luni, 26 octombrie 2009

Bogdan Glăvan: Economia moaştelor pentru începători

Am văzut astăzi cu ochii mei aglomeraţia de pe Dealul Mitropoliei. Cu ochi de economist, vreau să zic, şi mă grăbesc să vă transmit impresii.

Avem de-a face clar cu o problemă economică. Ori de câte ori cantitatea cerută depăşeşte cantitatea oferită, apare îmbulzeala. Nici nu este de mirare, acolo unde preţul este zero, aşa cum este în cazul moaştelor. Conform manualului de economie, pe termen scurt, există două soluţii:
1. Soluţia “de piaţă”, presupune creşterea preţului, astfel încât accesul la bunul respectiv să fie restricţionat strict la cei care doresc să plătească pentru a-l avea. În cazul nostru, ar trebui pus un preţ pe vizitarea moaştelor
2. Soluţia „administrativă”, presupune raţionalizarea consumului, după principiul „să se dea câte una ca să ajungă la fiecare”. Concret, în ceea ce priveşte moaştele, raţionalizarea poate lua una din următoarele forme:
• limitarea timpului de vizitare (maxim două închinăciuni per capita)
• limitarea celor care le pot vizita (interzis minorilor şi celor peste 99 de ani; un singur membru de familie; interzis celor fără studii teologice; acces nelimitat din doi în doi ani – în anii cu soţ, femeile, în anii fără soţ, bărbaţii ş.a.m.d.)
• descurajarea cererii prin stabilirea diferenţiată a impozitului pe venit în funcţie de frecvenţa cu care indivizii vizitează moaştele, etc.

Pe termen lung, echilibrarea pieţei se poate realiza doar prin creşterea producţiei. Propun astfel să fie luate în calcul, următoarele măsuri care ar duce la creşterea cantităţii oferite de moaşte: extinderea perioadei de vizitare a moaştelor la durata întregului an, inventarea unor moaşte noi (nu vi se pare că, vorba aia, în secolul cunoaşterii, religia e un domeniu în care inovaţia are de suferit?), liberalizarea importului de moaşte (să nu uităm că globalizarea este benefică!) – organ decizional: Biserica

Dincolo de dezechilibrul persistent, care trebuie eliminat cumva spre binele societăţii, analiza mai atentă arată câteva detalii interesante. Astfel, ca vag element de asemănare cu pieţele mature, avem investitori instituţionali – politicienii – care se detaşează de restul poporului prin faptul că vizitează moaştele în mod profesionist, pe baza unui atent calcul cost-beneficiu al cărui rezultat variază, desigur, în funcţie de faza ciclului… electoral. Marea parte a cererii este formată însă din investitori simpli, motivaţi în acţiunea lor nu de o analiză economică serioasă, ci de simple preferinţe subiective. Acţiunea lor se caracterizează prin lipsa constituirii unui portofoliu şi comportament de turmă. Ca atare, lipsa de sofisticare a investitorilor şi eşecul de coordonare constituie elemente care definesc foarte bine eşecul pieţei în alocarea eficientă a moaştelor. Este important astfel ca statul să intervină mai activ în acest domeniu – religia şi Biserica – pentru internalizarea externalităţilor şi stabilizarea pieţei.

Aceste observaţii îşi propun doar să aducă în discuţie un subiect puţin abordat în literatură. Concluziile prezentate mai necesită verificare şi aştept cu nerăbdare rezultale cercetărilor viitoare.

P.S. Acest eseu este o proastă încercare de pamflet.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Ritmul de creştere al restanţelor la credite încetineşte vizibil

Conform datelor BNR, in septembrie, soldul restantelor la credite a crescut cu 266.6 milioane lei, ajungand la 6.5 miliarde, respectiv 3.25% din totalul soldului creditelor.

Ponderea restantelor la creditele in lei este de 4.75%, iar in cazul celor in valuta de 2.25%, diferenta fiind justificata de faptul ca cele mai riscante credite au fost acordate in lei (creditul cu buletinul spre ex), in timp ce majoritarea creditelor in valuta au fost ipotecare sau garantate cu ipoteca, aici disciplina debitorului fiind maxima.

Imbucurator este ca desi restantele continua sa creasca, ritmul de crestere este din ce in ce mai mic, incetinirea ritmului de crestere fiind foarte vizibil pe graficul de mai jos, click pentru detalii.


Comparativ cu situatia din ianuarie/februarie, acum stam mult mai bine, insa intrebarea de 100 de puncte este in masura va creste somajul in lunile urmatoare si ce impact va avea aceasta crestere asupra soldului restantelor.

In al doilea grafic se poate observa evolutia ponderii creditelor restante incepand cu februarie 2008 si pana in septembrie 2009.


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Citat dintr-un şef de bancă

“Ma astept ca FMI sa vina in RO dar nu cred ca o sa dea drumul la bani pana in decembrie sau chiar anul viitor. Fara un ministru de finante este greu sa controlezi destinatia banilor.
CDS-urile se vor scumpi, dupa mine. Cu si fara transa. Deficitul bugetar, intarzierea reformelor si in general proasta administrare a economiei sunt motive suficiente pentru asta.
In ceea ce priveste cursul si dobanzile evolutia lor viitoare este influentata in principal de cresterea economica, deficitul bugetar, asteptarile de inflatie si politica fiscala. O economie in picaj cu un deficit bugetar in creste nu poate decat sa aiba o valuta slaba si dobanzi mici.”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Capital: Programul de guvernare al lui Croitoru, scris de basarabeanul Veaceslav

La un asemenea text nu prea ai multe de comentat.
Asadar forumistul Veaceslav se joaca de-a copy paste-ul si uite-asa, tara are program de guvernare. Probabil ca Vitalie Dobanda erea ocupat.
Felicitari colegilor de la Capital!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: O parte din presupusa listă a datornicilor de TVA din imobiliare de la ANAF

De curând, în peisajul media românesc a apărut Agenţia de Investigaţii Media (AIM), compusă din jurnalişti de investigaţie care au lucrat la diferite cotidiane importante din România. Unul dintre primele articole care mi-au atras atenţia este AIM a aflat 67 de nume de pe lista ANAF. Pe scurt, în evidenţele ANAF există 9.600 de nume din toată ţara, dintre care 3.400 din Bucureşti, de persoane fizice care au făcut dezvoltări imobiliare în scopul profitului şi care nu s-au supus legislaţiei TVA, despre care scriam aici. După informaţiile celor de la AIM, în măsura în care ele se vor dovedi reale, pe listele existente la ANAF se numără şi următoarele persoane.

Dragoş Dobrescu 144.806.400
Gheorghe Becali 123.543.200
Dragoş Emil Săvulescu 55.862.260
Gheorghe Neţoiu 47.959.080
Camelia Coman 44.913.180
Costache Patriciu 32.667.200
Marius Locic 29.153.310
Dan Voiculescu 28.467.540
Dan Besciu 23.647.300
Arpad Paszkany 23.541.350
Cristian Ţânţăreanu 21.227.340
Gheorghe Popescu 20.107.220
Sorin Vulpescu 19.767.200
Cristian Borcea 19.537.630
Petru Adrian Luca 18.225.390
Vasile Turcu 17.823.100
Gheorghe Copos 17.635.440
Doinel Locic 14.925.110
Ion Nicolae 13.225.400
Ioan Neculaie 12.487.300
Cătălin Mărgărit 11.962.410
Gabriel Oprea 11.927.230
Tiberiu Bică Postelnicu 11.235.020
Alexandru Bittner 9.438.770
Dumitru Dragomir 9.176.040
Marian Oprişan 8.982.430
Adrian Ionel Petrache 8.665.660
Anghel Iordănescu 7.921.530
Dan Diaconescu 7.877.620
Adriean Videanu 7.260.340
Bogdan Arşinel 6.887.030
Elan Schwartzenberg 5.287.430
Mihail Eugen Văcăroiu 4.989.200
Ion Ţiriac 4.874.250
Ovidiu Zegheru 4.782.400
Dumitru Gh. Sechelariu 4.274.550
Dan Viorel Şucu 3.892.200
Sergiu Sechelariu 3.872.370
Dorin Cocoş 3.865.500
Dan Radu Ruşanu 3.248.420
Gheorghe Flutur 3.212.700
Camelia Voiculescu 2.872.400
Codrin Ştefănescu 2.864.820
Camelia Georgeta Şucu 2.678.430
Radu Dimofte 2.413.260
Darius Bogdan Vâlcov 2.223.220
Neculai Onţanu 2.114.070
Gabriel Popescu 2.108.010
Constantin Iacov 1.908.990
Ioan Becali 1.627.380
Gheorghe Muşat 1.447.320
Marian Iancu 1.248.200
Doru Cătălin Boştină 1.213.220
Theodor Dumitru Stolojan 1.121.420
Gabriel Aurel Popoviciu 1.006.400
Radu Mircea Berceanu 987.200
Nicolae Badea 917.720
Marius Tucă 827.460
Dan Grigore Adamescu 817.560
Nicolae Bogdan Buzoianu 682.430
Adrian Porumboiu 624.210
Cristian Ionel Burci 487.300
Elena Gabriela Udrea 415.240
Radu Moraru 341.280
Irinel Adrian Columbeanu 215.430
Diona Nadia Popoviciu 212.540
Zerlin Dimofte 12.200


Total 906.542.760


Nu se ştie dacă această listă cuprinde TVA-ul aferent numai anului 2009 sau unei perioade cuprinse între 2004 şi 2009, cert este că sumele de mai sus, exprimate în lei, înseamnă circa 210 mil.€.

Este interesantă compoziţia listei. Sunt prezenţi politicieni din toate partidele importante. Printre ei se numără şi corifeii apărării legalităţii şi servirii poporului, de la PD-L, Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Radu Berceanu, Elena Udrea. Pe listă, se află, de asemenea, şi cei care au părăsit PSD ca să se ducă la PD-L şi care au căpătat de curând stele de general: Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu. Pe listă, se află şi moralişti din presă, printre care Dan Diaconescu şi Radu Moraru.

Publicarea integrală a listei ar putea aduce multe clarificări privind sănătatea morală a societăţii româneşti.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Mihai Marcu: Prima de risc a statului român

Statul roman, prin Compania de Drumuri (CNADNR) s-a imprumutat la o marja de 5.95%, pe 6 ani. Statul roman s-a imprumutat de la banci locale (BRD, BCR), banci care cunosc bine riscurile pietei locale.

Marja pe care statul a impus-o bancilor participante in programul "Prima Casa" este de 4%.

Se pune intrebarea: cum este posibil ca un creditor persoana fizica sa se imprumute mai ieftin decat statul roman? Nu poate. E vorba de o subventie inca neplatita.

Statul roman dorea sa emita o emisiune de obligatiuni pe pietele externe, pe o perioada de 5 ani, cu o suma intre 500 milioane si 1.5 miliarde de euro. Daca dobanda acceptata de investitori ar fi fost sub 8%, as fi spus ca e o minune. Surse mai mult sau mai putin informate vehiculau cifra de 10%. In mod normal, emisiunea de obligatiuni a fost amanata.

Riscul Romaniei e in crestere. Deja credem ca banii de la FMI sunt un drept, vor veni indiferent de ce se intampla. Nu este asa! Criza nu mai este atat de acuta ca in martie 2009, situatia din Letonia s-a mai stabilizat, oricand poate fi momentul ca Romania sa primeasca o lectie. Iar in lipsa banilor FMI, lectia va fi dura pentru cei ale caror salarii depind de generozitatea fondului.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: Cât câştigă băncile din taxe şi comisioane?

Am auzit nu de putine ori ca bancile din Romania practica taxe si comisioane mult mai mari decat cele din strainatate, asa ca m-am hotarat sa fac o analiza a veniturilor din taxe si comisioane inregistrate de bancile numarul unu, doi si patru din sistem, iar cifrele sa le compar cu cele inregistrate de filialele din alte tari ale bancilor mama, respectiv Erste, Societe Generale si Raiffeisen.

Am sa mentionez doar cifrele insotite de scurte comentarii, concluziile o sa le trageti voi singuri. Datele de mai jos sunt aferente rapoartelor pe 2008 publicate de cele trei banci.

BCR

Anul trecut, veniturile nete din taxe si comisioane au totalizat 236.3 milioane euro, iar veniturile din dobanzi au totalizat 741.6 milioane euro.

Daca raportam aceste cifre la totalul activelor ponderate la risc, obtinem o pondere a taxelor si comisioanelor de 2.5%, iar a veniturilor din dobanzi, de 7.9%.

In cazul filialei Erste din Cehia, ponderile sunt de 3.7% respectiv 9.5%, in Slovenia cifrele sunt de 2.5% respectiv 7.9%, in Ungaria 2.5% si 6.3%, in Austria 1.7% respectiv 4.1%, iar la nivelul intregului grup Erste, ponderile sunt de 1.9%, respectiv 4.8%.

Datele mai jos, click pe grafic pentru marire.


Privind graficul de mai sus, o prima impresie ar fi aceea ca in Romania, Erste practica taxe si comisioane mai mici decat in Cehia sau Ungaria, dar mai mari decat in Austria.

Al doilea lucru care sare in ochi este acela ca atat veniturile din dobanzi, cat si cele din taxe si comisioane, sunt semnificativ mai mici in Austria decat in celelalte tari, insa aceasta situatie este oarecum explicabila prin diferentele in ceea ce priveste riscurile.

Fie ca ne place, fie ca nu, este mai riscant sa faci afaceri in Europa Centrala decat in Vest, iar riscul se reflecta in profitabilitate mai mare.

Si o ultima mentiune – daca pentru BCR vom lua in considerare activele totale neponderate la risc, ajungem la ponderi de 4.6% in cazul veniturilor din dobanzi, si de 1.5% in cazul veniturilor din taxe si comisioane.

BRD

Anul trecut, BRD a inregistrat un venit din diferentialul de dobanda de 1.56 miliarde lei, in timp ce venitul net din comisioane a fost de 980 milioane lei. Raportat la totalul activelor, ponderile sunt de 3.2% in cazul veniturilor din dobanzi, si 2% in cazul veniturilor din comisioane.

Societe Generale, banca mama a BRD, nu publica datele defaclat pe tari, asa ca voi spune doar ca la nivelul intregului grup bancar francez, ponderea veniturilor din dobanzi si a celor din comisioane sunt egale, respectiv cate 0.7% din total active.

Raiffeisen International

Banca austriaca nu publica datele legate de veniturile din dobanzi si comisioane decat pe zone, nu pe tari, asa ca voi analiza situatie pe zone geografice.

Astfel, in Europa Centrala (Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia si Polonia), ponderea veniturilor din dobanzi in total active a fost de 2.8%, iar cea a veniturilor din taxe si comisioane de 1.6%.

In zona Europei de Sud-Est (Romania, Bulgaria, Bosnia, Albania, Croatia, Serbia, Moldova si Kosovo), ponderile au fost de 3.8% respectiv 1.8%, iar in statele CSI, ponderile au fost de 5.6%, respectiv 2%, click pe graficul de mai jos pentru detalii.

Si in cazul Raiffeisen, observam ca pe masura ce creste riscul, creste si profitabilitatea. In mod evident, este mai putin riscant sa faci afaceri in Polonia decat in Romania, iar Romania este mai putin riscanta decat Ucraina spre exemplu.

Concluzii: dupa cum spuneam, va las pe voi sa judecati cifrele de mai sus. Nu uitati insa ca nicio companie nu se extinde intr-o tara mai riscanta, daca stie ca nu poate obtine profituri pe masura riscului asumat.

Later Edit: intentia acestui articol nu este aceea de a compara bancile intre ele, ci doar de a compara diversele filiale ale aceleiasi banci. Trebuia sa fi facut aceasta precizare de la inceput.

Surse

1. BCR si ERSTE – Raportul anual pe 2008

2. BRD – Raportul Administratorilor pe 2008

3. Societe Generale - Situatiile financiare consolidate 2008

4. Raiffeisen International – Raportul anual 2008

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Ce înseamnă falimentul a 106 bănci americane în 2009?

De la inceputul acestui an, in SUA au falimentat 106 banci, totalul activelor pe care acestea le detineau fiind de 107 miliarde dolari. Anul trecut au falimentat 25 de banci, activele acestora totalizand 371.9 miliarde dolari.

Cifrele par mari, insa daca le raportam la intregul sistem bancar american sunt neasteptat de mici, iar pagubele produse de actuala criza economica in randul bancilor din SUA par nesemnificative in comparatie cu ceea ce s-a intamplat in perioada 1982-1992, cand 2800 de banci au dat faliment.

In SUA exista in acest moment 8195 de banci comerciale si institutii de economisire, ale caror active totale se ridica la suma de 13.3 mii de miliarde de dolari (doar activele bancilor comerciale totalizeaza $11.8 mii miliarde). Luand in considerare aceste date, observam ca cele 106 banci care au falimentat in acest an, nu reprezinta decat putin peste 1% din total, iar activele acestora reprezinta doar 0.9% din total.

Din punctul de vedere al numarului falimentelor bancare inregistrate in SUA, cel mai prost an a fost 1989, cand 534 de banci au falimentat, activele acestora insumand 164 miliarde dolari, respectiv 5.23% din totalul activelor.

Click pe graficul de mai jos pentru a observa evolutia falimentelor in ultimii 25 de ani (scala din stanga) si ponderea activelor bancilor falimentare in total active (scala din dreapta).


Concluzie: desi s-au inregistrat 106 falimente in acest an, iar cifra va creste in perioada urmatoare, sistemul bancar american este departe de o criza de proportii.

Sursa datelor: FED, FDIC

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Deşi au avut profituri uriaşe, Credit Suisse şi UBS nu vor plăti impozit în acest an

Credit Suisse nu va plati niciun euro impozit in 2009, chiar daca a realizat un profit de mai multe miliarde, intrucat legea federala si cea cantonala ii permit sa isi „deconteze” pierderile din exercitiul financiar anterior, a declarat purtatorul de cuvant al institutiei, M. Dosch. El a indicat ca si in 2010 ar fi posibil sa mai poata deduce din pierderile inregistrate in 2008, situatia fiind similara si in cazul UBS.

Profitul Credit Suisse Group AG, cea mai mare banca din Elvetia dupa valoarea de piata, a crescut cu 50% in al treilea trimestru al anului fata de trimestrul precedent, la 1,6 miliarde de euro.

Institutia elvetiana, care a suferit o pierdere neta de 8,2 miliarde de franci anul trecut, pare a fi recâstigat increderea clientilor sai. Dupa ce a suferit – mai putin totusi decât rivala sa UBS – din cauza importantelor retrageri de capital din partea clientilor, Credit Suisse a inregistrat in trimestrul al treilea o crestere de capital de 16,7 miliarde, cu 169% mai mult decât in trimestrul precedent.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Noyer, guvernatorul BNF: ”Unele bănci uită lecţia crizei şi încep iar să îşi asume riscuri greu de controlat”

Guvernatorul Bancii Nationale a Frantei, Christian Noyer, a confirmat azi dimineata la un forum financiar (pe tema lumii post-criza, din Singapore), ca exista un serios pericol ca apetitul pentru risc -unul din factorii care a declansat criza- sa revina, potrivit Reuters.
“Chiar daca dezastrul a fost depasit, numeroase riscuri si scenarii periculoase se pot materializa. Exista foarte multe semnale ca anumite elemente ale sectorului financiar isi reiau vechile practici, cele de dinaintea crizei”, a declarat Noyer. Guvernatorul francez a mai spus ca exista riscul si tendinta unor activitati de monopol pe segmentul financiar, declarand ca practicile de concurenta din sistemul bancar ar trebui reinventate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Răzvan Pascu: Ce avere au candidaţii la preşedinţie?

Inscrierile pentru cursa prezidentiala s-au incheiat, iar campania electorala a inceput. In mai putin de o luna va trebui sa mergem la vot (cei care vor). Desi pana acum am mers de fiecare data, nu stiu daca la fel voi face si acum. Motivul….profunda dezamagire si neincrederea in noile promisiuni. Dar cum stiu ca nu voi rezolva nimic nici daca nu ma voi prezenta la vot, stau totusi in dilema si urmaresc (destul de putin) dezbaterile. Sincer, ma intereseaza strict din punct de vedere economic.

Si pentru ca politica nu ma pasioneaza, dar si pentru ca v-am promis sa nu scriu despre politica pe blog, nu o voi face nici acum. Insa pentru ca in weekendul care s-a incheiat am fost plecat in tara si am ramas uimit de numarul mare de afise, bannere sau panouri publicitare cu personaje politice aparute in doar 2 zile de la inceperea oficiala a campaniei electorale, am fost interesat sa aflu cati bani au (oficial) persoanele inscrise in cursa.

Am aflat si va arat si voua. Aveti mai jos declaratiile de avere (asa cum au fost depuse la Biroul Electoral Central) ale principalilor actori politici inscrisi in cursa prezidentiala (click pe nume).

Spor la citit!

Antonescu Crin

Basescu Traian

Becali George

Geoana Mircea

Hunor Kelemen

Oprescu Sorin

Vadim-Tudor Corneliu


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP