duminică, 1 noiembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: O scrisoare de la brokerul meu american de pe piaţa Forex

Azi am primit o scrisoare de la brokerul meu american, prin care tranzacţionez pe piaţa Forex:

Începând de luni, 30 noiembrie 2009, se va aplica o nouă regulă impusă de National Futures Association (NFA), valabilă pentru toate firmele care operează în SUA. Noua regulă stabileşte ca cerinţă marja de minimum 1% pentru principalele valute, plafonarea efectului de levier la maximum 100:1. Pentru toate celelalte valute, marja va fi de minimum 4% sau 25:1 ca efect de levier.

Noul regulament al NFA este destinat să protejeze micii investitori prin prevenirea utilizării excesive a efectul de levier, aceştia neputând avea întotdeauna o înţelegere adecvată a riscurilor asociate. Noi sprijinim intenţia lor şi am oferit întotdeauna clienţilor noştri posibilitatea de a alege valori mai mici ale efectului de pârghie, pe baza preferinţelor lor personale.

Puteţi continua să folosiţi efectul de levier de 200:1 prin transferul contului dvs. către entitatea noastră din Marea Britanie, care este autorizată şi reglementată de Financial Services Authority. În calitate de client al sucursalei noastre din Marea Britanie, veţi putea continua să beneficiaţi de acelaşi nivel de stabilitate şi servicii superioare destinate clienţilor clienţilor, precum şi avantajul suplimentar de tranzacţionare pe piaţa petrolului Brent (BCO), alături de perechile cunoscute de monede.

În scopul de a adera la nouă regulă, marja fixată în contul dvs. va fi necesar să fie modificată pentru a solicita 1% pentru toate valutele majore şi 4% pentru toate celelalte valute până luni, 23 noiembrie 2009, la ora 5:00 ET.

Vă încurajăm să evaluaţi contul dvs. pentru a vă asigura că poziţiile deschise vor avea o marjă adecvată, de îndată ce cerinţa menţionată intră în vigoare.

În cazul în care aveţi întrebări sau nelămuriri sau dacă nu sunteţi sigur de modul în care această schimbare va avea impact asupra contului dvs., vă rugăm să nu ezitaţi să contactaţi unul dintre reprezentanţii serviciului de clienţi.


Câteva explicaţii: Forex este o piaţă globală de tranzacţionare a valutelor. Multe dintre tranzacţiile de pe această piaţă sunt făcute prin contracte futures. Peste 85% din sumele tranzacţionate pe piaţa Forex (circa 1.500 mld.$ zilnic) sunt tranzacţii speculative. Micşorarea efectului de levier pe această piaţă este o consecinţă directă a crizei financiare izbucnite în vara anului 2007 în SUA şi care a condus la actuala criză economică globală. Unul dintre motivele pentru acre a izbucnit criza financiară a fost utilizarea unor valori foarte mari ale efectului de levier. Până acum, tranzacţionam pe piaţa Forex cu un efect de levier de 200:1. Având în vedere că valoarea minimă a contractului pe piaţa Forex este de 10.000 $, pentru această sumă trebuia să investesc numai 50 $. Riscul este extrem de mare, întrucât la o mică variaţie a cursului valutar între două valute se poate pierde toată suma de 50 $ şi chiar mai mult. Desigur, şi posibilităţile de câştig sunt pe măsura riscului, adică mari.

Iată că autoritatea de reglementare a pieţelor futures din SUA ia măsuri ferme, deşi târzii, de limitare a riscului şi de responsabilizarea a micilor investitori. Autoritatea similară din Marea Britanie nu ia încă aceste măsuri.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Un nou serial. Viaţa în bancă. Scris de bancheri.

Cand scriam despre angajatii unor banci care nu aveau ce cauta, din punct de vedere profesional intr`o institutie financiara, multi au inceput sa urle ca ce am cu bietii oameni, ca atentez la integritatea sistemului si ca in genere sunt prost.
Am sa incep de azi un nou serial, “Viata in banca”, unde am sa pun cate un link pe zi al unor angajati sau fosti angajati ai bancilor, despre cum isi vad ei propriul loc de munca.
Am sa incep cu asta.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Halloween: Greenspan and co. after-party

alan_greenspan2

bernie-mask

Hank and Ben



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: 115 and counting

Luna octombrie s-a încheiat în SUA cu încă 9 falimente bancare, ceea ce ridică numărul total al acestora pe anul 2009 la 115. Mi se pare interesant graficul de mai jos (Calculated Risk), care pare să sugereze că nu am trecut de vârful crizei – dacă evaluăm criza prin numărul de bănci închise.

FDICWeeklyOct


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Sindicaliştii din Société générale vor să facă grevă în 24 nov.

Din cate stiu, in mai multe banci romanesti au loc negocieri ale salariilor. Despre unele am scris, despre altele voi scrie saptamana viitoare, pentru ca sunt lucruri interesante de aflat. Iata ceea ce se petrece in acest domeniu in Franta, poate-poate ii voi inspira pe unii dintre negociatori…
E foarte probabil ca in data de 24 nov., salariatii Société Générale sa intre in greva, dupa esuarea discutiilor dintre sindicalisti si conducerea bancii pe marginea salariilor din 2010. Angajatii sustin ca banca are de unde achita o crestere de 2 % a salariior, in vreme ce liderii SocGen, prudenti in fata viitorului, spun ca nu pot acorda mai mult de 0,7 %. Au existat si negocieri pe ramura, la nivelul Asociatiei Bancilor, dar ele au esuat luna trecuta, asa incat contractele de munca se poarta acum individual, banca cu banca.

Treaba sta cam asa. In urma crizei, a afacerii Kerviel samd, sindicalistii spun ca portofoliul de clienti de care trebuie sa se ocupe este mai mare cu 25% si ca asta inseamna sa fie platiti cu ceva in plus. Oudea spune ca asta nu inseamna mai multa munca, ci o mai mare eficienta, atata vreme cat softurile informatice introduse si mijloacele moderne de comunicare reduc mult timpul cheltuit cu clientii. Si ca 0,7 % in plus, e destul.
Sindicalistii spun ca se va deteriora climatul social. Patronii bancii spun ca se va deteriora pe naibii. Sindicalistii spun ca sefii lor sunt mai atenti la bonusurile pe care si le vor incasa, decat la solicitarile uvrierilor din banca. Discutiile vor continua in aceasta saptamana si e posibil sa se ajunga la un compromis. Nici chiar 0,7 %, da` nici „usturatorul” 2 %.
Discutii dure au loc nu numai la nivelul SocGen, ci si la HSBC, banca a carei conducere a promis o crestere salariala pentru angajatii care castiga mai putin de 28.000 de euro anual. Sindicatele au respins oferta, iar negocierile vor continua. Ceilalti sefi de banci din Franta stau cu ochii pe ceea ce se discuta, pentru ca sezonul negocierilor va incepe in curand si la ei.
Sindicalistii de la LCL, filiala Crédit agricole, sunt chititi pe rationalizarea retelei de unitati, si deocamdata nu fac valva cerand salarii. Se bucura sa isi pastreze locurile de munca. In schimb, BNP Paribas a terminat negocierile, fiind singura institutie din Franta, aflata la capat de drum in ceasta privinta. Salariatii si patronatul au fost de acord cu o crestere salariala de 1%, plus o prima anuala de 1200 de euro pentru fiecare angajat...

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Capul de locuitor care a pierdut cel mai mult din cauza crizei financiare. 31.600 USD plus 1 leu

Din 2007 si pana la mijlocul lui 2009, costul global al crizei urcase la 22.000 de miliarde de dolari, potrivit calculelor facute de Gilles Moëc, economist la Deustche Bank Asta inseamna cat PIB-ul cumulat al SUA, Marii Britanii, Frantei si Germaniei. Sau circa 31.600 de dolari pe celebrul cap de locuitor. Sigur, nu e vorba aici de o factura individuala pe care capul de locuitor o are de achitat, ci de o cifra care sa arate ordinul de marime al costului crizei.

Calculul include pierderile bancare (1.616 miliarde de dolari la finele primului semestru din 2009, conform Bloomberg), evolutiile bursiere, ale pietei imobiliare, costul fondurilor injectate in economie si care au provocat deficite bugetare uriase si multi alti factori care ar prelungi inutil acest text.
Ideea este ca eu am depasit acest plafon al pierderilor, fiind probabil capul de locuitor campion al acestor pierderi generate de criza. Si nu vorbesc aiurea, ci in foarte riguroasa cunostinta de cauza. Pa langa aia 31.600 de dolari pe care`i am ca orice cap de locuitor, eu am mai pierdut aseara, o bancnota nou nouta de un leu. O aveam in buzunar si o tineam pentru investitii in lumea „post-criza”. Ei bine, in timp ce ma gandeam la ce naibii au avut in cap bancherii aia americani de au investit ca orbetii in produse structurate, bancnota aia de un leu mi`a alunecat din buzunar. Creca am injectat`o in piata intr`un mod inconstient, ca sa zic asa. Si mi`a umflat costul crizei, ceva de speriat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Se întoarce inflaţia în Europa? Sau se întoarce Europa în inflaţie?

Revine sau nu revine inflatia in Europa?- asta se intreaba acum economistii si bancherii centrali.
Pe termen scurt, un scenariu inflationist e mai credibil decat unul neinflationist, chiar daca pe termen mediu si lung lucrurile se schimba. Cele doua teorii au fiecare sustinatorii ei. Unii resping teza inflationista, spunand ca atata vreme cat consumul e in scadere, capacitatile de productie sunt excedentare, costurile cu forta de munca nu mai fac presiuni inflationiste iar mecanismele concurentiale tind sa tina jos preturile, nu trebuie sa ne temem de o revenire a inflatiei.
Ceilalti, sustinatorii tezei inflatiei care sta sa muste, spun asa: politicile monetare “acomodante” ale bancilor, deficitele bugetare uriase, sistemul financiar inca fragil si nu in ultimul rand experientele recesiunilor trecute care s`au terminat insotite de inflatie, toate ne arata ca vom asista la cresterea generalizata a preturilor.
Inflatia (scaderea valorii banilor, pentru cei care nu sunt deprinsi cu notiunile economice) e ca o febra a organismului financiar, febra care uneori poate ajuta dar care pe termen lung iti poate provoca mari frisoane in economie.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP