marți, 13 octombrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: A căzut guvernul Boc. La ce consecinţe economice ne putem aştepta?

Despre partea politică a căderii guvernului Boc prin moţiune de cenzură am scris aici şi aici. Să vedem, însă, ce consecinţe economice ne pot aştepta.

Contrar părerii lui Mihai Marcu, care scria în articolul Corelaţia dintre curs şi criza politică, care acredita ideea că între criza politică şi derapajul leului în raport cu principalele valute occidentale nu ar fi mare legătură, că factorul determinant ar fi BNR, care are suficienţi bani să intervină, iată că fluctuaţiile leului în raport cu euro declanşate la începutul crizei politice au continuat până astăzi. Priviţia graficele de pe piaţa valutară de pe financiare.ro şi vă veţi convinge. Mai mult decât atât, Nicolae Chidesciuc, economist şef al ING Bank, declara astăzi la Realitatea FM că nu numai că leul nu este total determinat de evoluţiile de pe pieţele regionale, ci determină evoluţiile de pe pieţele valutare ale ţărilor din jur prin efectul de contagiune.

Dobânzile practicate pe piaţa monetară de la Bucureşti au fost şi ele influenţate de criza politică, în afara influenţelor altor evenimente de pe piaţa monetară. De exemplu Robor la 3 luni era, în data de 21 septembrie 2009, 9,04%, iar astăzi 10,26%. Tot pe financiare.ro puteţi urmări evoluţia acestei dobânzi. Am luat drept exemplu Robor la 3 luni întrucât este ancora cea mai folosită pentru creditele în lei.

Ne aşteaptă în curând o nouă vizită a unei delegaţii a Fondului Monetar Internaţional, în vederea analizării indicatorilor macroeconomici şi a obligaţiilor asumate de partea română în acordul stand-by. În cazul în care politicienii nu vor fi capabili să furnizeze stabilitate politică, a treia tranşă din acordul cu FMI poate fi în pericol. Dacă, de exemplu, clasa politică nu va fi în stare să adopte legea pensiilor şi să modifice legea salarizării unice a bugetarilor, aşa cum a cerut FMI la acordarea celei de-a doua tranşe din împrumut, acordul ar putea fi pus în pericol.

Aceeaşi instabilitate economică ar putea determina marile agenţii de rating să retrogradeze România. Orice turbulenţă politică este susceptibilă de un asemenea tratament, întrucât, în general, se traduce în instabilitate economică şi scăderea încrederii investitorilor în acea economie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Cristian Ionescu, Coface: ”Deocamdată, nu modificăm niciun rating de ţară”

Am vorbit acum cateva minute cu seful Coface Romania, care mi`a spus ca deocamdata nu se va schimba niciun rating de tara. Poate in decembrie, insa numai daca aceasta criza imbecila se prelungeste. “Daca intervine, ca urmare a crizei, o paralizie economica si aceasta se va prelungi peste o luna, probabil ca vom cobori ratingul”, a spus seful Coface.
Compania calculeaza trimestrial ratingul de tara si nicaieri in lume simpla cadere a Guvenrului nu atrage in mod necesar downgradarea. Sper sa nu fie cazul Romaniei.
Intre timp, Basescu a aparut la tv si, la fel cum am prevazut , nu a avut nicio mare declaratie de presa. Ma mir insa ca nu isi asuma paternitatea acestei crize. Ar fi fost elegant.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Investiţiile străine se prăbuşesc în august, dar transferurile românilor din străinătate cresc

Conform datelor BNR publicate astazi, in luna august, investitorii straini au adus in Romania doar 57 milioane de euro, aceasta fiind de departe cea mai mica suma lunara din ultimii ani. In primele 8 luni ale acestui an, totalul investitiilor straine in Romania a ajuns la 3154 milioane euro, in scadere cu 53% fata de cele 6725 milioane de euro din aceeasi perioada a anului trecut. Detalii in graficul de mai jos.


Imbucurator este faptul ca transferurile muncitorilor romani aproape ca s-au triplat in august comparativ cu iulie, ajungand la 932 milioane euro. Per total, in perioada ianuarie-august, suma transferurilor a fost de 4674 milioane euro, in scadere cu 23.6% fata de primele 8 luni ale anului trecut cand transferurile au totalizat 6116 mil eur. Click pe graficul de mai jos pentru detalii.


In perioada 1.01-31.08.2009 contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 2 449 milioane euro, in scadere cu 78,6 la suta in raport cu aceeasi perioada din anul 2008. Influenta determinanta asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a însumat 3 923 milioane euro, în scadere cu 68,6 la suta fata de perioada ianuarie-august 2008.

Desi in scadere, in primele 8 luni ale acestui an, investitiile straine au acoperit intr-o proportie de 129% deficitul de cont curent.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Va trece leul euro de 4,3 lei în această săptămână?

“Peste noapte EUR/RON s-a tranzactionat chiar la 4,2725, insa in aceasta dimineata EUR s-a intarit si perechea este la 4,2815 in pofida sentimentului pozitiv si aprecierii fata de EUR inregistrata de monedele regionale. Evolutia este probabil explicata de astepta dezbatere a motiunii de cenzura in parlament. Motiunea are sprijinul a trei partide cu circa 60% din voturi, insa doar PSD si PNL au peste 50% din voturi. Avand in vedere acest aspect, guvernul probabil va cadea ceea ce ar amplifica incertitudinea politica si
ingrijorarile privind atingerea tintelor convenite in acordul cu FMI. Daca guvernul Boc este demis am putea vedea presiune de depreciere a leului si cresterea ratelor de dobanda. Chiar daca BNR e probabil sa protejeze nivelul de 4,3, credem ca acesta ar putea fi depasit saptamana aceasta”, se arata in Raportul ING de azi.
Afla ce cred si analistii Citi si ai Unicredit.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Dare de seamă

De pe la 5 citesc ca un prost. Mai intai un studiu despre cursul dolarului si despre ce anume influenteaza volatilitatea monedei americane. Explicatiile tin de 3 factori. Nevoia de dolari cash din partea companiilor SUA care isi repatriaza banii pentru a putea dispune de ei, de nivelul rezervelor valutare ale diferitele banci centrale si de pozitia contului curent ale economiilor lumii. Totul, insotit de grafice (autorii studiului au luat in calcul cateva zeci de tari, printre care si Romania).
Pe urma, am citit despre preturi si salarii, mai exact cand si cu ce frecventa sunt modificate si care e interdependenta intre acestea. Un studiu care ar putea fi fost foarte bine scris de Keynes, dar nu e. :)

Pe la 6 jumate, din plictiseala, am mai rasfoit un studiu despre cum apar bubble`urile imobiliare si cam cum ar putea fi ele prevazute. Asta mi`a luat mai mult, ca are si formule. :)
Acum ascult la casti Nightloosers si ma gandesc la cat de debili oameni politici avem.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Unii destabilizează prin Olanda

Banca olandeză DSB a pus practic lacăt pe uşă şi a fost preluată de Banca centrală, după ce deponenţii s-au repezit să îşi retragă în masă depozitele.

Se pare că totul a început după ce o organizaţie, HypotheekLeed (Mortgage Suffering) – care a denunţat practicile la care recurgea banca pentru a atrage clienţi – a anunţat pe 1 octombrie că speră din toată inima ca banca să dea faliment şi să le facă viaţa mai uşoară naivilor care s-au îmbulzit să ia credite ipotecare (detalii aici). Partea drăguţă este că guvernul a încercat să convingă alte bănci să cumpere DSB, dar niciuna nu a dorit, temându-se că vor fi pedepsite la rândul lor de către public!

Până acum nu a apărut nicio informaţie legată de anchetarea organizaţiei care şi-a permis să submineze sistemul bancar olandez. Ceea ce arată că autorităţile olandeze sunt mult mai puţin perspicace decât cele române care, preventiv, au ameninţat cu băgarea la închisoare a celor care vorbesc în spaţiul public despre căderea vreunei bănci.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Pensiile speciale: recalculare sau supraimpozitare? Cât câştigă un pensionar “special”?

Indiferent de rezultatul motiunii de cenzura de astazi, dezbaterea legata de sistemul national de pensii va continua, iar cireasa de pe tort o reprezinta situatia pensiilor speciale. Actualul (si viitorul) Guvern PDL are intentia de a elimina aceste pensii prin recalcularea lor, masura care in opinia d-lui Boc, va genera economii la buget de aproximativ jumatate de miliard de euro anual.

Aproximativ 350.000 de persoane lucreaza in domenii in care exista pensii speciale, iar 200.000 de persoane sunt deja platite cu pensii speciale. Acestea provin indeosebi din randul magistratilor si parlamentarilor, din diplomatie, armata sau politie, oameni a caror pensie nu a fost calculata la fel ca in cazul muritorilor de rand, respectiv luand in considerare toata perioada de contributie, ci luand in considerare doar venitul din ultimele luni de munca, astfel ca acum au o pensie respectabila. In plus, si varsta la care aceste persoane au iesit la pensie a fost mai redusa.

Acestui tip de pensionari Guvernul doreste sa le recalculeze pensiile, ceea ce va determina scaderea semnificativa a acestora. Cat de legala este insa o asemenea masura?

Indiferent de sila pe care oamenii normali o simt stiind ca in Romania, unii sunt mai egali decat altii cand vine vorba sistemul de calcul al pensiilor, trebuie sa intelgem ca cei care s-au pensionat pe baza unor legi speciale, au facut-o in conditii perfect legale, iar recalcularea acestor pensii ridica probleme serioase de legalitate.

Guvernul spune ca recalcularea nu are efecte retroactive pentru ca pensionarilor nu li se vor cere banii inapoi, deci masura este legala. Pe de alta parte, exista “teoria drepturilor castigate” conform careia, scaderea unor pensii obtinute pe baza unor legi in vigoare la momentul respectiv, este ilegala.

Nu sunt expert in domeniul juridic, dar imi pot da seama ca ne aflam intr-o zona gri, caracterul de retroactivitate al unei masuri de tipul recalcularii pensiilor speciale fiind discutabil.

Sa presupunem insa ca Legea va trece, iar pensiile speciale vor fi recalculate. In mod normal, cei afectati vor da statul in judecata. Cine va judeca aceasta cauza? Magistratii, respectiv o categorie sociala care se bucura de pensii speciale. Isi imagineaza cineva ca se va gasi vreun judecator care sa deschida cutia Pandorei si sa dea dreptate statului? Eu nu.

Ce alternativa ar avea Guvernul? Supraimpozitarea pensiilor speciale. Acestea pot fi recalculate, iar diferenta dintre pensia veche (mai mare) si cea noua (mai mica), poate fi impozitata cu 90% sau mai mult.

Procedand in acest fel, autoritatile ar evita orice problema juridica din moment ce politica fiscala reprezinta in exclusivitate atributul guvernului.

Cat castiga un pensionar “special”?

Avand in vedere scandalul legat de nivelul acestor pensii speciale, am fost curios sa vad cat castiga un astfel de pensionar. Datele aferente unor categorii de pensionari speciali sunt mai jos, click pentru detalii. Sursa: CNPAS, Ziarul Financiar


Dupa cum se poate observa, cea mai mare pensie medie se castiga in domeniul aeronautic, media fiind trasa in sus si de celebrul Florea Geica, omul cu cea mai mare pensie din Romania (30.000 de lei lunar), pe locul doi se situeaza Procurorii si Judecatorii, iar pe trei pensionarii de la Curtea de Conturi.

Pensia medie ponderata se situeaza la 1712 lei, de 2.4 ori mai mare decat pensia medie din sistemul asigurarilor sociale de stat.

Cum se calculeaza pensiile in cazul diferitelor categorii de pensionari

1. Muritorii de rand – in fiecare luna, pe intreaga durata de cotizare, salariul lunar brut al salariatului se raporteaza la salariul mediu brut raportat de INS, se obtine un punctaj care se inmulteste cu punctul de pensie. Spre exemplu, daca ai castigat exact salariul mediu pe economie timp de 35 de ani (stagiul complet la barbati), primesti o pensie echivalenta cu un punct de pensie, adica 732.8 lei lunar.

2. Parlamentarii – fostii parlamentari primesc 40% din indemnizatia de baza daca au doar un mandat, 60% dupa doua mandate, si 80% dupa trei mandate;

3. Militarii – 60% din venitul brut inregistrat in ultima luna;

4. Magistratii80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.

5. Politistii – 80% din media pe ultimele sase luni;

6. Personalul navigant (pilotii) – 80% din media pe ultimele trei luni;

Aproximativ 10.000 de persoane incaseaza pensii speciale de peste o suta de milioane de lei vechi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Cum se vor plăti pensiile decreţeilor?

Problema pensiilor a explodat in presa. Este un lucru bun, iar raportul comisiei prezidentiale este un pas in directia trezirii la realitate.

Sistemul de pensii din Romania este un sistem "pay as you go". Pensionarii de azi primesc bani platiti de salariatii de azi. Salariatii de azi platesc pentru ca salariatii de maine sa le intoarca "favorul".

A aparut pilonul 2 - pensiile private obligatorii. Niste fonduri de investitii au primit dreptul sa investeasca banii platiti de contribuabili, in speranta ca privatii vor gasi formula magica a cresterii exponentiale iar problema pensiilor se muta de la stat la privati. FALS!

Ceausescu a avut nevoie de oameni ca sa construiasca comunismul romanesc. Decreteii au construit comunismul, pentru ca ulterior sa puna umarul serios la prabusirea lui.

Experimentul demografic a lui Ceausescu a pus o presiune uriasa pe infrastructura precara a Romaniei - pe scoli, pe spitale, pe gradinite. Sunt oare singurul care mai tine minte clasele de scoala generala cu 50 de elevi?

Experimentul demografic al lui Ceausescu se corecteaza acum natural. Poate ati citit in ziare ca in toamna anului 2009 nu au mai crescut chiriilor odata cu venirea studentilor - generatia disparuta in 1990, incepand cu liberalizarea avorturilor este "de vina".

Ce legatura are asta cu pensiile? Are - populatia activa a Romaniei se va reduce continuu. O buna parte din populatia apta de munca este plecata din tara. Problema sistemului de pensii nu va mai putea fi rezolvata prin niciun fel de surogat de pensii private sau de cresterea contributiilor - care acum sunt de 31% din venituri.

Decreteii vor iesi la pensie cu pretentia intemeiata de a primi o pensie. Presiunea se va muta pe pensii, dar cei care vor trebui sa-i plateasca atunci pensia, populatia activa, nu va fi suficienta fizic pentru a produce banii necesari.

O solutie

Imigratia. Tarile acum dezvoltate au beneficiat de imigranti, care au produs multa valoare in tarile adoptive, platiti pe salarii de nimic.

Spania mai respira acum din cauza imigrantilor, care simt disproportionat de puternic efectele depresiunii economice.

Aceeasi solutie este si la indemana Romaniei - imigrantii vor fi cei care vor munci si vor produce valoarea adaugata pentru plata pensiilor. Imigratia va trebui asumata ca o politica de stat si incurajata in cadrul legal in UE.

Pentru rezolvarea problemei pensiilor, solutiile sustenabile sunt cele care duc la cresterea valorii adaugate din economie. Solutiile legislative de acum incearca sa corecteze abuzurile, dar perspectiva este sumbra: pasul urmator este impartirea saraciei, dupa principiul "putin pentru multi".

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: Aderarea la Uniunea Europeană a transformat România în piaţă de desfacere pentru produsele “Made in UE”

Dupa aderarea la UE, schimburile comerciale ale Romaniei cu tarile membre a crescut spectaculos. Astfel, daca in 2006, valoarea acestor schimburi era de 43 miliarde euro, in 2008, la doar doi ani de la aderare, cifra a crescut cu 47%, ajungand la 63 miliarde euro.

De aceasta crestere insa au beneficiat in principal importatorii si in secundar exportatorii, ceea ce inseamna ca Romania a fost mai mult piata de desfacere decat producator de bunuri si servicii.

Intre ianuarie 2007 si august 2009, totalul exporturilor in tarile comunitare a fost de 58.5 miliarde euro, in timp ce totalul importurilor a fost de 92.8 miliarde euro, de unde rezulta un deficit comercial in relatia cu UE de peste 34 miliarde euro in mai putin de trei ani.

Ponderea exportului intra-comunitar in total exporturi a crescut de la 67.7% in 2006 (inainte de aderare), la 73.7% in primele 8 luni din acest an. In ceea ce priveste ponderea importurilor din tarile membre UE in total importuri, aceasta a crescut mult mai abrupt, de la 62.6% in 2006 la 73% in acest an, detalii in graficul de mai jos, click pentru detalii.

Cum a evoluat Ungaria dupa aderarea la UE – Ungaria a aderat in 2004, iar intre 2004 si 2008 a acumulat un excedent comercial in relatia cu tarile membre. Astfel, in acesti 5 ani, totalul importurilor a fost de 214.4 mld eur, in timp ce exporturile au totalizat 268.3 mld eur, de unde rezulta un excedent de 53.9 mld eur.

Si Polonia are excedent comercial in relatia cu tarile membre, acesta fiind de peste 7 mld eur in primele 8 luni ale lui 2009, desi per total comert exterior, a acumulat un deficit de 5.9 mld eur, detalii aici.

Concluzia: aderarea la UE reprezinta o oportunitate pentru cei care stiu sa profite de ea, iar Romania a ales sa nu profite. De ce? Pentru ca este mult mai usor sa cresti PIB-ul stimuland consumul, decat sa cresti PIB-ul stimuland productia.

Cum a evoluat comertul exterior in august

INS a dat ieri publicitatii datele privitoare la comertul exterior al Romaniei in luna august:
1.Valoarea exporturilor a fost de 2.18mld euro. Comparativ cu luna august 2008, exporturile au scazut cu 18,2%, iar fata de luna iulie 2009 au scazut cu 22,1%. In perioada ianuarie-august, exporturile au totalizat 18.6 mld eur, in scadere cu 19.1% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Detalii in graficul din stanga.

2. Valoarea Importurilor a fost de 2.9 mld euro. Comparativ cu luna august 2008, importurile au scazut 35,5%, iar fata de luna iulie au scazut cu 12.5%. In perioada ianuarie-august, importurile au totalizat 24.4 mld eur, in scadere cu 36.6 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Detalii in graficul din dreapta.

3. Valoarea deficitului comercial aferent lunii august a fost de 732 mil euro, in scadere cu 1.117 mld euro fata de luna august 2008. In primele 8 luni ale acestui an, deficitul comercial a fost de 5.8 mld euro, in scadere cu 9.6 mld euro fata de aceeasi perioada a anului trecut. Detalii in graficul din stanga.

Atentie la deficitul comercial – doar in primele 8 luni, valoarea sa a scazut cu aproape 10 miliarde de euro. In aceste conditii, ma intreb cat de mare este presiunea pe care importatorii o pun pe leu, astfel incat sa justifice deprecierea masiva a monedei nationale?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP