duminică, 20 septembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Franţa va avea în 2009 un deficit bugetar de 130 mld.€

Ministrul francez al bugetului, Éric Woerth, a declarat în cursul emisiunii "17h Politique" de la postul i-Télé că deficitul bugetar al Franţei va fi de circa 130 mld.€. "Nu sunt sigur, nu ştiu care vor fi veniturile din impozitul pe profit şi TVA până la sfârşitul anului", a declarat el, citat de Le Monde. El a spus că, pentru 2010, se aşteaptă la o reducere a deficitului bugetar la 110-115 mld.€, mizând pe însănătoşirea economiei, ceea ce va conduce la o mărire a încasărilor bugetare din impozite.

Guvernul francez a revizuit în bine previziunile de creştere economică pentru 2010 la 0,75% din PIB, faţă de 0,5% din PIB, cât se prognoza anterior, ceea ce "corespunde unei creşteri de 2-3 mld.€ a încasărilor din impozite", a spus Woerth.

În ceea ce priveşte problema pensiilor, ministrul bugetului a afirmat că "bugetul de pensii va deveni în curând mai deficitar decât alte bugete de asigurări sociale".

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Barroso despre limitarea bonusurilor bancherilor: "Chiar dacă americanii nu acceptă, cred că trebuie să mergem înainte"

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, a declarat într-un interviu acordat TV5 şi RFI că, dacă americanii nu acceptă ideea limitării bonusurilor acordate de bănci, europenii ar trebui să acţioneze singuri. El a menţionat că europenii trebuie să insiste asupra bonusurilor date bancherilor de către bănci, care au contribuit la declanşarea actualei crize, dar şi că nu este sigur de rezultatul întâlnirii la vârf G20 de la Pittsburgh, care va avea loc în perioada 24-25 septembrie 2009. Liderii principalelor economii din Uniunea Europeană au formulat că trebuie studiată posibilitatea unei astfel de măsuri într-un comunicat comun semnat la începutul lunii de către preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, canclarul german, Angela Merkel, şi premierul britanic, Gordon Brown.

"Chiar dacă americanii nu acceptă, cred că trebuie să mergem înainte. Este o problemă de legitimitate, sunt pentru libertatea pieţelor financiare, însă libertatea are nevoie şi de reguli. (...) Este atât de scandalos ceea ce se întâmplă, este într-adevăr o problemă de etică şi cred că în această chestiune, dacă e necesar, trebuie să acţionăm şi singuri", a spus Barroso.

Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a declarat azi, într-un interviu acordat publicaţiei Journal de Dimanche: "Cunosc bine mentalitatea americană şi vă pot spune că va fi foarte greu, nu putem ascunde acest lucru. (...) Însă Barack Obama a dmis faptul că operatorii de pe piaţă nu pot trăi ca nababii, sunt proprii lui termeni. Poate trage singur concluziile. Am încredere."

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: CFR, te iubesc!

Nimic nu se compara cu experienta pe care CFR ti`o ofera. Ai sentimentul ca poate nu ai vazut destul din patria ta? CFR iti ofera sansa de a vedea si mai mult. Pana la detaliu. Am pornit dimineata la 5 din Satu Mare. Acum e 19 si stau cuminte in gara din Breaza Nord, unde am inteles ca vom mai zabovi putin, pentru ca asteptam nu un tren, ci doua. In Breaza nu opreste niciun accelerat, sau nu e programat sa o faca. Confirm prin acest post ca gara pare paraginita, cainii par foarte flamanzi iar calatorii nu par a gusta scurtele pauze oferite de CFR. Am mai stat o jumatate de ceas undeva intre Sinaia si Busteni, asteptand ori un tren, ori un avion, ca au trecut ambele.
Pana acum avem doua ceasuri intarziere. Unul dintre fericitii calatori, satul probabil de admirat gara din Breaza Nord, a intrebat`o pe doamna controlor cat mai stam, intrucat e asteptat in Bucuresti de unde ia o masina catre Constanta.
Raspunsul prompt si amabil oferit a fost “Si ce trebuie sa te tii dupa mine ca sa ma intrebi asta?” Asa e, nu i`a folosit la nimic.
Dupa 14 ceasuri de stat in tren, nu mai gusti frumusetea unei gari asa cum se straduie CFR sa ti`o prezinte. Devii pur si simplu dezinteresat la vederea frumosilor (si crotaliatilor) maidanezi care dupa cum te latra, par a sustine un recital, si el insuficient apreciat de catre calatori.
Intre timp, cat va povestesc acestea, am pornit din Breaza Nord. CFR, te iubesc
Acum am oprit in Breaza.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Contributivitatea şi solidaritatea în asigurările sociale

Principiile contributivităţii şi solidarităţii stau la baza asigurărilor sociale de diferite tipuri.

Principiul contributivităţii se aplică în sistemul public de pensii şi semnifică pensii corespunzătoare cu sumele cotizate de-a lungul vieţii active. Principiul solidarităţii se aplică în cazul asigurărilor sociale de sănătate, în sensul că fiecare contribuie cu un procent fix din venituri, însă primeşte asistenţă medicală în funcţie de nevoi.

Dacă s-ar aplica principiul contributivităţii la asigurările sociale de sănătate, atunci unui bolnav internat în spital i s-ar spune: "în funcţie de cât aţi cotizat, nu puteţi sta în spital decât 19 ore". Reciproc, dacă s-ar aplica principiul solidarităţii în domeniul pensiilor, ar exista o pensie unică pentru toată lumea, indiferent cât a cotizat fiecare.

Redau mai jos un exemplu de cum se pot amesteca lucrurile.

Iată ce spunea premierul Emil Boc la data de 23 decembrie 2008, cu ocazia discursului de învestire a noului guvern în faţa parlamentarilor:

Asigurarea resurselor financiare necesare susţinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în această categorie a pensiilor din agricultură, avându-se în vedere principiile contributivităţii şi solidarităţii. Ne propunem atingerea unei ţinte de 45 % din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii, precum şi asigurarea unei pensii sociale minime, garantate, care să completeze pensia până la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. Aş vrea să fiu şi mai clar: vom avea la bază cele două principii despre care am vorbit: principiul contributivităţii şi principiul solidarităţii. Avem două bugete: avem bugetul de stat şi avem bugetul asigurărilor sociale. Vom încerca să mărim pensiile ţinând cont de resursele financiare existente în aceste bugete. Cred că este normal ca atunci când vorbim de o creştere a pensiilor cu 20% sau 30% sau 10%, să ne uităm şi să vedem cât ne permite bugetul asigurărilor sociale pentru a mări pensiile, pentru că aceşti bani rezultă din contribuţiile noastre pentru sistemul de pensii. Nu mi se pare firesc să aplicăm acelaşi procent şi unei persoane care are 5.000 de Ron pensie pe lună şi unei persoane care are 100 de roni pensie pe lună. Dacă luăm acest exemplu, la cel care are o pensie de 5.000 de roni pe lună i se majorează pensia cu 20%, deci primeşte 1.000 de roni, iar cel care are 100 de roni pe lună va primi, evident, 20 de roni. Cred că aici trebuie să realizăm o solidaritate a noastră. Adică, ceea ce ne va putea permite sistemul bugetului asigurărilor sociale vom da în mod unitar tuturor, ce însă vom lua de la bugetul de stat, din impozitele şi taxele tuturor, va trebui să-i dăm pe baza principiului solidarităţii. Adică, la acela care are pensie mai mică să-i dăm o contribuţie mai mare, iar cel care are o pensie mai mare, evident, să primească un cuantum mai mic. Numai aşa putem rămâne un popor unit şi care ne respectăm unii pe alţii şi suntem solidari într-un moment greu pe care trebuie să-l traversăm.

Pentru Emil Boc, este posibil orice.

Pe lângă faptul că nu au mărit punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie, ultimul curent de opinie în rândul coaliţiei guvernamentale este decuplarea punctului de pensie de salariul meu brut pe economie şi ancorarea lui în rata inflaţiei. De altminteri, după cum se ştie, în acest an, a oferit pensionarilor o mărire de 3% cu începere de la 1 aprilie 2009 şi de 2% de la 1 octombrie 2009. Calculând riguros, la veniturile pensionarilor a fost o mărire de 2,75%. Decuplarea punctului de pensie de salariul mediu brut pe economie este o măsură care arată incapacitatea guvernanţilor de după 1990 de a gestiona cum se cuvine această problemă. Pensionările inconştiente înainte de limita de vârstă, descurajarea mediului de afaceri, mai ales într-un an de criză, şi tolerarea unor legi speciale de pensionare au făcut ca bugetul de pensii să fie văduvit şi să nu mai poată face faţă obligaţiilor curente.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Cum reacţionează alţii la criză: Olanda va reduce cheltuielile bugetare cu 40 mld.€

În proiectul de buget pentru anul 2010, guvernul prevede reducerea cheltuielilor bugetare cu 40 mld.€ în douăzeci de domenii publice, printre care asistenţa medicală, domeniul locuinţelor sau ajutoare sociale. Ministerele au fost însărcinate să studieze căile prin care vor putea face acesteri reduceri de chletuieli bugetare. "Alegerile dificile şi consecinţele dureroase sunt inevitabile", a declarat Wouter Bos, ministrul olandez de finanţe, citat de ziarul elveţian 24 heures.

Aceste măsuri sunt considerate esenţiale pentru limitarea efectelor actualei crize asupra datoriei publice, grevată considerabil de susţinerea de circa 50 mld.€ a sectorului financiar, care va ajunge la 381 mld.€ în 2010, ceea ce reprezintă 65,7% din PIB, faţă de 60% din PIB în 2009. Deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 6,3% din PIB în 2010, în timp ce creşterea economică va rămâne zero.

În parlament, opoziţia a criticat reacţia lentă a guvernului, pe care îl acuză că amână decizii dificile. Principalele trei partide de opoziţie au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care, însă, a fost respinsă la votul din camera inferioară a parlamentului.

La rândul lor economiştii au dezbătut intenţiile guvernului. "Deficitul provine din criză. Când criza dispare, deficitul va dispărea şi el", a afirmat Harrie Varbon, profesor de finanţe publice la Universitatea din Tilburg. "Guvernul vrea să ia o mină serioasă încercând să convingă pieţele financiare şi marele public că va fi capabil să reducă deficitul. Această reducere este nerealistă", a spus Roel Beetsma, economist la Universitatea din Amsterdam.

Iată că alţii iau foarte în serios reducerea deficitului bugetar şi problema este larg dezbătută public. Clasa noastră politică pare a fi uitat indicatorii macroeconomici extrem de îngrijorători pe care îi înregistrează România şi se pregăteşte dezinvoltă de alegeri prezidenţiale.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Bursa şi creditele. Cât de prost să fii să te împrumuţi la bănci ca să joci la Bursă în zile ca astea?

Intotdeauna mi`am inchipuit ca jucatorii la bursa sunt oameni destepti. Nu oricine poate face o analiza a pietelor, a companiilor, ca sa vada unde ar fi bine de investit si de ce actiuni trebuie sa te feresti.
Cand i`am auzit pe unii ca s`au imprumutat de la banci ca sa intre pe bursa, mi`am zis in prima faza ca`s tampiti pur si simplu.

Am intalnit oameni foarte destepti care au investit pe bursa, au castigat si acum s`au retras. Mai tin un pachet nesemnificativ pana cand pietele isi vor reveni. Am intalnit si oameni care sunt pe bursa cu cate 20.000 de eur si care asteapta la fel, revenirea BVB. Ultima categorie a investit pe Bursa un excedent din economii, ca sa zic asa. Dupa ce si`au luat casa, masina, au mai pus ceva deoparte pentru zile negre, si`au zis sa riste 10 sau 20 de mii de eur “sa vada ce`i ala risc”, vorba unui amic.
Dar cat de prost sa fii ca sa te imprumuti de la banci ca sa joci la Bursa? Si culmea, sa faci creditul si in 2008?
Stiu doi oameni care au facut asta si care acuma regreta infinit. Unul m`a intrebat inainte daca sa se imprumute ca sa joace pe BVB. I`am zis clar nu, toate calculele si graficele pe care mi le`a aratat ca sa ma convinga ce mare business face, lasandu`ma rece.
Pe bursa nu joci cu bani din banca prostule, i`am zis. Ca fereasca Mnezeu…ti`o iei din riscul de curs, din ala de dobanda si nu`i momentul acum sa bagi pe bursa decat daca ai exces de lichiditate si ai vreme sa astepti 3-4 ani fara sa te mai gandesti la banii aia.
Amicul, nu si nu. Ca el joaca si ca stie sa faca analize, ca investeste cu succes banii.. Un prost.
Fireste, nici azi nu accepta ca a gresit. Plateste o rata la credit de circa 370 de eur. Banii “investiti cu suuces” sunt la jumatate din valoare. Da` el continua sa fie optimist. O sa`si revina, sa vezi c`o sa`si revina, imi repeta ca un tonomat. Sigur ca o sa`si revina, ca n`o dura nici criza asta la infinit. Da` pana`si revina, prostul sta acasa, ca bani de concediu nu mai are, si face calcule cam in cat timp isi va reveni Bursa si cat va castiga el dupa aceea.
Citeam undeva ca atunci cand nemtii l`au arestat pe GB Shaw, acesta a zis o chestie formidabila. “Pana acum traiam cu teama, de`acum voi trai cu speranta” (am citat din memorie). Asa si amicul meu, prostul. Traieste cu speranta, acum. Teama e pentru cei care investesc cu cap.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Mihai Marcu: Links 20.09.2009

1. S-a crezut ca imobiliarele pot doar sa creasca, atat in Romania cat si in SUA.

In realitate copacii nu cresc pana la cer, iar articolul de mai jos arata limitele cresterii.

Sunday Function

2. Capitalism after the crisis - in principiu, despre riscul ca SUA sa devina Europa 2, dupa drogul banilor publici.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Dan Popa: Satu Mare şi băncile

Odata, BNR avea filiala la Satu Mare. Acum n`o mai are. E suficienta, s`a considerat, cea din Baia Mare. Dupa ce BNR a inchis, sediul a fost preluat de Bancpost. Acum au desfiintat si Bancpostul ala. Cica nu mai mergea, ca erau cam mari cheltuielile si ca restructurarea, ma`ntelegi…
In centru, peste drum de platoul in care am fost facut pionier, functiona CEC. In prima mea vacanta de student, am lucrat si eu acolo. Stantam carnete CEC, din acelea cu care se puteau castiga Dacii, daca le mai tineti minte. Aveam si norma…vreo 300de carnete pe zi. Da` nu era mare lucru….in fine, sediul ala e acum vopsit in portocaliu si e inchis. Unii zic ca pe circa 20 la suta din spatiu va ramane CEC. Altii, ca`l desfiinteaza cu totul si`l vand altor banci. Pe bulevardul principal (care face legatura dintre hotel Dacia- care s`a inchis si ala, by the way) si Gara, am numarat pe putin 20 de sedii de banci. Unde era o cofetarie (”Bulevard”), acu e BRD mi se pare. Unde era un restaurant, e Raiffeisen. Tot Raiffeisen e si in locul fostei librarii . Fosta Cofetarie Tineretului e acum sediu BCR.
Una peste alta tot galusti inghiti, depinde doar furnizorul ca sa zic asa. In rest, Satmarul meu a incremenit in timp.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Demisionarii din SocGen plănuiau sa plece încă de acum un an. Sau nu.

Nu dezbaterile legate de restrictionarea bonusurilor ne`a determinat sa plecam, a incercat sa convinga jurnalistii Arié Assayag, directorul general al fondului Nexar Capital, infiintat de fosti angajati ai Societe Generale, in cadrul unui interviu acordat AFP. El a confirmat ca circa 30 de inalti functionari ai bancii franceze (15 din Paris si 15 din New York) au parasit banca pentru a lucra pe cont propriu. Potrivit lui Assayag, cei 30 luasera decizia de a demisiona din Soc Gen in urma cu circa un an, ceea ce poate fi adevarat sau poate fi o fumigena. Ceea ce ma face sa ma indoiesc de sinceritatea sefgului Nexar este o declaratie a domniei sale, in care reitereaza interesul noii entitati financiare pentru un sistem „flexibil” de remunerare, care sa fie in acelasi timp „atent” la contextul international.
Continui sa cred ca daca nu ar fi izbucnit scandalul bonusurilor in Franta, Nexar nu s`ar fi nascut. Asta cu ganditul inca de acum un an e ca si cum eu as zice de snitelul pe care tocmai il mananc ca ma gandeam inca de 12 luni ca o sa vina vremea sa savurez un snitel, odata.
Este ca pentru un text scris in tren, acesta e un post acceptabil?:)

Via.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Ranch al lui Capone, scos la licitaţie de o bancă

Una dintre casoaiele in care a stat Al Capone, un ranch din Wisconsin, dotat cu foisoare de foc din care sa se apere de oamenii rai care veneau sa`i faca rau. Construita in perioada 1919-1921, in perioada in care Capone se ferea atata cat putea de traficat whiskey si carne vie (incerca sa se fereasca, da` nu`i reusea intotdeauna, e drept), casoaia a ajuns pe lista de licitatii a unei banci. Suma de la care se porneste auctionul e 2,6 mil dolari si include garajul in care saracul Capone isi tinea cele 8 masinutze, cumparate din agoniseala lui….
O vreme ranchul isi amortiza cheltuielile din turism, ca se gaseau destui care sa viziteze una dintre ascunzatoarele lui Capone. Culmea, taxa de vizitare era de numai 5 dolari acum 3 ani.

P.S. Cred ca in urmatorii ani, cu noile tehnologii, caseele memoriale vor fi “locuite” de hologramele proprietarilor. Va fi ceva normal sa dai mana cu Ion Creanga. Mai nasol va fi cand vei merge la casa memoriala a lui Terente. Da` pana la urma scapi cumva si de acolo…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Links 20.09

1. Dupa ce Ernst & Young a prognozat ca pretul caselor din Marea Britanie nu vor ajunge la nivelul din 2007 mai repede de 2015, Moody`s este de parere ca scaderea de 40% a pretului caselor din SUA nu va fi recuperata mai devreme de 2019. Nu am vazut inca nicio analiza pe Romania.

2. Autoritatile din SUA pregatesc reguli noi in ceea ce priveste salarizarea bancherilor de top

3. Cum isi va reveni economia de data asta?

4. The Economist – Lumea in cifre. Spre exemplu, diferenta dintre tara cu cel mai mare PIB per capita (Luxemburg, $103.040) si tara cu cel mai mic PIB per capita (Burundi, $120) este de 86.000%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Paradoxul CFR-ului

Am luat bilet la clasa intai. Pana la Bucuresti fac cam 14 ceasuri si vreau sa stau comod. Intru in compartiment. Sase locuri, curatel, dar plin de patratele de lemn lipite peste peretele compartimentului, ca sa acopere probabil gauri sau suprafete plesnite. Butoane (manere) blocate, geamuri care se deschid dificil si fireste, nicio priza. Intreb nasul daca gasesc in tot trenul o priza la care sa imi incarc laptopul. “Desigur, la clasa a doua. Doua vagoane mai jos”, zice. Ma duc mai intai in inspectie. Nu`mi vine sa cred, cand ajung. Compartiment pentru biciclete, cu rastel modern, compartimente tot de cate 6 locuri, prize functionale in compartiment. Fireste, ma mut la clasa a doua fara niciun regret. Vine un alt nas. Ii intind biletul. “Pai aveti dincolo, la clasa intai, zice mirat. Da, dar “dincolo” nu am prize. Aici am. Sunteti sigur ca nu ati incurcat placutele cu clasa vagonului? Rade zgomotos, imi restituie biletul si pleaca.
Daca ar exista si o clasa inferioara, probabil ca as avea si free net. Chiar, cu marfarul cum o fi?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP