miercuri, 26 august 2009

Ion Radu Zilişteanu: De ce tolerează Grecia evaziunea fiscală?

După cum scriam, o parte din vacanţă am petrecut-o în Grecia, ţară în care am fost de multe ori şi în care revin cu plăcere.

De multe ori am fost mirat în Grecia că, la multe dintre staţiile de benzină, plăteşti direct unui salariat al staţiei, fără să primeşti bon fiscal, situaţie similară cu cea din România dinainte de de 1990. Dacă soliciţi un bon, de multe ori ţi se dă o chitanţă completată pe un formular cumpărat de la librărie, benzinarul întrebându-te complice pe ce sumă vrei să-ţi facă chitanţa. Nici vorbă să existe vreo legătură între eventuala casă de marcat şi pompele de combustibil.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte la tavernele greceşti. Ospătarul are un bonier pe care notează comanda, care, la sfârşit, ţine şi de notă de plată. La 12-15 mese luate la restaurant, o singură dată am primit bon fiscal.

Desigur, nu acelaşi lucru se poate spune despre supermarketuri, unde primeşti sistematic bon fiscal fără cusur.

La 31 august 2009, OECD va publica raportul Economic Survey of Greece, din care fost fost făcute publice extrase din capitolul al II-lea, Îmbunătăţirea viabilităţii fiscale. Între altele, se menţionează:

Veniturile fiscale pot fi îmbunătăţite prin reducerea evaziunii fiscale şi lărgirea bazei de impozitare. (...) Colectarea poate fi îmbunătăţită prin întărirea activităţilor de control efectuate cu personal mai bine calificat şi printr-un schimb mai eficient de informaţii între agenţiile responsabile. (...) Trebuie să înceteze nenumăratele amnistii fiscale întrucât ele au încurajat neplata taxelor.

Grecia este membră a Uniunii Europene din 1981 şi, totodată, membră a spaţiului euro. În linii mari, Grecia era mai săracă decât România în momentul întrării în UE. Desigur, cu o viaţă politică pasională şi agitată, autorităţile greceşti au încercat toate căile pentru a reduce decalajele faţă de ţările europene dezvoltate. Acest lucru a fost făcut şi cu închiderea ochilor din perspectivă fiscală.

După cum anunţă ziarul Kathimerini la 28.03.2009, salariul minim brut în Grecia este de 626 €, faţă de media UE15 de 1.160 €. Circa 23% dintre greci trăiesc la limita sărăciei.

Se pare că autorităţile europene de la Bruxelles au închis şi ele ochii faţă de fiscalitatea şchioapă din Grecia, care, după 28 de ani în Uniunea Europeană, se confruntă cu probleme economice serioase, agravate de actuala criză.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Jurnalul unui bancher. Ediţie de miercuri.

*Dom`ne, iar se iau toti cretinii de noi si de bonusurile pe care ni le acordam fara sa avem performante. Pai cum naibii? Stam 8 ore pe zi, murdarindu`ne pe maine cu tot felul de idioti care habar nu au ce`i ala un leverage, sau care cred ca daca aduci o casa garantie, gata, poti pleca cu un imprumut de 5.000 EUR de la noi.Cand sa mai faci performanta???? Stresul nu trebuie platit???

*Luna viitoare ne gandim sa organizam simpozionul “Creditarea- adevar sau fictiune?”

*Nemernicii de la Asociatia pentru Protectia nush cui ne`au somat sa eliminam din Regulamentulde Ordinte Interioara paragraful in care obligam angajatii sa`si toarne colegii despre care au auzit ca incalca indatoririle profesionale. Degeaba le`am explicat ca e nevoie de o restructurare in banca si ca pana in decembrie trebuie sa scapam de 400 de angajati, ca degeaba. Culmea ar fi sa ne ceara sa`i dam afara chiar pe turnatori!!! (de evitat brusc asa ceva!!!)

*Am primit din centrala un mesaj in care ni se cere sa eliberam 50 % din spatiul pe care il ocupam, in vederea reducerii cheltuielilor cu chiria. Aveam doua variante. Sau ii strang pe cei de la Departamentul Colectare Debite in acelasi birou cu aia de la Retail (care si asa nu mai aveau ce face), unde`i voi aduce si pe cei de la Risc, sau renunt la palmierul din birou. Pana la urma, daca tot e sa incurajam ecologismul, palmierul trebuie sa ramana.

* Am centralizat o serie de firme pentru care se solicita derogare de la modalitatea de cotare conform N3I10. Mai exact, este vorba despre firme ale caror performante financiare au incadrat firmele in grupa B si pentru care ni se solicita acum
derogare si incadrarea lor in categoria A. Deoarece avem garantii acceptate de BNR intr-o proportie insuficienta, vom introduce cotatiile la nivel real si ulterior, la sfarsit de luna vom anula eventualele provizioane calculate automat pentru anumiti clienti.Pana se prinde BNR, suntem cu conturile curate.

*Am demarat si noi programul de actualizare a bazei de date a clientilor. Nenorocitii, refuza sa completeze campurile “Care este pozitia sexuala preferata?” in proportie de 80 % ( diferenta spun ca nu au viata sexuala) si sa bifeze optiunea de a le putea lua cand avem chef, casa. E clar, trebuie reformulate in asa fel incat sa nu inteleaga nimic ghertzoii…

* O agentie guvernamentala care ne`a cerut o oferta de finantare a unui program pentru IMM ne`a raspuns ca avem dobanzi mai mari cu 9 % decat cele practicate de banca concurenta. Am sunat imediat la colegul meu din banca in cauza si l`am facut albie de porci. Pai ce ne intelesesem noi???? Chiar trebuie sa punem pe hartie tot ce stabilim in cadrul Intalnirilor???
Daca am ajuns sa ne furam intre noi, se duce dreaq si meseria asta…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: ING:”EUR/RON ar putea scădea la începutul zilei”

“EUR/RON ar putea scadea la inceputul zilei de astazi, insa evolutia pentru restul zilei de tranzactionare depinde de indicatorul Ifo din Germania de la ora 8.00 GMT si de datele din SUA care incep la ora 11.00 GMT. Consensul pietei este pentru date pozitive privind acesti indicatori, insa este posibil ca investitorii sa doreasca ca datele efective sa surprinda pozitiv din nou pentru a putea vedea bursele urcand si monedele regionale intarindu-se”, se arata in Raportul financiar de azi al ING.

Potrivit aceluiasi document, jucatorii pietei asteapta o operatiune repo din partea BNR; altfel, ratele de dobanda ar putea continua cresterea. Probabilitatea unei licitatii repo creste pe masura ce ne apropiem de 28 august cand expira o operatiune repo de 5,5 miliarde lei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Va putea absorbi piaţa muncii peste 300.000 de viitori foşti bugetari?

Ieri, domnul Pogea a anuntat ca numarul bugetarilor ar putea fi redus cu aproximativ 326.000 de persoane pana in 2015, scazand de la 1.39 milioane in acest moment la 1.07 milioane, cei mai multi – respectiv 150.000, fiind nevoiti sa plece anul viitor.

Desi sunt circumspect in ceea ce priveste cifra concedierilor anuntata de guvern, se pare ca in sfarsit cei care ne conduc au realizat ca nu mai pot continua fara o minima reforma a administratiei.

Sa presupunem ca in urmatorii 6 ani, 300.000 de bugetari isi vor pierde locurile de munca. Daca se va intampla asta, ma intreb cum va reactiona piata muncii in conditiile in care companiile private evita pe cat posibil sa angajeze fosti bugetari, iar bugetarii sunt obisnuiti cu un anumit tip de munca, fiindu-le probabil greu sa se obisnuiasca cu gandul ca vor munci la patron.

In perioada 2005-2008, respectiv perioada de maxima inflorire economiei romanesti, guvernul Tariceanu a creat 600.000 de locuri de munca, insa mai mult de jumatate au fost in administratie, ceea ce inseamna ca economia privata nu a angajat mai mult de 2-300.000 de persoane.

Aceasta criza va genera aproximativ 3-400.000 de someri care vor proveni doar din sectorul privat. Daca vom mai adauga inca 300.000 de la stat, vom ajunge aproape 700.000. Va putea economia sa produca in urmatorii 4-5 ani atat de multe locuri de munca incat sa dea de lucru la macar jumatate dintre acestia? Ma indoiesc.

Pentru a determina sindicatele sa accepte concedierile, dl Pogea a venit si cu un plan de crestere a salariului mediu in administratie, care acum este de 2200 de lei brut, insa va ajunge la 3430 in 2015. Inteleg ca oamenilor trebuie sa li se mareasca salariile, insa am o problema cand compar evolutia salariului in privat (conform CNP), cu evolutia salariului in admninstratie, click pe graficul de mai jos.


In acest moment, diferenta dintre salariul mediu brut pe economie si cel din administratie este de aproximativ 20% in favoarea celor de la stat. Daca planul guvernului va fi pus in aplicare, diferenta va creste la 35% pana in 2015. Cum si salariul minim pe economie va creste accelerat in anii urmatori, este greu de crezut ca mediul privat va produce foarte multe locuri de munca pentru ca productivitatea nu va putea tine pasul cu cresterea costurilor salariale, iar companiile vor evita sa faca angajari.

Firmele pot creste salariile la presiunea guvernului, insa nu pot fi obligate sa angajeze oameni. In plus, daca privim cifrele la nivel macro, vedem ca somajul nu a crescut pe masura scaderii activitatii economice, ceea ce inseamna ca nici nu va scadea pe masura cresterii economice asteptate sa aiba loc in anii urmatori.

Ce se va intampla pe piata muncii? Vom fi probabil nevoiti sa ne obisnuim cu o rata a somajului mai mare, noul standard devenind 6.5-7% comparativ cu 4-5% in anii trecuti, ceea ce nu reprezinta neaparat un lucru rau pentru firme si nici pentru economie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Ştirile zilei, pe scurt. Şi puţin pamfletizate.

Politicianul Mircea Geoana a propus ca IMM`urile care au contractat credite la banci sa isi poata suspenda timp de un an plata ratelor. In replica, a venit o propunere prin care si politicienii care au contractat voturi de la populatie sa fie scutiti timp de 5 ani de a mai iesi in public cu tampenii.

Guvernatorul BNR a demarat un program de vizite ale sucursalelor BNR din tara, unde sta de vorba cu angajatii. Ieri a fost la Galati, unde a petrecut aproape trei ceasuri la discutii. Intrebat ca de obicei despre curs si in ce e mai bine sa economisesti in aceste vremuri, Isarescu a recomandat leul. Analistii se intreaba daca Isarescu a ajuns sa recomandepe fata ING Bank, leul fiind simbolul bancii olandeze cu care Guvernatorul s`a aflat intr`un conflict deschis inca de la episodul speculativ din toamna trecuta.

Un avion de mici dimensiuni, s-a prăbuşit marţi seara la aeroclubul din Târgu Mureş.
Practic, comandantul Aeroclubului si`a scapat brelocul pe jos.

Guvernul grec este acuzat de incompetenţă şi ignoranţă după incendiile devastatoare de la Atena. Culmea este ca, dupa aceleasi evenimente, si Guvernul roman e banuit de incompetenta si ignoranta.

Economia României va începe să crească “cam” în a doua jumătate a anului viitor, a declarat Kenneth Orchard, analist la Moody’s, agenţie de rating care a ridicat la 8,9% estimarea privind scăderea PIB pentru 2009. Asadar, e clar: Adrian Vasilescu iar va aparea la Tv.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Ţările în curs de dezvoltare, campioane la numărul orelor de muncă prestate de angajaţi

Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica – OECD, a dat publicitatii in urma cu cateva zile un studiu legat de numarul saptamanal si anual al orelor de munca aferent anului 2008 prestate de cetatenii tarilor care fac parte din aceasta organizatie.

Conform acestor date, cel mai mult lucreaza sud-coreenii – 44 de ore pe saptamana si 2301 pe an, pe locul doi sunt grecii cu 41 respectiv 2120 de ore, iar pe locurile urmatoare se situeaza vecinii nostri ceva mai dezvoltati decat noi – Polonia, Cehia si Ungaria, ai caror muncitori lucreaza 38 de ore pe saptamana si in jurul a 2000 pe an. Slovacii, islandezii si mexicanii sunt si ei in top.

Cel mai putin lucreaza nemtii, norvegienii si olandezii, respectiv 27 de ore pe saptamana si aproximativ 1400 de ore pe an. Putin lucreaza si francezii, belgienii, suedezii sau danezii.

Din nefericire, Romania nu face parte din OECD, insa sunt convins ca ne aflam in partea superioara a topului, romanii lucrand in medie peste 35 de ore pe saptamana, media OECD fiind calculata luand in considerare si angajatii part-time, astfel explicandu-se si cele doar 27 de ore lucrate saptamanal de nemti spre exemplu.

Privind cifrele de mai sus, observam ca in tarile mai putin dezvoltate se lucreaza mai mult, iar in tarile foarte dezvoltate se lucreaza mai putin. Cu toate acestea insa, daca vom compara productivitatea muncitorilor, ne dam seama ca nu trebuie doar sa muncim, ci trebuie sa muncim si cu cap.

Chiar daca romanii lucreaza mai mult decat altii, asta nu ne incalzeste cu nimic din moment ce “celebrul muncitor roman” obtine in 8 ore rezultatele pe care “celebrul muncitor german” pe obtine in 4 sau chiar mai putine. Morala este ca nu prea conteaza cat muncesti, ci rezultatele pe care le obtii in acele ore de munca.

Click pe imaginea de mai jos pentru a vedea toate detaliile.



sursa

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Gunoiul, preşul şi socialismul dâmboviţean

Circula in presa o propunere a domnului Geoana, prin se intentioneaza salvarea romanilor si a companiilor romanesti de ei insisi...pardon, de ratele de platit la banci. Asa cum scriam in postul de ieri, se anunta un "bailout" romanesc al sistemului bancar, facut in cele mai dezavantajoase conditii pentru contribuabilul roman. Problemele propunerii urmeaza in continuare:

Ce se propune

Pe scurt: un moratoriu pentru datoriile catre banci si societatile de leasing, se amana plata ratelor de principal, se prelungesc termenele de plata si de recunoastere a creditelor neperformante.

Greselile propunerii

1) Intr-o economie unde indisciplina la plata datoriilor este prima lectie de business, se introduc noi masuri care cresc aceasta indisciplina si duc in continuare la blocaj financiar;

2) Se introduce hazard moral in sistem - se vor lua credite doar pentru ca nu trebuie rambursate iar firmele care pot sa-si ramburseze creditele vor fi dezavantajate si vor cere sa intre in schema de "iertare";

3) Se decapitalizeaza bancile - daca in banci nu intra bani din credite, e normal nici sa nu iasa bani, eventual vocabularul romanesc se va imbogati cu un nou termen: "vacanta bancara" . Datorita lipsei fizice de bani, bancile vor avea o capacitate si mai scazuta de a credita economia, adancind recesiunea economica;

4) Creditele noi vor fi obtinute foarte greu - deoarece statul acorda un permis de "CREDITE FARA RATE" bancile se vor feri sa mai dea credite, stiind ca vor fi mari dificultati la rambursa.

Problemele propunerii

1) Sistemul bancar are o mare problema, pe care o voi detalia intr-un articol viitor: creditele neperformante. Creditele neperformante nu sunt restantele dubios de mici raportate de BNR ci creditele care nu mai produc venituri pentru banci.

2) Prin prelungirea termenelor de incadrare a creditelor se mai acorda un balon de oxigen sistemului bancar in reintregirea cerintelor de capitalizare - tradus: actionarii mai au ceva timp pana sa vina cu bani de acasa.

3) Moratoriul de 12 luni mai are un paragraf necomunicat publicului - obligatoriu va veni cu o garantie publica sau preluarea creditelor neperformante de stat, altfel bancile vor suporta singure toate pierderea.

4) O mare parte din IMM-urile scutite de rate vor fi firme cu adevarat falimentare, incapabile sa plateasca, cum sunt cele din articolul precedent. Se amana doar momentul adevarului, iar riscurile de faliment devin imposibil de prezis.

Ce inseamna de fapt propunerea

1) Ascunderea gunoiului sub pres pentru a intarzia momentul cand creditele neperformante vor deveni sufocante pentru sistem;

2) Pregatirea unei aterizari line a pierderilor in sistem si amanarea executarii garantiilor pentru perioada cand economia nu va mai fi atat de jos.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Răzvan Pascu: Câte pensii vei avea la bătrâneţe?

Maine, incepand cu ora 12, timp de o ora, LIVE pe blogul meu veti putea dialoga cu Mihai Bobocea, secretarul general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Aceasta asociatie este creata pentru a sustine interesele fondurilor de pensii private din Romania si se bucura de suportul (inclusiv financiar) a 13 administratori de fonduri de pensii si a 5 banci depozitare. Fost jurnalist la Ziarul Financiar si Media XPRIMM, Mihai Bobocea este secretarul general al APAPR din ianuarie 2009.

Inaintea interviului, pentru a va pune putin la curent cu aceasta tema si pentru ca stiu ca multa lume face confuzie intre asigurarile de viata cu componenta de pensii si pensiile facultative (amestecandu-le uneori chiar si cu pensiile obligatorii) vreau sa fac cateva precizari pentru a veni in sprijinul vostru:

In Romania, oficial in acest moment exista 3 piloni de pensii. Multa lume, in special cei care lucreaza in vanzari de asigurari de viata spun insa ca ar mai exista si pilonul IV. Sa le luam pe rand:

Pilonul I este pensia de la stat, pensia pe care o primeste orice persoana care a muncit in sistemul public sau privat si care atata timp cat a lucrat si-a platit taxele la stat. Cei care lucreaza insa “la negru”, nu au taxele platite, si ,desi se bucura acum de cativa bani in plus, la batranete nu vor putea beneficia de pensia de la stat (si nici de pensia pilonul II). Acest pilon este unul de tipul “platesti impozite azi pentru pensia altora, iar altii vor plati impozit pentru pensia ta“.

Pilonul II este pensia obligatorie pentru cei pana in 35 de ani si optionala pentru cei intre 35-45 de ani. In mod sigur multi dintre voi va amintiti “nebunia” de la sfarsitul lui 2007 cu pensiile obligatorii, cand fiecare roman trebuia sa aleaga un fond de pensii. Practic, din impozitul de 10,5% pe care il platiti lunar la stat, statul va inapoiaza o parte dintre acesti bani (anul acesta 2%), dar nu direct, ci prin intermediul fondului de pensii ales. Daca in maxim 4 luni de la angajarea la primul loc de munca nu iti alegi fondul de pensii dorit, atunci statul te repartizeaza automat. Acest pilon este unul de tipul: “fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat“. Pe scurt: nu platesti nimic din buzunarul tau pentru acest pilon de pensii, ci din contra, statul iti inapoiaza o parte dintre impozite. Avantajul acestui sistem este ca primesti niste bani in cont pe care administratorul fondului de pensii ales ii investeste astfel incat sa rezulte si niste randamente (de preferat pozitive). Desi suntem ultima tara din UE care a implementat acest sistem privat de pensii, putem spune ca “tot raul a fost spre bine” pentru ca fondurile de pensii au primit primii bani in mai 2008, adica atunci cand cei avizati stiau deja ca nu se anunta o perioada prea buna. Iar administratorii romani de fonduri au fost atenti cu banii oamenilor, astfel ca, per total, Romania sta cel mai bine din toata Europa la capitolul randamente. Au fost tari (mai ales in Europa de Est si Sud-Est) in care fondurile de pensii au avut pierderi insemnate, dar Romania a incheiat anul cu un randament al intregii piete de 13,98% (detalii aici). Probabil carcotasii vor comenta ca se putea mai mult….sau ca Michael Jackson nu a murit….

Pilonul III sau “asa numitele” pensii facultative sunt cele destinate acelora care pe langa cele 2 tipuri de pensie de mai sus, vor sa mai aiba ceva in plus. Pentru asta insa trebuie sa iti stabilesti o suma lunara pe care sa o virezi catre fondul de pensii. Viramentul banilor poate fi facut de catre angajator din banii sai (daca alege sa isi stimuleze angajatii oferindu-le o pensie facultativa) sau din banii tai, oprindu-ti din salariu suma pe care tu ai solicitat-o. Platile pot fi facute si personal, in fiecare luna prin transfer bancar din contul personal, dar, pentru a evita bataia de cap suplimentara, cel mai bine, va recomand sa apelati la angajator sa faca asta gratuit. Avantajul acestui sistem de pensii este ca statul a oferit o deductibilitate de 400 euro/an pentru aceste pensii, atat pentru angajat (daca platesti din salariul personal) cat si pentru angajator (daca plateste ca un bonus pentru angajatii sai). Asadar, pe langa banii economisiti, mai castigi deducerea de la stat plus randamentul fondului. Acest pilon este unul de tipul: “fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat“. Mai multe informatii despre pensia pilonul III cititi in articolul din 13 iulie.

Pilonul IV, pe care multi il numesc tot pensie facultativa si pe care il confunda cu pilonul III, sunt asigurarile de viata cu componenta de pensie. Confuzia provine insa din faptul ca, pentru ca pensiile pilonul III au aparut abia in 2007, societatile de asigurari, intuind dorinta romanilor de a avea niste bani deoparte pentru batranete, au vandut produsele de asigurare cu componenta de pensie drept pensii private. Diferenta dintre acestea 2 insa este evidenta: pilonul IV contine, pe langa pensie, si o asigurare de viata, care se comporta exact ca o polita CASCO la masina (patesti ceva, iei banul; nu patesti nimic, banii sunt pierduti). Iar din 100 RON (de exemplu) pe care o platesti lunar pentru pilonul IV, o parte se duc pe asigurare (despre care am explicat mai sus ce se intampla), iar ce mai ramane se duc pe partea investitionala, pentru batranete. De aceea, multi dintre cei care semneaza astfel de polite sunt nemultumiti la sfarsit ca nu au primit inapoi foarte multi bani la sfarsitul contractului, uitand ca in tot acest timp au avut protectie din partea firmei de asigurari pentru accidente, deces, spitalizare, etc. Mai multe informatii despre acest pilon IV, cititi in articolul din 20 august.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP