în euro până la interzicerea administrativă a creditării în euro pentru cei care nu au venituri în euro). Mai exact, populația și companiile să nu mai facă (pseudo) carry-trade dacă nu-și permit pierderile corespunzătoare.

Devalorizarea leului ar produce un val de falimente. Creditorii vor trebui protejați prin restructurarea datoriilor în euro, prin garanții ale statului și prin compensații din bani publici pentru creditori.

Pe plan fiscal, statul va trebui să acorde deduceri fiscale pentru efectele inflației. Ulterior, creditarea se poate relua - în lei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP