sâmbătă, 26 septembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Deciziile G20 trebuie să treacă testul credibilităţii


Şi a fost şi ziua a doua şi ultima a reuniunii G20 de la Pittsburgh. Acum deciziile luate de cele mai puternice economii ale lumii trebuie să treacă testul credibilităţii ca principal forum economic mondial. Întâlnirea s-a sfârşit într-un stil triumfalist al unităţii participanţilor.

Declaraţia dată la încheierea întâlnirii începe astfel: "Ne-am întâlnit în mijlocul unei tranziţii critice de la criză la refacerea economiei pentru a întoarce pagina asupra unei ere de iresponsabilitate şi de a adopta un set de politici, reglementări şi reforme care să satisfacă nevoile economiei globale a secolului XXI."

După cum anunţă Reuters, preşedintele SUA, Barack Obama, gazda reuniunii, a declarat că întâlnirea a reprezentat un succes pentru anagajamentul participanţilor de a asigura o creştere economică echilibrată şi susţinută, citând în special decizia de a se renunţa treptat la subvenţiile pentru combustibili fosili. "Sunt mândru că naţiunile G20 au fost de acord să elimine treptat subvenţiile pentru combustibili fosili, în valoare de 300 mld.$. Acest lucru va spori securitatea energetică, va conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, va combate ameninţarea schimbărilor climatice şi ajută la crearea de locuri de muncă noi şi industrii ale viitorului", a spus Obama.

G20 va înlocui alte grupuri şi va deveni principalul forum economic mondial. Participanţii au decis ca ţările cu economii emergente, cum ar fi China, să aibă un cuvânt mai greu de spus în ceea ce priveşte remodelarea economiei mondiale.

În declaraţia finală, se afirmă că participanţii manifestă cu prudenţă optimism faţă de actuala situaţie economică, consideră că, în timp ce economia mondială cunoaşte o tendinţă de stabilizare, nu poate fi stopată prea devreme aplicarea programelor de stimulare economică, astfel încât să poată fi asigurată o dezvoltare stabilă a economiei mondiale.

Se exprimă în declaraţie acordul cu ridicarea cu 5% a cotei din Fondul Monetar Internaţional a statelor în curs de dezvoltare şi a statelor emergente; cu cel puţin 3% a dreptului la vot din Banca Mondială al statelor în curs de dezvoltare şi entităţilor economice aflate în procesul de transformare a sistemului economic, pentru demonstrarea în condiţii mai bune a reprezentării diferitelor state în cele două instituţii financiare internaţionale importante.

Părţile se vor opune deopotrivă protecţionismului comercial şi vor acţiona pentru încheierea cu succes în 2010 a rundei de negocieri de la Doha.

După întâlnirea de la Pittsburgh, au apărut şi sceptici. Spre exemplu, economistul britanic Simon Johnson, fost economist şef al Fondului Monetar Internaţional, a declarat: "Sunt mulţi bucătari în bucătărie... aş mai aştepta până să le recunosc victoria. Trebuie să-şi dovedească valoarea şi legitimitatea."

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Daniel Cazangiu: Percepţiile

"Importantă nu este realitatea vieţii, ci ceea ce cred oamenii. Găsirea cuvintelor care au efect este mai importantă decât analizarea datelor obiective." - Roger Mucchiell

Perceptia este esentiala in jocul economic actual. Comportamentele formate pe baza acestor perceptii, o data ca au atins punctul critic (numeric) in masa populatiei duc inevitabil la conturarea clara a tendintelor si evolutiilor indicatorilor economici. Efectele produse pot fi insa nocive intregii populatii, in anumite conditii.

Cand analizam perceptiile, trebuie sa includem aici si imaginea politicului, un vehicul important al catalizarii increderii in perioade de criza. Practic, cu cat suna mai seducator o promisiune, cu atat va avea un capital de incredere mai mare (vezi exemplul liderilor americani Obama, Bernake, …).

Demonstratie:
Perceptia este esentiala in jocul economic actual. Sentimentul cel mai important pe care il genereaza aceste perceptii este increderea – bază a valorii, indice economic (in Germania), fundament al optimismului. Piata alimentată cu simple zvonuri a dus la insolvabilitatea unor banci sau falimentul unor afaceri; totul datorita lipsei de incredere. Teama a facut pe multi romani in toamna trecuta sa-si retraga lichiditatile din banci. Delcaratiile guvernatorului BNR au rolul de a mentine increderea in leu; si exemplele pot continua.

Comportamentele formate pe baza acestor perceptii
- > Perceptia (factor subiectiv) = recesiune, scadere economica, somaj, teamă, insecuritate financiară.
- > Realitatea (factor obiectiv) = datorita inregistrarii de pierderi, mai multe banci comerciale au decis sa-si reduca reteaua de filiale/ sucursale.
- > Comportament (factor declanşator al schimbarii in economie) = euroizarea lichiditatilor si retragerea acestora din sistemul bancar, cu consecintele de rigoare.
In acest sistem de ecuatii, injectiile de optimism au rolul de a pastra sub limita punctului critic multimplicarea si repartiţia oricarui comportament.

duc inevitabil la conturarea clara a tendintelor si evolutiilor indicatorilor economici. In ultimii ani, consumul veniturilor viitoare sub forma de credit depăşise punctul critic si tindea sa devina comportamentul dominant. Dar balanta intre consum si crestere economica si-a pastrat echilibrul: dupa ce au fost consumate destul de multe venituri viitoare, bani pentru a mentine ridicat consumul din prezent nu au mai fost suficienti. Urmarea – scaderea vanzarilor, somaj, scadere economica.

Efectele produse pot fi insa nocive intregii populatii. Nu toti membrii unei comunitati au contractat credite, dar somajul care se manifesta nu tine cont de acest lucru. Tendintele sunt baza speculatiilor, pentru ca o data atins acel punct critic si un tip de comportament ia amploare, nimic nu mai poate opri implicatiile economice.

Problema principala care trebuie rezolvata este determinarea intensitatii instabilitatii economice cauzata de perceptii, mai degraba decat de fundamentele reale economice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Mihai Marcu: Weekend movie - Martin Wolf

Martin Wolf (de la Financial Times) despre riscul unei inflații globale.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: Restanţele romanilor la bănci cresc, dar ritmul de creştere a încetinit vizibil

Conform ultimelor date prezentate de BNR, ponderea sumelor restante in totalul soldului creditelor acordate populatiei, a crescut de la 2.97% in iulie la 3.12% in august sau, in sume absolute, cresterea este de la 5.9 la 6.25 miliarde lei.

Comparativ cu sfarsitul anului trecut, sumele restante sunt cu 123% mai mari, iar comparativ cu august 2008, sunt cu 223% mai mari. Acestea ar fi vestile proaste.

Vestea buna este ca ritmul de crestere a soldului creditelor restante a incetinit vizibil in ultimele luni. Astfel, daca in luna ianuarie, soldul restantelor a crescut cu 26% comparativ cu luna anterioara (decembrie), de la 2.8 la 3.5 miliarde lei, iar in februarie a crescut cu 21% fata de ianuarie (de la 3.5 la 4.25 mld lei), in ultimele doua luni, ritmul lunar de crestere a fost de “doar” 7.3%, respectiv 5.7%.

Odata cu scaderea ritmului de crestere a restantelor, a scazut si ritmul de scadere al soldului creditelor, luna august reprezentand a 5-a luna consecutiva de incetinire a ritmului de scadere, evolutia fiind vizibila pe graficul de mai jos, click pentru marire.


Mai mult, in august, soldul creditelor in valuta acordate companiilor a crescut cu 1.4% fata de iulie, in timp ce depozitele in lei ale persoanelor fizice au crescut cu 4.2%, ceea ce arata o oarecare dezmortire a creditarii, insa vom vedea in lunile urmatoare daca trendul pozitiv se va mentine.

Acum, intrebarea este in ce masura bancile ascund situatia reala a restantelor insa, in lipsa unor date cat de cat veridice, nu putem decat sa speculam. Si nu doresc sa fac asta cand este vorba despre banci.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP