sâmbătă, 24 octombrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Citibank ar putea fi obligată să plătească 128 mil.€ către clienţi belgieni, ca urmare a publicităţii înşelătoare

Parchetul din Bruxelles va cere justiţiei să oblige Citibank să ramburseze 128 mil.€ către circa 4.000 de clienţi, acuzând banca americană că prin intermediul publicităţii înşelătoare i-a determinat să cumpere active riscante vândute de Lehman Brothers, anunţă ziarul belgian Le Soir. Procesul în faţa instanţei civile din Bruxelles îşi are originea în acţiunile declanşate de Deminor, o asociaţie de apărare a drepturilor investitorilor.

Peste 18.000 de depunători belgieni au fost înşelaţi cu produse riscante Lehman Brothers şi au pierdut circa 325 mil.€ în urma falimentului acestei bănci, produs în septembrie 2008. Dintre aceştia, 4.000 au achiziţionat titlurile prin intermediul Citibank.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Unde sunt specialiştii de altădată?

Formarea noului guvern m-a lăsat în ceaţă total. După atâtea zile în care am fost „ameninţaţi” că vom avea guvern de tehnocraţi, acum, văzând componenţa acestuia, mai că sunt nostalgic după experţi. Cred că bancul de mai jos ilustrează destul de bine rolul expertului economic în alcătuirea guvernului, fix în contextul actual.

Un matematician, un contabil şi un economist îşi depun CV-ul pentru aceeaşi slujbă.
Angajatorul îl cheamă pe matematician şi îl întreabă „Cât fac doi plus doi?” Matematicianul răspunde „Patru”. Angajatorul îl întreabă din nou „Fix patru?” Matematicianul se uită ciudat la angajator şi îi răspunde „Da, fix patru”.
Apoi angajatorul îl cheamă pe contabil şi îi pune aceeaşi întrebare „Cât fac doi plus doi?” Contabilul spune „În medie, patru – plus sau minus 10%, dar în medie patru”.
Apoi angajatorul îl cheamă pe economist şi îl întreabă la fel „Cât fac doi plus doi?” La care economistul se ridică, se duce şi încuie uşa, trage jaluzelele, se apleacă lângă angajator şi îl întreabă „Cât vrei să facă?”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Eşecul (ajutoarelor) statului în Afganistan

William Easterly, unul dintre cei mai competenţi specialişti în economia dezvoltării şi profesor la New York University, atrage din nou atenţia asupra falimentului politicii ajutoarelor externe, într-un interesant rezumat (schematic) al acestei politici în ultimii 50 de ani.

Afganistanul este ultimul înscris pe lunga listă a dezastrelor economice şi sociale cauzate de această politică. Din 2001, doar Statele Unite au donat acestei ţări circa 13 miliarde dolari (bani gestionaţi în principal de US Aid) – ajutor extern pentru dezvoltare: sprijinirea agriculturii, construcţia de drumuri etc. Suma este enormă, nu doar ca valoare absolută, ci mai ales în raport cu PIB-ul Afganistanului, care anul trecut era estimat la circa 11 miliarde dolari. Chiar lăsând la o parte faptul că circa o treime din venitul afganilor provine din producţia de opiu (în 2007 aceasta a înregistrat un nivel record), înseamnă că SUA a cheltuit în scopuri civile mai mult decât tot venitul realizat de afgani într-un an.

Efectele acestui uriaş ajutor extern sunt absolut ridicole. Practic, funcţionarii US Aid se fac că muncesc (90% din ei nici nu părăsesc capitala Kabul, de teama atacurilor insurgenţilor) spre binele poporului afgan, iar, de partea cealaltă, „băieţii deştepţi” din poporul afgan, căpuşează fondurile cheltuite de americani.

Ajutorul extern nu face decât să divizeze o naţiune, să întârzie dezvoltarea economiei de piaţă, să anuleze stimulentele în favoarea economisirii şi să deturneze talentul antreprenorial productiv către cel prădător, neproductiv. Recomand cu tărie cartea profesorului Easterly, The Elusive Quest for Growth: Economists Adventures and Misadventures in the Tropics tuturor celor interesaţi de economia dezvoltării.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Într-un an de criză, datoria guvernamentală a crescut cu o sumă de 2.4 ori mai mare decât soldul economiilor populaţiei la bănci

Conform datelor BNR, la sfarsitul lunii septembrie, soldul depozitelor populatiei la banci constituite in lei si valuta, avea o valoare totala de 92.3 miliarde lei, in crestere cu 13.2 miliarde lei comparativ cu aceeasi luna a anului trecut.

Intre septembrie 2008 si septembrie 2009, depozitele in lei au crescut cu 8.7 mld, de la 50.3 la 59 mld, in timp ce in cazul depozitelor in valuta, soldul calculat in moneda europeana a stagnat in jurul valorii de 8.4 miliarde euro, iar exprimat in moneda nationala, a crescut cu 4.5 miliarde lei.

In cazul companiilor, soldul depozitelor in lei a scazut, iar cel al depozitelor in valuta a crescut, ceea ce arata pe de o parte, ca firmele au apelat la rezerve pentru a isi continua activitatea, iar pe de alta parte, ca au schimbat o parte din lei in valuta, pentru a se proteja de fluctuatiile cursului valutar. Click pe graficul de mai jos pentru detalii


In aceeasi perioada insa, datoria guvernamentala a explodat, crescand de la 11.5 miliarde lei in septembrie 2008 la 43 mld acum, cresterea datorandu-se in principal imprumuturilor pe care statul le-a facut in scopul obtinerii de fonduri pentru plata salariilor si pensiilor.

Cu alte cuvinte, intr-un an, statul s-a indatorat cat pentru urmatorii 3-4 ani, iar viitorul apropiat nu arata deloc bine.

Daca discutam despre soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit, la 30 septembrie 2009, acesta a inregistrat o crestere de 2,4 la suta (-2,4 la suta in termeni reali) fata de 30 septembrie 2008, pe seama majorarii cu 9,1 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul în valuta s-a diminuat cu 3,0 la suta) si a reducerii cu 6,1 la suta a componentei în lei (-10,5 la suta in termeni reali), click pe graficul de mai jos pentru detalii.

Pe scurt, cele spuse mai sus se pot exprima astfel: populatia abia daca mai poate pune un ban deoparte, companiile, neavand acces la credite, consuma din rezerve pentru a nu intra in incapacitate de plata, iar statul a luat toti banii disponibili de la banci.

Ar mai fi de adaugat ceva?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Norvegia: declaraţiile de venit ale tuturor contribuabililor au devenit publice. Ar fi necesară o asemenea măsură şi în România?

Printr-o miscare ce ar fi fost de neconceput in majoritatea tarilor lumii, autoritatile fiscale din Norvegia au dat publicitatii in aceasta saptamana, lista veniturilor declarate in 2008 de catre absolut toti contribuabilii norvegieni.

Presa si opinia publica au putut astfel afla cat castiga si ce avere are fiecare norvegian in parte, publicarea acestor date starnind o frenezie fara precedent in mass-media. Imediat, ziaristii s-au apucat sa faca tot felul de topuri si clasamente in funtie de sex, educatie, grupe de varsta etc.

Aparatorii sistemului spun ca o asemenea atitudine a autoritatilor imbunatateste transparenta, care este esentiala pentru o democratie deschisa, in timp ce criticii sustin ca publicarea acestor informatii reprezinta o amenintare la adresa societatii, oamenii mai bogati aflandu-se acum in vizorul hotilor, iar cei care castiga putin, riscand sa fie desconsiderati.

Mai multe detalii despre acest subiect pe scotsman.com

Ma intreb ce efect ar avea o asemenea masura in Romania, unde multi castiga putin pe hartie, dar daca ii cauti la avere, descoperi lucruri interesante.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Numărul băncilor falimentare din SUA a depăşit suta

Numarul bancilor regionale care au falimentat de la inceputul acestui an in SUA a depasit cifra 100, odata cu anuntul a inca 7 falimente bancare, facut ieri de FDIC. Pragul de 100 de falimente bancare intr`un singur an nu a mai fost atins de la criza cunoscuta sub numele de “Savings and loans crisis”, din 1992.

„Partners Bank” este cea de`a o suta banca declarata falimentara in 2009, a indicat FDIC intr`un comunicat. Situata in Florida si avand active de 65,5 milioane de dolari, banca falimentara va fi preluata de Stonegate Bank (tot din Florida), care a anuntat ca mai e interesata si de preluarea Hillcrest Bank Florida (83 milioane de dolari, active).
Tot ieri, FDIC a mai anuntat inchiderea Flagship National Bank (Florida, 190 mil. dolari), a American United Bank (Georgia, active de 111 mil. dolari) si a inca 3 institutii mai din Nord: Riverview Community Bank (Minnesota, 108 milioane de dolari), Bank of Elmwood (Wisconsin, 327,4 milionane usd) si Dupage Bank (Illinois, 279 millioane dolari)
Activele totale ale celor 106 banci cazute la datorie in 2009 ating 107,31 miliarde de dolari, cea mai mare banca falita fiind Colonial Bank, ale carei active „cantareau” 25 de miliarde de dolari.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP