miercuri, 28 octombrie 2009

Dan Popa: Un alt punct de vedere despre Pogea…

…vine de la Ion Radu Zilisteanu si poate fi citit aici.

Sunt de acord ca nu a fost un ministru eficace, dar azi am asistat la o executie, nu la o audiere. Dar e o opinie perfect valida, cea a lui Ion Radu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Gheorghe Pogea, contabilul crizei

Citesc trei postări de pe blogul lui Dan Popa despre audierea lui Gheorghe Pogea la comisiile de buget-finanţe ale parlamentului: Ăştia sunt membrii comisiei de buget finanţe?, Audierea lui Pogea şi nesimţirea unor membri din Comisie, care oricum nu pricep nimic din ce li se spune şi Adevărat profesionalism al comisiilor de buget-finanţe: Pogea, întrebat dacă a fost membru PCR. Concluzia lui Dan este că Pogea este cu zece clase peste membrii comisiilor de buget-finanţe din parlament, care au pus întrebări tembele candidatului demis odată cu guvernul la funcţia de ministru al finanţelor publice. Îi împărtăşesc această opinie, dar nu ştiu dacă nu cumva a căzut în admiraţia metalurgului nostru de finanţe. Îl asigur că nu are de ce, în afară, eventual, de cine ştie ce motive secrete :)

Nu am urmărit aseară în direct emisiunea Bizbazar a lui Moise Guran de la Antena 3, dar am văzut-o azi înregistrată şi am şi împrumutat titlul. A fost o mostră de dialog absurd. Moise, care realizase o emisiune cu acelaşi personaj la începutul anului, a încercat să-i adreseze întrebări pertinente în legătură cu acordul stand-by cu FMI, deficitul bugetar, execuţia bugetară, investiţii şi câte şi mai câte, comparând ceea ce promitea la începutul lui 2009 cu realizările ulterioare. Răspunsurile lui Pogea au fost contabilicesc-aiuritoare. S-a învârtit printre cifre, fără să spună nimic concret şi acuzându-l pe Moise Guran că nu s-a documentat.

Prestaţia lui Pogea este ruşinoasă pentru un ministru al finanţelor publice şi este demnă de Gâgă. Oricum, răspunsurile sale din emisiunea amintită ne arată cu prisosinţă de ce România economică este în halul în care este după primele nouă luni ale anului 2009.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Ăştia sunt membrii comisiei de buget finanţe?

Daca esti membru in comisia de finante a celui mai inalt for legislativ, cum sa intrebi in mijlocul audierilor cat e PIB`ul Romaniei? Intrebarea pusa de distinsul membru al UDMR, Lakatos. Da frate ungure un search pe Google si afla cat e PIB`ul…

Sincer, cele mai citite pamflete pe care le`am scris vreodata nu valoreaza nici 1 la suta din discursul unui membru in comisii.

Totul da sentimentul unei executii. Nu pricep insa la ce buna fragezirea lui Pogea? Pur si simplu spune`i frate dinainte ca nu va fi votat si lasa`l sa se duca acasa.
Oricum, din tot ce am ascultat astazi, Pogea e cu zece clase peste. E drept, nici nu are cum fi altfel, in fata unora care pun intrebari de clasa a noua.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Adevărat profesionalism al comisiilor de buget-finanţe: Pogea, întrebat dacă a fost membru PCR

Un membru din comisie: “Domnule Pogea, m-am uitat peste cv`ul Dvs si vreau sa va intreb daca ati fost membru PCR si daca in decembrie 1989 ati reprimat elementele huliganice.”. Intrebare pusa cu un aer adanc,

Raspunsul a fost ca da, a fost membru PCR pentru ca fiind un student bun, a fost inclus in PCR. Dar nu, nu am participat in niciun fel la reprimarea nimanui.

Chestiunile astea puteau fi lamurite in ultimele luni, nu sa ... timpul Comisiilor reunite cu asemenea imbecilitati.
Parerea mea.:)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Audierea lui Pogea şi nesimtirea unor membri din Comisie, care oricum nu pricep nimic din ce li se spune

UPDATE2. Un deputat-mebru al comisiei de audiere: “Domnule Pogea, va multumesc de raspunsuri, dar nu am inteles nimic. ” Pogea:” Nu sunt eu vinovat pentru asta”
Sunt in Parlament, la audierea ministrului Pogea. Omul s`a pregatit, vorbeste despre cheltuieli structurale, despre deficite, dar membrii comisiilor reunite vorbesc intre ei, glumesc,isi cheama secretarele si susotesc cu ele…
Evident ca nu inteleg o iota din ceea ce li se spune, dar ar putea avea decenta de a simula. Daca tot isi iau lefurile din taxele si impozitele pe care mi le aplica mie, sa isi faca naibii datoria pana la capat.
Unul rade tamp, altul priveste in sus, iar doi se joaca cu pixurile.
Doar liberalul Rusanu e ochi si urechi si isi noteaza permanent cate ceva. Un chel cu camasa alba cum avea bunicul meu cand mergea la coasa, trimite sms`uri de pe mobil.
UPDATE Pe hol, un parlamentar la costum vorbea la telefon. “Da mah, e aranjata treaba. Spune`i ca poate sa`i dea drumul de maine, ca am rezolvat eu”
Cu siguranta, se referea la proiecte vitale pentru economia Romaniei

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Numărul autorizatiilor eliberate pentru construcţii rezidenţiale – minus 20.4% după 9 luni

Conform INS, in luna septembrie 2009, s-au eliberat 4724 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 1,5% fata de luna august 2009 si in scadere cu 23,4% fata de luna septembrie 2008.

In perioada 1.I – 30.IX.2009, s-au eliberat 37758 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in scadere cu 20,4% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent, click pe graficul de mai jos pentru detalii.


In ceea ce priveste distributia rural/urban, numarul autorizatiilor de construire eliberate pentru zona rurala este net superior celui pentru zona urbana, astfel ca intre ianuarie 2007 si septembrie 2009, s-au eliberat aproximativ 96.000 de autorizatii pentru mediul rural si doar 59.000 pentru mediul urban, evolutia poate fi urmarita in graficul de mai jos.

Numarul mic de autorizatii eliberate arata ca sectorul constructiilor va continua sa scada in perioada urmatoare, fiind putin probabil ca revenirea sa aiba loc mai repede de sfarsitul anului viitor. Atentie insa, prin revenire nu inteleg cresterea preturilor.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Un director de restaurant parizian propune mărirea TVA

Un director de restaurant parizian a venit cu o propunere bombă: revenirea la cota normală de 19,6% faţă de cota redusă de 5,5%, anunţă ziarul elveţian 24 heures. După ce a militat 3 ani pentru cotă redusă de TVA pentru restaurante, Xavier Denamur, împreună cu alţi colegi directori de restaurant din cartierul parizian Marais, propune revenirea la cota de TVA obişnuită, aducând mai multe argumente. Reamintesc că autorităţile franceze au decis, din motiv de criză, reducerea TVA pe segmentul restaurantelor şi cafenelelor la 5,5% de la 1 iulie 2009, cu condiţia ca patronii de restaurante să reducă reducă preţurile cu 11,8% la cafea, apă minerală şi meniul zilei, după cum scriam aici.

Printre altele, el propune revenirea la cota de TVA de 19,6% pentru întreaga reţea de cafenele, hoteluri şi restaurante, dar cu respectarea a 10 paşi. printre aceşti paşi se numără:

- scăderea fiscalităţii pentru angajatori şi angajaţi, ceea ce ar da posibilitatea măririi salariilor şi a declarării muncii la negru;

- îmbunătăţirea formării profesionale a managerilor din industrie, ştiut fiind faptul că multe falimente se produc din cauza pregătirii necorespunzătoare a managerilor;

- consolidarea luptei împotriva fraudelor fiscale, prin controlul mai strict al unor operaţiuni permise în prezent fără documente şi obligarea cafenelelor şi restaurantelor de a fi echipate cu case de marcat fiscale;

- instituirea deductibilităţii unei părţi din TVA pentru categoriile defavorizate de persoane;

- impunerea clasificării produselor după prospeţime şi după locul de producere, local sau nu.

Este un exemplu foarte interesant despre modul în care se implică societatea civilă în problemele politicilor fiscale şi despre mediatizarea acestor propuneri. Desigur, problemele ridicate de directorul de restaurant parizian ne sunt familiare şi nouă, numai că, în România acestor zile, politicul dictează economicul şi guvernanţii nu au urechi de ascultat nici măcar la ceea ce spun specialiştii şi necum la ceea ce spune societatea civilă.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Cinci priorităţi ale politicilor monetară şi fiscală

Pâna la intrarea în ERM2, Romania poate continua sa se bazeze pe flexibilitatea cursului de schimb si pe interventia oficiala minima pe pietele valutare (pentru a descuraja expunerea prea mare a sectorului privat la riscul valutar si a evita ca bancile centrale sa fie supuse presiunilor speculative). Dupa aderarea la zona euro, moneda unica insasi va constitui o protectie împotriva efectelor destabilizatoare ale volatilitatii contului de capital.
Pentru a intra in Euroland fluturand bucurosi din manutze si fara sa ne pese prea tare ca BNR va pierde independenta politicii monetare sau ca vom avea restrictii pe termen lung de politica fiscala, Romania musai sa aiba in vedere cinci lucruri:

*deficite fiscale scazute si rigiditati reduse. Posibila persistenta a volatilitatii cererii si a cresterii productiei fata de standardele din zona euro înseamna ca nivelurile prudente ale datoriilor (al caror serviciu sa nu induca tensiuni în economie) nu vor depasi probabil 40 % din PIB. Pentru sustinerea unor astfel de niveluri moderate ale datoriei este nevoie de un excedent initial.

*flexibilitatea salariilor si a preturilor trebuie mentinuta când se afla la un nivel semnificativ si marita în cazul unui nivel scazut;

*sincronizarea activitatii cu cea din zona euro. În lipsa unui indicator, gradul corespunzator de sincronizare este o problema de judecata, însa cu cât aceasta este mai mare, cu atât mai rar politica monetara a zonei euro ca întreg va fi necorespunzatoare conditiilor ciclice.

* supravegherea pietei financiare trebuie sa fie întarita. Cresterea volumului creditului bancar catre sectorul privat este aproape inevitabila, indiferent de adoptarea euro, de vreme ce intermedierea se îndreapta spre un nivel de echilibru. Efectele adoptarii euro asupra încrederii si a ratelor dobânzii pot însa grabi procesul. Prezenta masiva a bancilor straine face necesara coordonarea activitatii de supraveghere cu cea din tarile zonei euro;

* trebuie atins un nivel corespunzator de competitivitate la intrarea în uniunea monetara. Acest nivel trebuie sa fie reflectat mai întâi în paritatea centrala cu care se intra în ERM2 si mai târziu în rata de conversie stabilita împreuna cu BCE, Comisia Europeana si celelalte tari membre. Rigiditatile la scadere ale preturilor si salariilor ar îngreuna si ar face costisitoare ajustarea unei paritati supraevaluate sub raportul ocuparii fortei de munca si al cresterii economice.

În timpul participarii la ERM2 însa, când flotarea libera a cursului de schimb nu este posibila, alegerea unui cadru intermediar de politica monetara trebuie facuta cu atentie.
ERM2 este conceput pentru verificarea adecvarii politicii monetare si a paritatii centrale ca paritate permanenta.

Romania e considerata vulnerabila la schimbarile cursului de schimb prin interactiunea a doua caracteristici. Prima, cursul de schimb este influentat de factori (contagiune, comportament „de turma”) diferiti de cei principali. A doua, posibilele efecte destabilizatoare ale cursului de schimb.

Cadrul de politica monetara trebuie sa includa mijloace de protejare împotriva acestor riscuri: tintirea inflatiei, în cazul unui curs de schimb cu marja larga de flotare, cel putin potential, transfera în mod explicit riscul valutar asupra sectorului privat; iar un curs de schimb fix transfera riscul asupra ratelor dobânzii.

Optiunea între aceste solutii extreme ofera semnale ambigue asupra modalitatii de tratare a presiunilor pietei, nu descurajeaza suficient pozitiile valutare deschise si invita piata sa testeze cursul de schimb. Conceperea unui cadru de politica monetara care sa ofere protectie împotriva solutiilor extreme si care sa asigure posibilitatea de a îndeplini criteriul de stabilitate a cursului de schimb este cea mai importanta.

Pozitiile fiscale vor constitui un reper pentru seriozitatea angajamentului unei tari în adoptarea euro. Efectele pe termen scurt ale ajustarii fiscale vor fi probabil compensate prin alte impulsuri (cresterea rapida a creditelor si/sau extinderea pietelor de export).
Important este faptul ca o ajustare fiscala atenta va aduce avantaje pe termen lung de partea ofertei.
Cel de al doilea pilon al strategiei este asigurarea unei rate scazute a inflatiei. O alta parte importanta a strategiei este stabilirea corecta a paritatii centrale. Criza ERM din anii ’90 releva importanta evitarii unor paritati nerealiste si a unei reactii rapide la necorelare.

Evaluarea cursului de schimb de echilibru va indica marjele posibile ale cursului de schimb. Decizia privind stabilirea paritatii în cadrul acestei marje tine de strategia de gestionare a riscului. Efectele stabilirii paritatii centrale si a cursului de conversie la un nivel prea scazut (inflatie si supraîncalzirea economiei) vor fi mai putin negative decât stabilirea lor la un nivel prea înalt (crestere economica scazuta, rata înalta a somajului si necesitatea reducerii preturilor si a salariilor).

Al patrulea pilon al strategiei este alegerea cadrului de politica monetara. În mod ideal, tarile ar trebui sa continue si în unele cazuri sa îmbunatateasca cadrul actual de tintire a inflatiei pâna la intrarea în ERM2, iar dupa intrare sa elaboreze un cadru care sa amplifice efectele stabilizatoare ale unei paritati corect alese, sa maximizeze sansele realizarii stabilitatii cursului de schimb si a îndeplinirii criteriului inflatiei si care sa cuprinda si o strategie de gestionare a riscurilor.

Optiunea care este cea mai apropiata de spiritul ERM2 ar fi tintirea cursului de schimb cu utilizarea marjelor largi. Initial, presiunea pietei ar face sa fluctueze semnificativ cursul de schimb, însa ajustarile fiscale si monetare ulterioare vor aduce treptat cursul de schimb la nivelul paritatii centrale. Interventia directa pe piata valutara trebuie sa fie minima pentru a evita semnalarea unei marje de fluctuatie implicite. Obiectivul secundar este inflatia.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Un mogul împotriva capitalismului

George Soros strânge fonduri pentru o ofensiva socialistă împotriva pieţei libere. Recent a anunţat alocarea a 50 de milioane dolari pentru înfiinţarea unui institut care să-i adune pe economiştii socialişti gen Joseph Stiglitz, să finanţeze cercetări care să arate ce prost funcţionează piaţa şi ce bine intervine statul, să editeze o revistă care să popularizeze aceste studii etc. Soros şi-a propus să mobilizeze până la 200 de milioane de dolari în scopul promovării economiştilor „marginalizaţi”, care prezic moartea capitalismului fără să-i asculte nimeni.

În ultimele sale scrieri Soros opinează, printre altele, că băncile ar trebui să supună spre aprobare statului orice nou produs financiar înainte de a-l lansa pe piaţă. Probabil, economiştii mogulului vor fi înscăunaţi în board-ul care va examina cererile băncilor. Alţi tehnocraţi vor urma să decidă care instituţie este too big to fail şi care nu. Geniile ascunse ale economiei vor calcula câţi bani să pompeze guvernul în cutare industrie şi cât trebuie să fie nivelul impozitelor pentru a se asigura “protecţia societăţii”.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Băncile lituaniene vor plăti în acest an Statului un impozit mărit cu 20%

Ministerul de Finante din Lituania a decis sa majoreze cu 20% impozitul pe profit pe care bancile care opereaza in interiorul tarii il vor face in acest an. Astfel, sistemul bancar lituanian va contribui cu 70% din profit la bugetul statului, in loc de cota „ordinara” de 50%. Masura a fost deja avizata favorabil si de catre Banca Centrala Europeana cu cateva mentiuni, printre care solicitarea ca amendamentele de aceasta natura sa nu devina o regula.
Impozitarea suplimentara a sistemelor bancare e insa cu dublu tais. Desi aparent veniturile la buget ar creste teoretic, „ingeniozitatea” bancherilor de a evita plata catre Stat a taxelor si a impozitelor este nelimitata.
Masura Finantelor lituaniene este insa in linie cu deciziile care se iau acum in lume, bancherii fiind urmariti pentru a fi taxati suplimentar. Lumea financiara se imparte in doua in aceasta privinta. Francezii au anuntat intentia de a creste cu 10% impozitul, la fel ca si SUA, care vor si ele sa puna in practica un proiect asemenator. De partea cealalta ,Elvetia a anuntat ca potrivit legilor federale si cantonale, bancile nu vor plati in acest an impozit pe profit, legea permitand deducerea fiscala a acestuia, pe pierderilor din anii anteriori.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: În ce monedă ne păstrăm economiile: în lei sau în euro?

Lipsa unui Guvern stabil si performant pune presiune pe moneda nationala, toata lumea asteptand acum trecerea alegerilor pentru a vedea daca predictiile legate de prabusirea leului se vor adeveri sau nu.

In aceste conditii, cred ca multi romani se intreaba in ce moneda ar trebui sa isi pastreze economiile, si daca nu cumva ar fi mai bine sa isi schimbe leii in euro, macar pana se mai linistesc lucrurile pe scena politica si in economie.

In principiu, problema este una simpla - in urmatoarea perioada, vor castiga cei care isi vor tine economiile in lei, daca devalorizarea leului fata de euro nu va fi mai mare decat castigul din diferenta de dobanda dintre depozitele in lei si cele in euro. Daca devalorizarea va fi mai mare, vor castiga cei care vor alege sa isi tina banii in valuta.

Conform datelor BNR, in luna august, dobanda medie oferita de banci la depozitele noi in lei cu o scadenta de pana la un an fost de 10.7%, iar in acest moment, desi nu avem inca date, dobanda medie se afla probabil in jurul a 9-10%.

In acelasi timp, tot in august, dobanda medie la depozitele in euro era de 3.95%, diferenta dintre dobanda la lei si cea la euro fiind de 6.7%. Spre comparatie, in Ungaria, in august, diferenta a fost de 5.1%, iar in Polonia de 1.6%, click pe graficul de mai jos pentru detalii.


Cum in acest moment, dobanzile la lei sunt mai mici decat cele din august, daca vom considera o diferenta medie de 4-5% (nu de 6.7%), inseamna ca avantajul dat de dobanzile mai mari la depozitele in lei, se va pierde in conditiile unei devalorizari a leului de la 4.29 acum, la peste 4.5 peste 12 luni.

Nu stiu cat va fi cursul leu/euro peste un an, insa daca credeti ca va depasi valoarea de 4.5, iar anul viitor aveti nevoie de euro, nu de lei, atunci poate ca ar fi mai bine sa va transformati macar o parte din lei in euro.

Daca veti decide insa sa va pastrati economiile in lei, trebuie sa va ganditi si la inflatie. In graficul de mai jos se poate observa evolutia dobanzii reale (peste inflatie), am adaugat Ungaria si Polonia pentru comparatie.

Astfel, la nivelul lunii august, castigul peste inflatie in Romania era de 5.7%, mult mai mare decat in Ungaria sau Polonia, ceea ce inseamna ca bancile romanesti inca mai platesc dobanzi bune la depozitele in lei. Nu cred insa ca lucrurile vor sta mult timp asa, in conditiile in care dobanzile coboara sustinut.

De mentionat faptul ca in ianuarie 2008, cand practic nu exista criza economica, dobanzile reale in cele trei tari erau negative, respectiv -0.3% in Romania, si -0.4% in Polonia si Ungaria.

Sa avem incredere in moneda nationala?

Conform datelor BNR pe septembrie, dintr-un total de 94 miliarde lei cat reprezinta depozitele populatiei la banci, 59 mld sunt depozite in lei, iar echivalentul a 35 mld lei reprezinta depozite in valuta, ceea ce inseamna ca doar 62.6% din totalul depozitelor sunt in moneda nationala.

In Ungaria, din cele 27.5 miliarde de euro pe care populatia le are la banci, 83.5% sunt in forinti si doar 16.5% in valuta, iar in Polonia, 91.8% din depozitele populatiei sunt in zloti (echivalentul a 80.3 mld euro) si doar 8.2% in valuta (7.2 mld euro).

Cu alte cuvinte, atat ungurii cat si polonezii au o incredere mult mai mare in propriile monedele nationale decat au romanii in leu, iar asta se vede in structura depozitelor populatiei la banci.

Ma intreb cand vom ajunge si noi sa avem incredere in leu, si sa nu mai stam cu ochii in fiecare zi pe evolutia cursului valutar…

PS: personal, imi tin toate economiile in lei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Manifestaţie anti-bancheri în Illinois

Cateva mii de manifestanti americani au defilat marti seara pe strazile din Chicago, strigand slogane precum „Bancile le-ati salvat, dar pe noi ne-ati lichidat”, in fata sediului Asociatiei Bancherilor Americani din Illinois, unde acestia se intrunisera la Conventia anuala.
Purtand pancarte pe care scria “Wall Street e responsabil”, manifestantii au cerut eliminarea primelor si bonusurilor acordate bancherilor, considerati responsabili de actuala criza. Potrivit manifestantilor, Asociatia Bancherilor din SUA a cheltuit peste 35 de miliarde de dolari pentru a se opune reformei financiare din sistem, dar banii cheltuiti pe activitati de lobby li s-au intors in conturi din partea statului american, sub forma de ajutor financiar.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Răzvan Pascu: Investeşti 500 mil. € şi apoi ajungi la mila românilor…

Potrivit Legii, nivelul contribuţiilor virate către sistemul privat de pensii trebuia sa fie in primul an (2008) de 2% si sa creasca ulterior cu 0,5% pe an, pana la 6% din veniturile brute ale participanţilor în 2016. La inceputul anului 2009 insa, Guvernul a emis o ordonanta prin care ingheta nivelul contributiei la fondurile de pensii private la valoarea de anul trecut, de 2%.

In luna februarie ambasadorii Olandei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii au semnat o scrisoare comuna care atragea atentia autoritatilor privind efectele negative multiple ale propunerii de inghetare a contributiilor virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii din Romania. Ramanand fara ecou pana acum, dar si constientizand faptul ca Bugetul pe 2010 se afla in lucru, organizatiile care reprezinta investitorii straini in Romania au trimis zilele trecute o scrisoare deschisa autoritatilor prin care se solicita ratiune in stabilirea nivelului contributiei pentru pensia Pilonul II de anul viitor si prudenta privind adoptarea de masuri populiste precum “garantarea inflatiei”.

Camera de Comert a Olandei din Romania, AMCHAM, Consiliul Investitorilor Straini, precum si Camerele de Comert ale Italiei, Elvetiei si Marii Britanii din Romania au decis sa adreseze o scrisoare deschisa premierului Romaniei si ministrului interimar de finante, privind sistemul de pensii de stat si cel privat. Semnatarii scrisorii afirma faptul ca fondurile de pensii au investit aproximativ 500 de milioane de euro in Romania in sistemul de pensii administrate privat (pilonul II), iar nerespectarea promisiunilor de catre Guvernul Romaniei ar putea duce la o imagine proasta a acestuia in fata investitorilor straini.

Mai mult decat atat, organizatiile catre reprezinta investitori de calibru precum Generali, Interamerican, ING, AVIVA sau AIG au precizat ca fondurile de pensii au obtinut randamente foarte bune in Romania prin comparatie la nivel mondial, de la lansarea fondurilor de pensii in mai 2008 si considera ca inoportuna masura privind garantarea de catre un fond de pensii a unui randament cel putin egal cu rata inflatiei, pentru ca aceasta garantie ar atrage dupa sine mai multe costuri asupra conturilor participantilor. E normal ca orice garantie oferita de o companie sa creasca costurile unui cont de economisire pentru ca acea companie isi asuma niste riscuri suplimentare si, pe langa acest aspect, compania sa nu mai fie dispusa sa investeasca aproape deloc banii participantilor (preferand “investitii” sigure precum obligatiuni sau depozite bancare), acest lucru traducandu-se in randamente mult mai mici pentru clienti.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP