joi, 3 septembrie 2009

Dan Popa: Incendiul anarhiei finale

Cine a citit Karl Kautsky, stie ca teoreticianul marxist a folosit o expresie legate de Manifestul Partidului Comunist, care a facut cariera mai ales datorita lui Tutea. Zicea Kautsky cum ca sfarsitul Manifestului este “incendiul anarhiei finale”.
Asta imi pare si masura lui Boc de a da cate 500 de euro fiecarui copil nou nascut. Potrivit Statisticii, in luna iunie 2009 s-au născut 18.478 copii (10,5 născuţi-vii la 1000 locuitori) cu 1368 mai mulţi decât în luna mai. Anualizat, natalitatea e in jurul a zece la mie. Copiii aia cresc si consuma. Parintii ar consuma si ei, daca ar mai avea de unde. Nu am acum vreme sa calculez deficitul catre care se indreapta Statuli lui Basescu, Udrea si Boc, dar nici nu are importanta, cata vreme sunt alegeri anul asta.
Masura imi pare o parjolire in urma a padurilor si a tot ce mai avem. Paradoxul e ca Boc se cere a fi si pompierul urmatorilor 4 ani.
PS. Pe cat pariem ca, la fel ca si in cazul forfetarului, nu s`au facut calcule de impact riguroase ci pur si simplu un mezencefal statut a decis ca suma asta da bine la oameni?

Diseara pun bazele unei investitii de 2×500 EUR.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Guvernul Ungariei plănuieşte să nu acceseze următoarea tranşă a împrumutului FMI. Un exemplu pentru România?

După cum anunţă site-ul Portfolio.hu, guvernul ungar intenţionează să nu acceseze următoarea tranşă din acordul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi să solicite extinderea acordului până în septembrie 2010, pentru ca viitorul guvern să îl poată accesa. Această extindere este solicitată pentru a oferi viitorului guvern o zonă de siguranţă.

Într-un interviu acordat televiziunii naţionale, MTV, ministrul de finanţe, Péter Oszkó, a declarat că poartă negocieri cu FMI pentru a se stabili dacă Ungaria trebuie să tragă toate tranşele împrumutului, întrucât în momentul de faţă economia este destul de solidă fără prezenta tranşă.

Împrumutul angajat de Ungaria cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană este în valoare de 25,1 mld.$ şi a fost semnat de fostul guvern ungar, condus de Ferenc Gyurcsány, dat fiind că Ungaria a fost una dintre cele mai afectate ţări de actuala criză economică.

Ar putea recurge şi România la o asemenea atitudine? Cu siguranţă, nu. Modul în care a gestionat guvernul Boc criza a fost dezastruos, drept dovadă sumele uriaşe cu care s-a împrumutat statul român pe piaţa internă, singura la care are acces la dobânzi relativ rezonabile. Mai mult decât atât, guvernul a intervenit insistent pe lângă oficialii FMI pentru direcţionarea celei de-a doua tranşe a acordului stand-by către consum, adică la dispoziţia guvernului, şi nu către rezervele BNR.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Care sunt cele mai bine vândute 20 de produse din România?

Ei, in urma unei investigatii in care am implicat echipe de cercetatori, researcheri, oameni de bine, camere video si nu in ultimul rand m`am implicat personal, am obtinut de la INS lista celor mai bine vandute produse pe primele 6 luni. O sa scriu pe larg despre asta in revista, dar nu poci sa nu va divulg in premiera cum stau lucrurile.
Pe primul loc e berea (1,66 mld lei, in scadere cu 4 % fata de semestrul I 2008).
Pe locul al doilea, produsele din carne (1,65 mld lei, 18%). Urmeaza tutunul (1,38 mld lei, scadere maaaaaare de tot) si racoritoarele (1,22 mld lei. – 5%)
In revista veti gasi in scurt timp o analiza pe tema aceasta, dat fiind ca topul de anul trecut e schimbat radical. De ce s`a ajuns aici si care sunt perspectivele, in curand.
Una peste alta, vanzarile primelor 20 de produse au inregostrat un recul de 9.26 % in primele 6 luni.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: O analiză a pieţelor emergente, de la Citi

...gasiti aici. E si un fragment despre Romania.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Dinu Patriciu, liberalismul şi măsurile anticriză

Alaturi de Ion Tiriac, Dinu Patriciu este unul dintre businessmanii romani care impun respect atat prin prestanta, cat si prin faptul ca a reusit sa puna pe picioare un business de succes pe care l-a vandut apoi cu miliarde de dolari.

Cu ceva timp in urma, dl Patriciu a propus un plan anticriza in 10 puncte care la nivel teoretic este unul decent (il gasiti aici), iar in ultimele zile, a facut unele declaratii prin care a socat destul de multa lume, sustinand ca ar trebui dati afara 600.000 de bugetari si ca dupa alegeri, leul se va devaloriza pana la 4.7-4.8 lei/euro. Sa le luam pe rand.

In ceea ce priveste fiscalitatea, omul de afaceri sustine reducerea cotei unice de la 16% la 10%, a TVA-ului de la 19% la 15% si a contributiilor sociale cu pana la 50%, aceste masuri urmand sa “largeasca baza de impozitare, sa creasca gradul de colectare, marind astfel incasarile la buget”. In plus, ar urma ca cei care isi platesc la termen sau anticipat impozitele sa beneficieze de reduceri, iar companiile sa beneficieze de credit fiscal si de posibilitatea de a isi amortiza accelerat investitiile productive.

La fel ca in cazul altor oameni de afaceri/economisti/specialisti/analisti economici care sustin ca doar scaderea masiva a fiscalitatii ne va scoate din criza, dl Patriciu nu ne spune si de unde va lua guvernul bani pentru a acoperi pierderile cauzate la buget de scaderea taxelor si impozitelor.

Ideea este ca nu putem aplica masuri care genereaza efecte pe termen mediu-lung, fara a ne gandi cum rezolvam problemele pe termen scurt. Scaderea taxelor principale va genera o reducere imediata si semnificativa a incasarilor la buget, in timp ce primele efectele pozitive generate de aceste masuri se vor vedea in cel mai bun caz peste 1-2 ani.

Pentru a discuta in cifre, sa spunem ca doar reducerea cotei unice si a TVA-ului ar genera un deficit de aproape 20 miliarde lei sau 4% din PIB. Daca mai luam in considerare si reducerea contributiilor la asigurarile sociale, amortizarea accelerata (care va reduce veniturile din impozitul pe profitul companiilor) si bonificarea platii la timp a darilor catre stat, vom ajunge la un deficit bugetar urias. Cum va acoperi guvernul acest deficit?

Ok, putem scadea cheltuielile si astfel sa mai reducem deficitul, insa nici un guvern nu poate reduce atat de mult cheltuielile incat sa compenseze o asemenea scadere a incasarilor, existand spre exemplu cheltuieli care nu pot fi reduse – cele cu pensiile, cea mai mare parte a cheltuielilor cu personalul, cu ajutoarele sociale, cele 6% din PIB care sunt alocati Educatiei…etc.

O alta masura propusa o reprezinta reducerea masiva a aparatului administrativ, 600.000 de bugetari urmand sa plece din sistem. Desi numarul mi se pare exagerat, ideea este buna, am sustinut-o si eu de multe ori, insa nu inteleg cum este posibil ca un reprezentand de frunte al liberalismului romanesc sa vina si sa spuna acum ca numarul bugetarilor trebuie redus la jumatate, cand sub guvernarea PNL au fost angajati mai multi bugetari decat sub orice alta guvernare. Daca erau deja prea multi, de ce au angajat si mai multi?

Dl Patriciu mai sustine si ca “statul trebuie sa gestioneze cat mai putin din banii pe care societatea ii produce”, ceea ce este corect in esenta, insa cel putin pe moment, reprezinta demagogie pura. In timpul guvernarii PNL, desi PIB-ul a crescut spectaculos, deci teoretic s-a creat mai multa bogatie la nivelul populatiei, cheltuielile statului cu salariile si cu asistenta sociala au crescut, iar cele cu investitiile au scazut ca pondere in buget, ceea ce arata ca politica aplicata de PNL numai liberala nu a fost. Ori, daca nici macar liberalii nu au reusit sa reduca rolului statului in economie, cine sa reuseasca?

Tot legat de statul minimal, as dori sa reamintesc faptul ca daca acelasi stat nu l-ar fi ajutat pe domnul Patriciu prin transformarea in obligatiuni a datoriilor in valoare de 600 de milioane de dolari pe care Petromidia le-a avut, acum domnia sa nu ar fi fost miliardar.

Dupa cum spuneam, multe dintre cele zece masuri propuse sunt ok in teorie, insa in practica sunt aproape imposibil de aplicat, atat datorita faptului ca o asemenea reducere a fiscalitatii va genera un deficit bugetar nesustenabil, cat mai ales, datorita faptului ca inca nu avem politicieni capabili sa implementeze un astfel de program, nici macar unul asemanator. Liberalii au dovedit ce (nu) pot in perioada 2005-2008, PDL si PSD isi dovedesc acum incompetenta, iar altii nu avem, ce putin deocamdata.

In ceea ce priveste devalorizarea leului prognozata de dl Patriciu, desi improbabila din moment ce BNR-ul nu va lasa moneda nationala sa o ia razna, aceasta poate surveni ca urmare a imposibilitatii guvernului actual de a reduce cheltuielile bugetare asumate de PNL in anii trecuti. Cu alte cuvinte, PNL si PSD au dat la toata lumea, iar acum, PDL si PSD nu mai pot lua inapoi ceea ce deja s-a dat, desi nu mai au de unde sa dea.

In acest moment, guvernul incerca fara succes sa convinga sindicatele sa accepte disponibilizarea a 300.000 de bugetari, cam tot atatia cati au fost angajati intre 2005 si 2008. Nu era mai bine daca dl Tariceanu nu i-ar fi angajat?

Am scris despre performanta guvernului PNL aici: Cum a aruncat domnul Tariceanu doi ani de crestere economica

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Bancile scad dobânzile la depozite mai repede decât dobânzile la credite

Diferenta dintre dobanzile practicate de banci la credite si cele la depozite arata intr-o anumita masura situatia in care se afla sistemul bancar dintr-o tara.

Daca aceasta diferenta este mica, inseamna ca bancile se concentreaza mai mult pe atragerea de bani decat pe acordarea de credite, in timp ce o diferenta mare arata faptul ca bancile au lichiditati si ca incearca sa isi maximizeze profiturile incercand sa atraga bani cat mai ieftini pe care sa ii plaseze cat mai scump.

La inceputul acestui an, in cazul depozitelor si creditelor noi in euro spre exemplu, diferenta de dobanda a fost de doar 0.6%, ceea ce a aratat disperarea bancilor de a atrage cat mai multi bani de la populatie, unul dintre motive fiind returnarea creditelor intra-grup acordate de catre bancile mama.

De atunci, aceasta diferenta a crescut continuu, ajungand in iulie la 2.1%. In cazul creditelor si depozitelor in euro existente in sold, diferenta este acum de 2.4%, datele in graficul de mai jos.


Cum in ultimele luni lucrurile s-au mai linistit atat pe piata interna cat si pe cea externa, bancile nu prea mai au nevoie de bani si incearca acum sa obtina un profit cat mai mare din diferentialul de dobanda, scazand bonificatile la depozite mai repede decat scad dobanzile la credite.

In ceea ce priveste depozitele si creditele in lei, trendul crescator este si mai vizibil, doar in perioada mai-iulie diferenta dintre dobanzile la creditele si depozitele noi crescand cu o treime, de la 3.9% la 5.1%. In cazul creditelor si depozitelor existente in sold, diferenta s-a majorat de la 4.2% la 5.5%. Click pe graficul de mai jos pentru detalii.

Ce se va intampla in viitorul apropiat? Dobanda medie la credite va scadea pe masura ce si dobanda medie la depozite se va reduce, prima urmand-o pe a doua, nu invers. In iulie, bancile plateau in medie 11.2% pentru depozitele in lei, nivel extrem de bun daca luam in considerare inflatia de 6.6% si probabil ca pana la sfarsitul anului, dobanda medie va scadea sub 8.5%, mai ales daca si inflatia va ajunge in jurul a 5%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Credite neperformante (II)

In postul de azi vreau sa explic cat mai clar ce inseamna cifrele care se vantura in presa. Atunci cand citim despre restante ceva scapa analizelor care sunt prezentate publicului.

Domeniul bancar este unul unde disciplina contractuala este esentiala. Cand luam un credit de la banca, ambele parti presupun ca acest credit va fi si rambursat.

Datorita "minunilor" sistemului de rezerve fractionare, banca "tipareste" niste bani. Electronic, din click-dreapta. Acesti bani - principalul creditului - nu sunt banii bancii. Banii bancii sunt comisioanele si veniturile obtinute din acest credit. Viata unui intermediar financiar (banca, broker) este sa se pozitioneze pe fluxul de bani si sa ciuguleasca ceva din el.

Principalul creditului (deci partea fara dobanzi) este un joc cu suma zero intre banca si cel imprumutat. Deci, daca principalul creditului poate avea 2 rezultate pentru banca - zero, daca e rambursat sau pierdere, daca nu e rambursat.

Pierderile decapitalizeaza sistemul bancar; printre altele, reduc puterea bancilor de a da credite noi. Din acest motiv ma preocup atat de mult de creditele neperformante.

Exemplu pentru un credit pe 10 ani:


Timp de 10 ani se platesc 120 rate lunare. Rata contine o parte din principal si o parte din dobanda. Pentru ca dobanda este un cost al folosirii banilor, se plateste initial mai multa dobanda pentru ca e folosit mai mult din principal. Pe masura ce se ramburseaza creditul, scade si dobanda de plata.

Ratele nu sunt scadente toate in acelasi timp. Rata 1 e scadenta luna asta, rata 2 luna viitoare, rata 120 peste 10 ani.

Ce se intampla daca nu se plateste o rata? Rata devine o "restanta", exact ce raportat in articolul de mai sus. Toata lumea vine si spune "au crescut restantele, dar inca sunt la nivele linistitoare".

Stiti cum arata un aisberg:


Doar o parte mica e vizibila.

Cum arata creditul nostru restant?


Bun - nu s-au platit 3 rate. Ce se intampla cu celelalte 117? Mai sunt ele sigure? Cine nu a avut bani de plata pentru 3 rate, va plati pe celelalte 117? Isi va reveni? Daca da, cand?

Sunt multe intrebari; din acest motiv, concentrarea analizei doar pe restante (cele cu rosu, de deasupra apei) ne face sa pierdem din vedere esentialul - ce se intampla cu restul creditului? Ratele restante contamineaza inclusiv restul ratelor care nu sunt restante.

Aici vin propunerile de genul celor inainte de dl Geoana. Daca presupunem ca problemele sunt temporare si revenirea e dupa colt, dam o lege prin care amanam plata 1 an, deci sumele nu sunt restante. Ce ne facem insa daca acel credit este al doilea credit pentru plasma luat cu buletinul sau garantiile de executat nu sunt suficiente?

Ce nu stim: cate credite cu restante revin la normal. In Statele Unite, unde legile de faliment sunt mult mai permisive procentul a scazut de la 45% la 6.6%.

O parte din acest articol se datoreaza si discutiilor cu Alexadi. Thanks.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Răzvan Pascu: Rabla: Prima de casare de la 3800 la 11.400 RON

Dupa ce Executivul a recunoscut ca etapa a-II-a a Programului Rabla nu a avut succesul asteptat, Ministerul Mediului a hotarat sa schimbe beneficiile programului de casare a masinilor vechi. Astfel, in program au intrat si persoanele juridice, care pana acum nu beneficiau de aceste avantaje si, pe langa acest lucru, conform noii legi, in acest program vor intra si alte categorii de autovehicule, inclusiv tractoare. Prima de casare pentru tractoare este de 17.000 RON.

Cea mai buna veste pentru cei interesati este insa ca orice persoana fizica va putea sa caseze pana la maximum 3 rable, beneficiind de o prima de casare cumulata de 3800 RON * 3, adica maximum 11.400 RON (aproximativ 2700 euro). In plus, daca pana acum era obligatoriu ca rabla sa fie pe numele celui care vrea sa cumpere masina noua, incepand cu noua lege pentru care Guvernul isi asuma raspunderea (lege care face parte din pachetul anticriza propus de Guvern) aceasta obligatie nu mai exista. Astfel, orice proprietar de rabla poate merge la centrul specializat pentru scoaterea din circulatie a acestor vehicule unde primeste un tichet valoric pe care il poate folosi sau il poate vinde catre o terta persoana.

Important este ca orice persoana interesata de achizitionarea unei masini noi se poate prezenta cu pana la 3 astfel de tichete, indiferent pe numele cui sunt ele emise. Astfel, e foarte probabil ca o mica “Mafie a rablelor” sa rasara, iar pretul acestora sa creasca destul de mult si fara nici o alta explicatie.

Oricum, cred ca decizia este una buna, tinand cont ca in a-II-a etapa s-au vandut doar 9649 masini noi prin acest program. In Germania, unde prima de casare a fost de 2500 de euro Programul Rabla autohton a avut un succes enorm, fiind epuizat intregul buget alocat (de 5 miliarde de euro) si vanzandu-se peste 2 milioane de masini. Programul a fost copiat in intreaga lume, SUA fiind printre ultimele state importante care au introdus acest program, cererea de masini crescand si aici de la o zi la alta datorita primei de casare de 4000 de dolari oferita de americani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP