luni, 5 octombrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Cine este de vină pentru greva bugetarilor de azi?

Astăzi, o parte a bugetarilor s-a aflat în grevă. Spun o parte pentru că anumite sectoare, cum ar fi poliţia, nu pot intra în grevă. În spitale, au funcţionat teoretic doar unităţile de primire urgenţe, în realitate multe cadre sanitare au avut program normal. În şcoli, elevilor li s-a sugerat să nu vină azi la şcoală. În ce priveşte salariaţii administraţiilor locale, ei au întrerupt o mare parte din activităţi. În ansamblu, multe sectoare de activitate au fost perturbate. Obiectul disputei a fost nemulţumirea generală a bugetarilor faţă de modul în care a fost concepută grila de salarizare din legea salarizării unitare a bugetarilor, asupra căreia guvernul şi-a asumat răspunderea.

Premierul Emil Boc a participat la discuţiile care au avut loc la Ministerul Muncii între ministrul finanţelor şi ministru interimar al muncii, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii sindicatelor afiliate la Alianţa Bugetarilor, organizatoare a grevei de astăzi. Emil Boc s-a arătat foarte împăciuitorist de această dată, în contrast cu fermitatea pe care o afişează în declaraţiile de la Palatul Victoria. El a spus, printre altele:

"Nu există niciun motiv, legat de drepturile salariale, care să susţină organizarea grevei generale. Veniturile salariale nu vor fi diminuate, ci dimpotrivă, pentru unele categorii, vor creşte. (...) Guvernul îşi arată disponibilitatea ca procesul de dialog social să meargă mai departe. (...) Greva nu reprezintă o soluţie pentru situaţia actuală. O grevă generală poate pune în pericol plata salariilor şi a pensiilor, chiar dacă nu avem nicio problemă cu plata acestora în acest moment, nici pentru 2009, nici pentru 2010, iar Guvernul a făcut un efort extraordinar în acest sens. (...) Continuarea grevelor poate pune, însă, în pericol stabilitatea. (...) Sectorul bugetar a fost cel mai puţin afectat de criză. Oamenii din mediul privat au fost concediaţi şi nu au mai făcut grevă. (...) Astăzi le-am făcut o ofertă sindicatelor, care sunt nemulţumite de legea salarizării: Aceştia sunt banii pe care îi avem, vă rog să întocmiţi o grilă unică de salarizare în limita acestor bani, cu care să fiţi de acord şi pe care să o semnaţi, iar eu, la rândul meu, o semnez."

Faptul că în sistemul privat nu au avut loc greve arată, aşa cum am mai arătat, faptul că menagementul privat este superior celui de stat. Faptul că avem mai puţini bani la buget ţine de incompetenţa economică a acestui guvern, care, în condiţii de criză, a crescut cheltuielile bugetare, în condiţiile unor venituri mai reduse, iar programul de investiţii, care este o măsură tipică anti-criză, nu a fost respectat.

Reprezentanţii Alianţei Bugetarilor, prezenţi la întâlnire, au anunţat că discuţiile s-au încheiat fără niciun rezultat. În consecinţă, ei nu renunţă la calendarul protestelor şi ameninţă greva generală.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: O sedinţă a juriştilor unei bănci

Periodic, juristii bancii in cauza se intalnesc cu conducerea executiva, pentru a discuta problemele de interes comun care apar. Intalnirea a fost foarte utila pentru ambele tabere (executivi si departamentul juridic) pentru ca aparusera o serie de probleme dificil de gestionat.
Una dintre acestea a fost cea legata de garantiile pentru Persoanele Juridice.
“Solutia gasita in privinta hotararii I.C.C.J, a fost amendarea art. 146 din Legea 31/1991, fost art. 153 (2) prin inaintarea unui text de lege nou Ministerului Justitiei spre adoptare, initiativa inspirata din Codul francez care reglementa aceasta situatie cu mult inainte de aparitia acesteia in sistemul bancar romanesc, in art. 1840″, spun sursele participante la discutii. Textul se poate gasi pe site-ul Ministerului de Justitie, iar meritul adoptarii acestei legi ii revine in totalitate din cate stiu eu, BRD-ului sustinut de A.R.B.
Juristii s`au mai plans de un lucru: cazul in care o firma garanteaza cu bunurile sale creanta altei firme, desi nu are nicio treaba una cu alta. “Trebuie sa existe o relatie intre activitatea comerciala a garantei ce se identifica cu activitatea societatii garantate: ex: discrepanta – am avut o SC. care produce pantofi, garantand o SC. producatoare de armament, chestiune anormala”, au spus juristii.

Un alt punct de discutii a fost legat de disfunctionalitatile intre Centru si sucursale.
“- in tara, nu toti prticipantii stiu care sunt responsabilii de risc operational cu care se colaboreaza;
- la nivelul grupului nu se va mai interveni in tara cu privire la provizioane, acestea stabilindu-se la nivel de centrala;
- in raportare trebuie trecuta suma reala (in urma evaluarii sau valoarea de piata) a bunului ce face obiectul litigiului;
- Sucursala X – are parola de intrare in Buletinul Insolventei, dar nu are internet”, au anuntat razand unii juristi. Mai sunt probleme cu executarea garantiilor si de comunicare cu teritoriul. Oamenii din tara nu recunosc intotdeauna autoritatea juristilor, preferand sa dea mailuri superiorilor ierarhici, care intarzie pana la perimare activitatea juridica. concluziile ultimei zile de Reuniune au fost legate de problema unei colaborari mai eficiente cu biroul care raspunde de credite neperformante, precum si de necesitatea intocmirii unei fise a postului foarte bine pusa la punct in privinta atributiilor executivului.
Adjunctul CEO si-a notat constiincios toate aceste sesizari si zilele urmatoare presa de business va avea probabil subiecte.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Bancherii vechi şi noi: secu-tehnocraţii de bine

Unul din misterele pe care nu am reuşit să le desluşesc este motivul pentru care băncile străine sunt conduse de bancheri români. Bănuiesc că e din cauza capacităţii profesionale remarcabile a acestora. O trecere succintă în revistă a experienţei lor profesionale ar trebui să fie lămuritoare. Aşadar, ce ne învaţă pe noi istoria că trebuie să faci ca să ajungi bancher? Ar trebui să ai studii economice solide? Să îţi pierzi timpul prin biblioteci? Să munceşti ore suplimentare? Să parcurgi treptele ierarhice demonstrând că aduci plusvaloare companiei? Ei bine, nu. Ar trebui mai degrabă să îţi construieşti un CV solid de tehnocrat cu epoleţi. Să luăm pe rând cazurile celor mai cunoscuţi bancheri români pentru a înţelege de ce.

1. Dan Pascariu. Şi-a început cariera la Banca Română de Comerţ Exterior în anul 1973. Între 1981 - 1983 este unul dintre principalii negociatori ai aranjamentelor de rescadenţare a datoriei externe cu creditorii reuniţi în Clubul de la Londra şi Clubul de la Paris. Devine preşedinte al acestei bănci în 1990. La ceva ani după, BRCE se prăbuşea sub povara miliardelor de dolari credite neperformante. “Succes” care s-a dovedit decisiv pentru cariera ulterioară a domnului Pascariu, care ocupă şi astăzi funcţia de preşedinte la UniCredit Ţiriac.

2. Mişu Negritoiu – preşedinte ING. Ca orice viitor bancher, domnul Negriţoiu şi-a început cariera ca economist în Ministerul Comerţului Exterior, începând cu 1973. Misiuni temporare la New York şi Los Angeles. În 1987 ajunge chiar director la ARPIMEX, iar după revoluţie este trimis în funcţia de şef al secţiei economice a Ambasadei Române în SUA. Apoi s-a implicat în politică, ocupând funcţia de ministru de stat pe probleme economice şi consilier al preşedintelui Iliescu.

3. Radu Graţian Gheţea . Matematician la bază, a înţeles rapid cum trebuie să ajungă director general la BRCE, din 1986 până în 1994. Simultan, adică între 1991 şi 1994, membru în Consiliul de Administraţie al Anglo-Romanian Bank. Normal, cine a fost director de bancă înainte de 1989 nu avea cum să nu ajungă preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor în mileniul 3.

4. Nicolae Dănilă. Nu am descoperit prea multe despre experienţa sa profesională. Doar că între 1976 şi 1999 a deţinut diferite poziţii, printre care vicepreşedinte, director general adjunct, contry officer în cadrul sucursalor bucureştene ale Manufacturers Hanover Trust, Chemical Bank, The Chase Manhatan Bank şi JP Morgan Chase. Impressive, isn’it?

5. Bogdan Baltazar – fost preşedinte BRD. Singurul care a negat vehement colaborarea cu Securitatea. Având în vedere că şi-a făcut doctoratul în economie la City University of New York, între 1968 şi 1971, înclin să-i dau dreptate; probabil nu a avut timp de aşa ceva. Devenit doctor, a deţinut funcţia de Secretar I în MAE, coordonator al colectivului pentru agenţii specializate economice ale ONU (FAO, BIT, OMS ş.a.). Iar din 1978, ţineţi-vă bine, a fost director al Direcţiei Africa din MAE.

Sper că m-am făcut bine înţeles. După cum sugerează formarea lor profesională, aceşti oameni sunt specialişti “în cel mai înalt grad”. Nu văd cum ne-am putea lipsi de ei. Nu vreau să spun că nu poţi ajunge bancher de frunte şi altfel. Am dorit doar să arăt ce învăţăminte putem desprinde din istorie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Cea mai rea depresiune

Apar noi date care confirmă faptul că traversăm cea mai dură recesiune de la Marea Depresiune încoace (am mai spus asta), fapt care el singur ar trebui să fie suficient pentru a respinge teoriile mainstream-ului academic, ale economiştilor care au îmbrăţişat neoclasicismul walrasian – fie de orientare keynesiană, fie monetaristă. Putem spune aşadar, parafrazând o replică din filmul “Gladiatorul”, So much for the glory of keynesian and monetarist empire!

Graficul acesta arată cum a evoluat şomajul în SUA în timpul fiecărei recesiuni din 1948 încoace. Se vede cum crizele din trecut au fost mici copii pe lângă ce experimentăm acum. De 21 de luni (perioadă în care multe din recesiunile anterioare erau deja încheiate), numărul slujbelor continuă să scadă accelerat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Discuţie cu Şerban Epure, Biroul de Credit: ”De la anul, PFA şi IMM ar putea face parte din sistem”

Pana acum, Biroul ofera rapoarte doar despre persoanele fizice. De la anul insa, e posibil ca atat PFA`urile cat si IMM`urile sa faca obiectul rapoartelor inaintate Biroului de Credit.
Epure mai spune ca se asteapta ca volumul si valoarea restantelor bancare sa creasca, odata cu punerea in practica a disponibilizarilor din sistemul bugetar. “Cu toate consecintele care decurg de aici”, a mai spus Epure.
Si cred ca asa si e.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Soluţii şi idei

De ce nu se normeaza munca bugetarilor? Discutam azi dimineata cu Minea, cel de la Romalimenta, care zicea ca daca ar fi el la butonul decizional, ar lua minister cu minister si ar pune pe cineva care sa`i numere necesarul de oameni. Ca poate sunt ministere in care oamenii sunt sub necesar, desi sentimentul e ca sunt cu mult peste.
Cat despre sindicate si greva, cu tot respectul pentru optiunea domniilor lor, dar nu e momentul. Si nu am chef sa platesc din banii mei armata de functionari incompetenti. De undeva trebuie taiata pisica si in sistemul bugetar. Pana acum, cei care au taiat din salarii si au dat oameni afara sunt doar cei din privat. Ar fi si culmea ca angajatii din privat in scadere sa ii sustina financiar prin taxe si impozite pe cei de la stat.
E dureros, dar trebuie facute disponibilizari. Cu cat amanam, cu atat ne apropiem mai tare de prapastie. Exact ca in tabloul acela semnat de Brueghel, batranul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Când Nicolae Cinteză râde, cineva într-o bancă plânge

Azi treceam pe langa BNR, cautand disperat o patiserie de unde sa`mi cumpar niste pateuri. Taman in fata mea, masina de serviciu a supraveghetorului sef din BNR, Nicolae Cinteza, pune o frana, iar directorul Directiei de Supraveghere Bancara iese razand si indreptandu-se catre intrarea B, unde-si are biroul.
Frate, daca Cinteza rade, e clar ca undeva, intr`o banca, cineva doineste a jale. Ca asa`i legea economica. Plusul dintr`o parte musai creeaza un minus in alta parte.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: E bine şi e logic

Greva generala, butoaie cu pulbere inflationista, nemultumiri sindicale, iesiri nepotrivite ale Presedintelui la adresa mediului de afaceri, dar leul se intareste. E bine si e logic, cum spuneam.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Jaf armat la o unitate BRD din Galaţi

Nu credeam că voi scrie de două ori într-o zi despre BRD. Azi, în jurul orei 13.30, o unitate BRD din zona portului Galaţi a fost jefuită de doi bărbaţi înarmaţi, dotaţi cu haine negre şi cagule, care i-au ameninţat cu pistoale pe casier şi agentul de pază, însuşindu-şi 100.000 lei din seiful unităţii, după cum anunţă Mediafax.

Fără comentarii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Cum îşi respectă BRD acţionarii?

În portofoliul meu de acţiuni de la Bursa de Valori Bucureşti, am un număr de acţiuni BRD rămase moştenire de pe vremea când tranzacţionam frecvent acest titlu. Adică sunt acţionar BRD. Client BRD nu mai sunt din motive despre care voi scrie altădată. Pe vremea când încă eram client al băncii, dividendele îmi erau virate în acel cont. Aşa că am primit o scrisorică acum câteva luni prin care eram înştiinţat că mă pot prezenta la orice unitate BRD pentru a-mi încasa dividendele. Astăzi, avînd în drum o astfel de unitate BRD, am intrat să fac operaţiunea respectivă.

Doar două ghişee populate de funcţionari, coadă de vreo 7-8 persoane, în rest nişte pipiţe funcţionare, îmbrăcate (credeau ele) corporate, cu rochii destul de scurte şi pantofi cu tocuri mult mai înalte decât le-ar fi permis un mers lejer, care se plimbau de colo-colo, fără să facă în mod vădit ceva anume. Scena era supravegheată de un agent al unei firme de pază, deja la vârsta a treia şi care era consilierul-şef pentru clientelă. Adică explica doct cum se plătesc facturile de utilităţi printr-un automat în formă de robot, cu ochi clipitori.

Îmi permit să întreb unul dintre cei doi funcţionari de la ghişeu dacă acolo pot încasa dividendele de la BRD.
- De unde aţi cumpărat acţiunile?
- De pe Bursa de Valori Bucureşti.
- Nu ştiu dacă se plătesc aici sau trebuie să mergeţi la firma de unde le-aţi cumpărat (sic!). Trebuie, însă, să staţi la coadă.

Mă aşez la coadă, unul dintre lucrurile pe care le detest. Aştept ceva vreme şi , deodată, trece pe lângă mine una dintre pipiţele amintite. Îi explic ce vreau, se uită relativ bănuitor la mine, îmi cere cartea de identitate şi dispare în spatele unui ghişeu. Se întoarce după câteva minute şi-mi spune că e în regulă, pot aştepta în continuare la coadă .

Uite aşa mi-am pierdut circa 20-30 minute preţioase pentru că BRD nu este capabilă să vireze dividendele într-un cont deschis la altă bancă. De prisos să amintesc că la Depozitarul Central există toate datele mele, inclusiv contul bancar, şi dividendele de la alte firme ale căror acţiuni le-am cumpărat pe bursă le primesc în acel cont.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Leul ar putea beneficia de conjunctura internaţională uşor favorabilă apetitului pentru risc

“Cel mai interesant eveniment local din sedinta de astazi este greva angajatilor din sistemului ce public. Avand in vedere dimesniunea acestui protest ce ar trebui sa beneficieze de suportul a 750,000 de persoane este posibil ca leul sa se confrunte cu o sursa suplimentara de presiuni de depreciere. Cu toate acestea, se poate ca leul sa beneficeze de conjunctura internationala usor favorabila apetitului pentru risc.

Continuam sa credem ca nivelul de 4,30/EUR ar putea fi atins pe termen scurt”, se arata in raportul unei banci locale de azi. Potrivit autorilor documentului, ratele de dobanda pe termen scurt au ramas ridicate in sedinta de vineri. Randamentele implicite ale swap-urilor valutare cu scadenta pana la 2W au fost tranzactionate la 11,5% in timp ce randamentele 1M si 3M au ramas la 10,5% si 9,5%. “BNR ar putea sa organizeze o operatiune repo deoarece astazi expira o operatiune similara de aproximativ 12mld RON. In acest caz, perspectivele conditiilor de lichiditate vor depinde probabil de suma injectata in piata. MEF intentioneaza sa vanda astazi 1,1mld RON certificate de trezorerie 6M. Pare dificil ca intreaga emisiune sa fie adjudecata la acelasi randament maxim de 10% intalnit in cadrul licitatiei precedente deoarece recenta tensiune din piata monetara a dus la cresterea randamentelor titlurilor de stat pe piata secundara”, se mai spune in raport.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Daniel Cazangiu: Ce este buna-credinţă?

Scopul acestui articol este gasirea prin nenumarate exemple specific romanesti a definitiei practice a bunei-credinte.

Dpdv juridic, a fi de buna credinta inseamna a avea o atitudine si o conduita conform legilor in vigoare, fara a aduce un prejudiciu mai mult sau mai putin voit intereselor unei terte persoane. Dar asta este pura teorie. Practica?

In relatia cu institutiile statului, fiecare persoana (fizica/ juridica) plateste serviciile de care beneficiaza din partea acestor institutii. Calitatea proasta a acestor servicii o cunoastem cu totii. Si aici apare conduita ilicita, premeditata, din partea reprezentantilor institutiilor respective:

- mergi la ITM, obligat de lege sa o faci, si pana nu dai o mica atentie nu rezolvi nimic; riscul este sa pierzi mult timp, nervi si sa faci zeci de drumuri pentru aceeasi banala solicitare;

- daca ai avut o mica afacere (ex: un chiosc la colt de strada) si criza te-a determiat sa-ti inchizi chioscul, pentru ca sa desfiintezi firma pe care ai lucrat trebuie sa platesti n taxe la registrul comertului. In schimb daca nu mai depui nici o declaratie sau situatie financiara, in cativa ani firma ta este dizolvata automat de registrul comertului.

- daca ai un depozit de materiale periculoase cu risc mare de incendiu (ca cel care a ars recent in Pipera) si mergi la toate institutiile la care prevede legea pentru avizare, in mod cert esti călcat de zeci de controale care, in spiritul legii, este imposibil sa nu-ti gaseasca chiar si o mica greseala de tipar pentru care meriti o amenda substantiala. Dar daca pur si simplu nu mergi sa-ti declari activitatea la n-şpe institutii, pur si simplu nu vin in control pentru ca nu te au in baza lor de date. Cazul depozitului de anvelope din Pipera este elocvent.

- in timp de criza, daca fiscalizezi toata activitatea firmei risti sa iesi de pe piata. De ce? Legislatie stufoasa, fiscalitate ridicata, iar cei care trebuie sa verifice respectarea legii vor comisionul lor, indiferent de cat de mult te straduiesti sa-ti pui la punct situatiile financiare. Este imposibil sa nu gaseasca o mica chestie de care sa se lege (nu ai semnat in chenar pe factura, nu ai trecut codul fiscal al clientului pe chitanta, si alte aberatii de acest timp, introduse special in lege ca portiţe pentru spaga).

- constientizezi importanta si oportunitatea pe care o ofera fondurile structurale si investesti timp si bani in elaborarea unui proiect? Inutil daca nu ai si niste bani pusi deoparte pentru a unge rotitele intersului propriu a celor platiti din bani publici (banii tai pana la urma) sa-si faca treaba.

- serviciile publice furnizate de sistemul medical si cel de justitie cred ca nu-si au rostul sa fie comentate. Toata lumea stie cum functioneaza.

In exemplele date mai sus se observa ca orice persoana, in actele si faptele sale, daca actioneaza bazandu-se pe buna-credinta beneficiaza de servicii pre-platite sub orice critica, este pus in situatia sa plateasca sume consistente pentru anumite servicii, este amendat de diverse controale, … . Concluzia este ca in Romania a avea un comportament licit bazat pe buna-credinţă este sinonim cu prostia, pe langa faptul ca nu este rentabil un asemenea comportament, totdeauna fiind permisa, incurajata si varianta ilicita.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Dan Popa: Curtea de Conturi se solidarizează cu greviştii, dar nu întrerupe lucrul

Sindicatul Curtii de Conturi a Romaniei, (SCCR), organizatie sindicala reprezentativa la nivelul Curtii de Conturi a Romaniei, afiliata la Federatia Publisind si la Blocul National Sindical (BNS), sustine alaturi de membrii «Aliantei Bugetarilor» greva generala anuntata pentru data de 05 octombrie 2009, se arata intr-un comunicat al institutiei.

Potrivit documentului, SCCR protesteaza impotriva adoptarii Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului platit din fonduri publice, a masurilor de disponibilizare a salariatilor din sectorul bugetar si a impunerii zilelor de concediu fara plata.

“SCCR considera ca forma in care a fost adoptata Legea-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nu respecta criteriile si principiile convenite de initiatori cu organizatiile sindicale, defavorizand toate categoriile de personal din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, in contradictie chiar cu un principiu care a stat la baza proiectului de lege, respectiv acela ca nu se vor inregistra diminuari salariale odata cu trecerea la noul sistem de salarizare. Scaderea veniturilor, disponibilizarile si concediile fara plata nu pot fi acceptate ca solutii alternative”, se arata in comunicat.

Avand in vedere nefinalizarea procedurilor legale premergatoare declansarii grevei, SINDICATUL CURTII DE CONTURI A ROMANIEI (SCCR) se solidarizeaza cu membrii din «Alianta Bugetarilor» pe data de 05 octombrie 2009, fara sa declare incetarea lucrului, conchide documentul, semnat de presedinta SCCR, Carmen Stanescu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Zvonuri legate de creşteri ale cotei unice sau a TVA

Ca de obicei, au inceput sa apara zvonuri legate de cresterea TVA sau a cotei unice, de prin primavara.
L`am sunat pe Gheorghe Gherghina, care a negat ca s`ar lucra la asa ceva, dar mi`a explicat in ce conditii ar creste aceste taxe.
Sorin Ionita, seful SAR, mi`a scris si el acum doua minute pe aceeasi tema..
“Nu-i prea vad dornici sa umble la impozite, nici macar pe PSD, care se umfla in pene doar public, dar nici o clipa nu s-au gandit serios sa mareasca impozitul pe salariu,sinucidere politica. Daca se face ceva, e dupa alegeri si mai curand TVA , din multe motive, chiar este mai recomandabil din buna practica internationala. E si mai sigur ca o marire aduce bani la buget. Marirea cotei unice, sau renuntarea la ea, poate sa nu aduca bani in plus, asa cum introducerea ei nu a scazut contributia IVG la buget ca % din PIB (contrar opiniei corului bocitoarelor: “masura pro-ciclica, etc”).”, spune Ionita.

O asemenea masura acum, ar fi de`a dreptul debila. Ar scufunda si mai mult firmele, le`ar ingreuna si mai tare accesul la credite si i`ar enerva rau de tot pe oamenii de afaceri.
Dar, cum spuneam, foamea de bani te face...

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Performanţele ultimelor 4 guvernări judecate prin prisma volumului investiţiilor străine atrase

In ultimii 20 de ani am avut guverne conduse de noua prim-ministrii, insa doar trei dintre ei si-au dus mandatul pana la capat: Nicolae Vacaroiu, Adrian Nastase si Calin P Tariceanu. Daca discutam despre ideologiile partidelor/coalitiilor care ne-au condus, incepand cu 1993, am avut doua perioade de cate patru ani in care stanga a fost la putere, si doua perioade de cate patru ani in care dreapta a fost la putere.

Astfel, stanga (PSD) a condus tara intre 1993-1996 prin dl Vacaroiu si 2001-2004 prin dl Nastase, iar dreapta a condus tara intre 1997-2000 prin CDR si intre 2005-2008 prin dl Tariceanu (PNL, Alianta DA).

Desi in Romania este cam riscant sa vorbesti despre ideologii cand vine vorba despre clasa politica, m-am hotarat sa fac o analiza performantelor inregistrate de “stanga” si “dreapta” politica luand in considerare ultimele patru guvernari, iar drept criteriu de comparatie, sumele care au intrat in tara sub forma investitiilor straine – atat a celor sub forma de aport la capital, cat si a investitiilor straine directe (ISD).

Care guvern a fost mai performant din punctul de vedere al atragerii investitiilor straine? Sa privin graficul de mai jos, click pentru marire


Guvernul Vacaroiu 1993-1996

In timpul guvernului condus de dl Vacaroiu, totalul investitiilor straine ca participare la capitalul social al companiilor (IPC) a fost de 1.6 miliarde euro, iar totalul investitiilor straine (ISD) a fost de 2.1 mld euro. Spre comparatie, in aceeasi perioada, Ungaria a atras ISD-uri in valoare de 10 mld euro, raportul Romania/Ungaria fiind de 1 la 4.76.

Guvernele CDR 1997-2000

In timpul celor trei prim-ministrii sustinuti de CDR, valoarea IPC a fost de 2.2 miliarde, iar totalul ISD-urilor de 5.4 miliarde euro. In aceeasi perioada, Ungaria a atras investitii totale in valoare de 12.8 mld euro, raportul Romania/Ungaria fiind de “doar” 1 la 2.37.

La sfarsitul anului 2000, stocul total de investitii straine era de aproximativ 7.5 miliarde euro in Romania, 24.6 mld in Ungaria si de 2.9 mld euro in Bulgaria, Ungaria si Bulgaria fiind tari de doua ori mai mici decat Romania.

Guvernul Adrian Nastase 2001-2004

Pe timpul d-lui Nastase, valoarea IPC a continuat sa creasca, ajungand la 5.4 mld eur, in timp ce ISD-urile au fost de 9.6 mld. Tot intre 2001 si 2004, Ungaria a atras investitii de 13.1 mld, Polonia de 25 mld, iar Bulgaria de 4.5 mld euro.

Guvernul CP Tariceanu 2005-2008

Beneficiind si de un context regional favorabil, pe vremea d-lui Tariceanu investitiile au explodat. Astfel valoarea IPC a fost de 11.2 mld euro, iar ISD-urile au ajuns la 30.5 mld euro. In aceeasi perioada, Ungaria a atras investitii de 19.3 mld, Bulgaria de 25 mld iar Polonia de 46.7 mld.

In acest moment, stocul total de investitii straine este de 51 mld euro in Romania, 56 mld in Ungaria, 32.6 mld in Bulgaria si de 135 mld in Polonia. Si pentru ca cifrele in sine nu spun foarte multe daca nu le raportam la marimea tarilor, click pe graficul de mai jos pentru a vedea cum stam din punctul de vedere al investitiilor straine pe cap de locuitor (sursa).


Beneficiile investitiilor straine se vad in economie cu o intarziere de 1.5-2 ani, si cum in 2007 si 2008 Romania a atras ISD-uri de 16 miliarde iar Bulgaria de 15 mld desi Bulgaria este de doua ori mai mica decat Romania, este posibil ca in 2009 si 2010 Bulgaria sa mai reduca din decalajul pe care il are fata de Romania in ceea ce priveste PIB per capita.

Concluzii:

1. “Stanga” (PSD) a atras investitii straine de 11.7 miliarde euro, in timp ce “dreapta” (CDR, PNL, Alianta DA) a atras investitii de 36 miliarde. Cum comparatiile pot parea fortate pentru ca nu tin cont de contextul international, sa vedem cum stam daca ne raportam la Ungaria.

Astfel, in cei 8 ani de guvernare, “stanga” a atras investitii echivalente cu 50% din cele atrase de Ungaria (11.7 vs 23.1 mld euro), in timp ce in cei 8 ani de guvernare a dreptei, procentul este de 112% (35.9 vs 32.1 mld euro).

Avand in vedere ca Ungaria este de doua ori mai mica decat Romania, desi dreapta a fost clar mai performanta decat stanga, performantele clasei politice din Romania privite ca un intreg, sunt cel mult mediocre.

2. Judecate doar prin prisma investitiilor straine atrase, Guvernele CDR (cu toate scandalurile de rigoare) au fost clar mai performante decat Guvernul d-lui Vacaroiu, iar guvernul Tariceanu a fost clar mai performant decat guvernul Nastase.

3. Atat timp cat vom ramane pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste valoarea ISD per capita, nu putem avea pretentia de a ajunge din urma tarile dezvoltate nici in urmatorii 100 de ani.

Surse

1. Romania: INS, BNR

2. Bulgaria, Ungaria, Polonia: Banca Nationala a Bulgariei, Ungariei, Poloniei; UNCTAD

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Credite neperformante (IV)

Pentru cititorii mai vechi ai blogului, ce declaratiile de mai jos nu sunt o surpriza; ce e interesant este ca reprezentantii marilor institutii au inceput sa sa ne pregateasca verbal pentru scenarii mai pesimiste.

BERD: "Nivelul creditelor neperformante a fost subestimat"

"Eastern Europe's banks have underestimated the value of bad loans they hold in the aftermath of the financial crisis and their impact will be felt across the region next year.[...]They are asking for the disposal of non-strategic assets. But some of these assets are strategic for our region. Most of these subsidiaries are systemic for our region"

Acele "non-strategic assets" sunt subsidiarele din tarile cu probleme. Acum se explica cele doua intalniri ale BNR/FMI cu bancile-mama, pentru a reafirma sustinerea pentru bancile din Romania. Sustinere se pare ca inseamna "nu le vom vinde". De notat ca a exista o intalnire separata cu bancile grecesti.

Banca Mondiala - "gata sa preia creditele neperformante daca bancherii vor sa le dea"

"Experienta noastra din alte crize arata ca nivelul creditelor neperformante, in general, mai creste fata de ceea ce avem la ora actuala pe piata romaneasca. In perioade de crize s-a ajuns in mod frecvent la NPL-uri (credite neperformante - n.r.) de 15-20%. Ne gandim sa venim pe piata si cu niste produse sau niste proiecte care sa ajute bancile in a procesa NPL-urile."

La nivel brut, aceasta cifra probabil a fost depasita pentru Romania. Valoarea reala a garantiilor este acum marea necunoscuta si BNR ar trebui sa ceara bancilor o actualizare a valorii garantiilor, cel putin pentru o parte din credite.

Care e concluzia - La nivelul Europei de Est creditele neperformante sunt cel mai probabil subestimate, iar Banca Mondiala este dispusa sa ajute. Bilanturile bancilor trebuie "reparate" inainte de a se repara bilanturile celor ce au luat credite.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: Când vom ajunge din urmă Germania la standardul de viaţă? Prin 2060

Exceptand Bulgaria, Romania este cea mai saraca tara din Uniunea Europeana. In ciuda cresterii economice semnificative din ultimii ani, PIB-ul pe cap de locuitor nu a ajuns decat la 63oo euro in 2008, iar in acest an, pe fondul prabusirii economice si a deprecierii leului fata de euro, PIB per capita va ajunge la aproximativ 5900 euro.

In acelasi timp, in 2009, fiecare neamt va genera un PIB de aproximativ 29.000 de euro, in zona euro media este de 28.300 euro, iar la nivelul UE, media este de 24.400 euro. In cat timp vom ajunge si noi la nivelul nemtilor?

Sa vedem ce s-a intamplat in ultimii 11 ani. Conform Eurostat, in 1999, PIB-ul per capita in Germania a fost de 24500 euro, iar in Romania de 1500 euro, ceea ce inseamna ca in anul respectiv, un roman genera doar 6% din valoarea adaugata generata de un german si mai departe, 6.9% din media zonei euro si 10.3% din valoarea adaugata generata de un spaniol.

Cum au evoluat lucrurile de atunci vedem in graficul de mai jos, click pentru marire.


Astfel, daca in 1999 un roman producea doar 6% din ceea ce producea un neamt, in 2009 procentul a crescut la 20%, iar asta s-a intamplat pentru ca in ultimii 11 ani, ritmul anual de crestere al PIB-ului nominal pe cap de locuitor a fost de aproape 15% in Romania si de doar 2% in Germania.

Tot in 2009, un roman genereaza o valoare adaugata echivalenta cu 24% din media UE, si cu 25% din ceea ce genereaza un spaniol.

Presupunand ca PIB-ul pe cap de locuitor reprezinta cel mai bun indicator al nivelului de trai, sa calculam in cat timp ii vom ajunge pe nemti:

- daca Germania ar ramane pe loc iar Romania creste cu 10% anual, ii vom ajunge in 2027;

- daca Germania sta pe loc iar noi vom creste cu 5% anual, ii vom ajunge in 2042;

- daca Germania isi mentine ritmul de crestere de 2% la fel ca in ultimii 11 ani, iar Romania va creste cu 10% anual, ii vom ajunge in 2030;

- daca Germania creste cu 1.5% iar Romania cu 5% anual, ii vom ajunge in 2056;

- daca Germania va creste cu 1% iar Romania cu 4%, ii vom ajunge in 2064;

Va las pe voi sa alegeti varianta pe care o considerati cea mai apropiata de adevar.

Toate variantele de mai sus sunt teoretice pentru ca nu stim cum va evolua economia si in plus nu am facut decat niste exercitii de imaginatie, insa indiferent de complexitatea calculelor pe care le vom face, nu putem spera sa ii ajungem din urma pe nemti mai repede de 50 de ani. Si nu ma refer doar la PIB per capita, ci si la mentalitate.

PS: Moody`s crede ca ne va lua 45 de ani pentru a trai ca in Vest.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: “Prima Casă” a scumpit cu 15% locuinţele ieftine

Apartamentele de 2 camere s-au scumpit in medie cu 15% de la lansarea programului “Prima Casa”. Asta o spun expertii imobiliari si este evident cu ochiu liber pentru toti aceia care s-au uitat putin in ultima vreme pe anunturi si preturi.

S-au scumpit in special garsonierele si apartamentele de 2 camere, marirea preturilor simtindu-se in special la apartamentele care se incadreaza in plafonul maxim stabilit de stat, de 60.000 de euro, pentru programul “Prima Casa”. Cresterea preturilor pentru locuintele pana in 60.000 de euro este explicata prin interesul tinerilor pentru acest program, unele banci fiind foarte aproape de atingerea pragului maxim de acordare a creditelor prin Programul Prima Casa (din ceea ce stiu eu, BRD si Banca Transilvania sunt destul de aproape de atingerea pragului maxim). Desi internetul abunda de articole negative despre programul Prima Casa si sunt multi “experti economici” care si-au tot dat cu parerea despre acest program, eu am evitat sa scriu despre asta tocmai pentru ca efectele sale nu se pot vedea dupa doar 2 saptamani sau o luna. Au fost multi cei care, asteptandu-se sa se intample minuni peste noapte, de la lansarea programului, tot publicau batjocoritor, saptamanal, ca se vand doar cateva zeci de locuinte in toata tara (fara sa ia in calcul ca e nevoie de timp pentru ca lucrurile sa functioneze bine)…

In Bucuresti, cunosc cazuri concrete in care preturile la garsoniere au crescut cu 10.000 de euro in ultimele 2 luni, fara ca macar vreo modificare sau renovare sa fie facuta in acea locuinta. Preturile locuintelor au ajuns la un nivel cat de cat acceptabil si cei care hotarasc acum sa isi ia un credit bancar pentru o locuinta pe care o inchiriaza apoi, pot suporta o buna parte din rata lunara din chiria perceputa.

Spre exemplu, la un credit prin “Prima Casa” de 57.000 de euro, rata lunara este de 330 euro, iar costurile totale pentru o locuinta cu 2 camere intr-o zona bunicica (Militari, Eroii Revolutiei, Titan) ajung pana pe la 65.000 de euro, diferenta fiind suportata din buzunarul propriu. Iar un apartament cu 2 camere in una dintre aceste zone se inchiriaza cu preturi intre 300 si 400 euro in functie de starea acestuia si finisaje.

Una peste alta, desi la prima vedere pare o investitie buna, trebuie luat in calcul si durata de viata a unui apartament intr-un bloc vechi, suma totala de plata la banca, dar si faptul ca dobanda la banca este corelata EURIBOR-ului (dobanda in zona EURO) care acum se afla la cel mai scazut nivel si care are mari sanse sa creasca, fapt ce va creste si dobanzile la creditele in euro.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP