miercuri, 4 noiembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Traian Băsescu dă cu creditul bancar în crescătorii de animale

Traian Băsescu a ieşit la rampă cu rezultatul demersurilor privind acordarea subvenţiei pentru crescătorii de animale. Dată fiind situaţia economică precară a ţării, s-a ajuns la o decizie politică incredibilă: se face împrumut la băncile comerciale garantat prin intermediul Fondul de garantare a Creditului Rural şi derulat prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Până în momentul declaraţiei lui Traian Băsescu, CEC, BCR şi BRD au semnat convenţii de finanţare a crescătorilor de animale. Se poartă discuţii şi cu alte două bănci: Raiffeisen Bank şi Bancpost. După cum se vede, sunt băncile de serviciu, care şi-au îndeplinit datoria şi în programul "Prima casă". Mecanismul de creditare cu garanţia statului este cel puţin dubios.

Este un exemplu tipic despre modul în care a înţeles guvernul să îşi achite obligaţiile prevăzute în bugetul de stat. Ca să se integreze perfect în campania electorală, explicaţia a fost că crescătorii de animale au nevoie de subvenţia integrală, respectiv 571 lei pentru o vită şi 44 lei pentru o oaie sau o capră, şi, de aceea, s-a apelat la soluţia unor credite bancare. Statul plăteşte 200 lei, respectiv 15 lei, urmând ca, prin credit bancar, să se plătească 371 lei, respectiv 26 lei.

"Propunerea pe care ne-a făcut-o Guvernul este inacceptabilă. Aceea de a primi jumătate din sumă, iar cealaltă jumătate să ni se dea un document de la APIA cu care să mergem noi, fermierii, la bănci să angajăm credite. Această soluţie a fost dată şi cu pământuri şi nu a fost viabilă", a declarat Călin Fărgaciu, preşedintele asociaţiei crescătorilor de bovine din Cluj, pentru Antena 3.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Discursul lui Croitoru în Parlament a fost corect economic, dar...

... a omis să spună foarte multe lucruri, printre care o retroaspectivă critică a modului în care România a ajuns într-o situaţie economică extrem de delicată. Nici nu putea, atâta vreme câtă în propunerea sa de guvern pe poziţii cheie, portofoliile finanţelor şi economiei, se găseau aceleaşi persoane care au condus la această situaţie.

Mai mult decât atât, discursul său nu a conţinut deloc politică într-un for în care decizia este eminamente politică.

Lucian Croitoru s-a dedat şi la versuri ale lui Lucian Blaga, în timp ce Varujan Vosganian i-a răspuns cu Mihai Eminescu.

Dincolo de toate acestea, Lucian Croitoru nu a făcut decât să se compromită prin acceptarea funcţiei de premier desemnat, indiferent care au fost resorturile sale lăuntrice. Acum rămâne să întoarcă la BNR.

Analiza economică a situaţiei actuale a fost, în mare corectă. Unul dintre lucrurile notabile este informaţia dată de Lucian Croitoru privind imposibilitatea statului român de a se împrumuta foarte mult de la băncile comerciale care operează în România, întrucât acestea se apropie de limita expunerii maxime pe un singur client. Această situaţie, combinată cu instabilitatea politică, ne va conduce la imposibilitatea de a finanţa deficitul bugetar la dobânzi rezonabile.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Băncile belgiene - pierderi cumulate de 2,2 miliarde de euro

Bancile belgiene au acumulat pierderi de 2,2 miliarde de euro in primul semestru din acest an, potrivit unui Raport aparut azi pe site`ul Bancii Centrale. Fata de primele 6 luni din 2008, cand profiturile cumulate atingeau 3,2 miliarde de euro, situatia din 2009 pare cam albastra. Evident, criza le-a afectat businessul, astfel ca randamentul capitalurilor proprii a trecut de la 11% (in 2008), la -8,9 %, in prezent.
Raportul intre costuri si venituri a evoluat si el consistent- daca anul acesta raportul e de 91% , in primul semestru din 2008 acesta era de circa 61% .
In plus, depozitele au inregistrat un recul de 8,3 % , suma totala economisita de belgieni atingand 862,2 miliarde de euro, din care circa 280 de miliarde sunt banii depusi de persoanele fizice (economiile persoanelor fizice sunt in crestere cu 8%).
Nu compar cu Romania, dar am impresia ca la noi au loc „rostogoliri” ale portofoliilor neperformante. Si unele le fac intr-o maniera destul de simpla. Si le vand bancilor mama, dupa care acestea isi imprumuta filialele cu suma necesara pentru a le rascumpara.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Banca milei

Doi directori ai băncii nigeriene Bank PHB Plc au fost puşi sub acuzare pentru că au aprobat acordarea unui credit de 3 miliarde dolari (echivalent în moneda locală), fără garanţii. Probabil, solicitantul creditului a folosit aceeaşi metodă pe care au utilizat-o şi băieţii deştepţi din România înainte de falimentarea Bancorex: „Domnule director, vă implor să îmi acordaţi un împrumut, măcar 3 miliarde, că îmi mor copiii de dorul unor telefoane cu diamante, eu umblu cu aceiaşi pantofi de ieri dimineaţă, iar iahtul îmi este sechestrat pe Coasta de Azur. Şi pe cuvânt, vă mai sun eu.”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Preţul aurului tot mai sus

Aurul a ajuns să se tranzacţioneze cu 1095 de dolari uncia. Atingerea unui nou preţ record a venit taman în momentul în care FMI a anunţat că vinde circa 400 tone de aur. De fapt, vorbim doar de un aparent paradox. Cu cât SUA continuă politica banilor ieftini şi cu cât principalele bănci centrale (inclusiv instrumentul de coordonare al cartelului monetar mondial – FMI) se arată mai dispuse să renunţe la aur, cu atât panica celor care ţin la avuţia lor creşte.

gold_all_data_o_usd


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: “Lista neagră” a lui Trichet s-a mai îmbogăţit cu un guvernator - Guy Quaden (Belgia)

Guy Quaden, guvernatorul Bancii Nationale a Belgiei a intrat pe celebra lista neagra a sefului Bancii Centrale Europene, Jean Claude Trichet din cauza comentariilor sale publice pe marginea politicii BCE. Lui Trichet (aici seamana foaaaarte tare cu al nostru Guvernator) nu`i place ca altcineva inafara lui sa faca declaratii privind deciziile pe care le ia Banca Centrala.
Lista neagra a fost instaurata in 2001, pe vremea fostului guvernator al BCE, olandezul Wim Duisemberg, ea incluzandu`i petoti cei care isi depasesc atributiile in materie de comunicare, incalcand astfel privilegiile guvernatorului BCE.
Lista il mai include pe Axel Weber, guvernatorul german, care a calcat si el pe bec, exprimandu`se public despre schimbarea iminenta a politicii de creditare a bancilor comerciale pe termen lung de catre BCE.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Se vor uni Société Générale cu BNP Paribas?

Mai multe surse din piata, citate copios de presa franceza, vorbesc despre un posibil mariaj intre BNP Paribas si Société Générale. Primul ziar care a scris a fost La Tribune, dupa care mai multe mijloace media au relansat aceasta idee, venind chiar cu o serie de amanunte, in ciuda faptului ca BNP Paribas a dezmintit zvonul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Volatilităţile ridicate din ultima vreme de pe pieţele financiare nu anunţă nicio criză viitoare, spun Băncile Centrale

Pe pietele financiare si valutare nervozitatea e mare, din cauza semnalelor pe care le da evolutia dolarului american. Nu cu mult timp in urma, investitorii lasau naibii investitiile in dolar si se orientau catre active care sa le aduca randamente mai bune, chiar daca la riscuri mai mari. Astazi, cand raportul euro/dolar a trecut sub pragul de 1,48, tendinta pare a se inversa.
Pentru cei care vor sa aiba un barometru al evolutiei economiei mondiala, le sugerez sa se uite la evolutia dolarului australian. Deprecierea lui din ultima perioada poate insemna ori ajustarea pozitiilor luate pe el in apropierea finalului de an, ori o reactie la semnalul dat de Banca Centrala ca nu va sui dobanda cheie in decembrie.
Pe pietele emergente, miscarile sunt si ele cu amplitudini consistente (exceptie fiind Romania, unde BNR intervine pentru a calma cursul), iar din cate citeam prin presa straina, FED, Banca Angliei si BCE vor incerca in aceste zile sa convinga pietele ca agitatia si volatilitatile mari inregistrate nu anunta nicio catastrofa viitoare.
Din cate stiu, in aceasta dimineata a plecat la sediul BCE din Frankfurt si unul din noii membri ai CA din BNR. Nu, nu e vorba de Olteanu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Raport financiar bancar - “Perspectivele unei reveniri economice sunt tulburi”

“Credem ca decizia BNR de ieri subliniaza atentia acordata cursului de schimb si avand in vedere ca ratele reale sunt foarte ridicate (ex ante: mai mari de 7% pe piata interbancara si aproximativ 13% pentru creditele noi acordate societatilor nebancare si populatiei) perspectivele unei reveniri economice sunt tulburi”, se arata in Raportul financiar al unei banci locale.
Credem ca ciclul de relaxare a politicii monetare va continua (fiind posibil ca rata de dobanda cheie sa atinga 6,75% la finalul T2 10) insa in cazul in care tensiunea politica va persista nu este exclus ca banca centrala sa decida mentinerea nivelului actual al ratei de dobanda de politica monetara si la urmatoarea sedinta din 5 ianuarie.
Avand in vedere ca, spre deosebire de ieri, cresterea burselor din SUA s-a transmis si in Asia astazi iar indicii bursieri din Europa sunt asteptati sa deschida in crestere, apetitul pentru risc ar putea fi favorabil leului. Desi piata ar putea fi relativ calma inaintea deciziei Fed, numarul mare de date economice importante de astazi ar putea accentua volatilitatea. Prognozele noastre privind aceste date nu sunt unele optimiste insa este posibil ca banca centrala sa continue sa sustina leul astazi. Astfel, pare probabil ca leul sa inregistreze o apreciere usoara in sedinta de astazi.
Ratele de dobanda au ramas relativ neschimbate in sesiunea de ieri. Cele pe termen scurt au fost cotate la 10/10,5% in timp ce segmentul 1M-3M s-a situat la 10,5-11%. In ceea ce priveste piata monetara, un punct intersant din comunicatul de presa al deciziei CA al BNR pe probleme de politica monetara este reprezentat de “pe termen scurt, se prefigureaza manifestarea [...] tendintei de mentinere a ecartului dintre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara”.
Aceasta minimizeaza perspectivele noastre pe termen scurt pentru operatiuni repo si s-ar putea traduce intr-o continuare a cresterii ratelor de dobanda pentru scadente mai lungi.
Momentan ne asteptam la o evolutie statica a condtiilor de lichiditate din piata pe termen scurt insa este posibil ca ratele de dobanda pe termen scurt sa scada usor saptamana viitoare, deoarece in acea perioada lichiditati de la MF revin deobicei in piata interbancara.
Aici, Raportul Citi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Cum a evoluat salariul mediu brut în ultimii patru ani

Astazi a venit si comunicatul INS privitor la evolutia salariului mediu brut pe economie in luna septembrie, iar datele arata ca acesta a ajuns la valoarea de 1860 lei, mai mare cu 0.8% comparativ cu luna anterioara, si cu 6.2% comparativ cu luna septembrie a anului trecut.

Calculat in moneda europeana*, salariul mediu brut pe economie este de 439 euro, cu 9.1% mai mic decat in urma cu un an, aceasta evolutie datorandu-se deprecierii cu 18% a leului in fata euro.

Daca judecam insa lucrurile pe termen mai lung, observam ca intre ianuarie 2006 si septembrie 2009, salariul mediu brut pe economie a crescut nominal cu 69%, de la 1100 la 1860 lei, in timp ce inflatia aferenta perioadei a fost de doar 19.5%.

Cresterea in euro a fost de 45.4%, de la 302 la 439 euro, evolutia in graficul de mai jos, click pentru marire



*la cursul mediu pe septembrie

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: BNR continuă politica de consiliu monetar

Menţinerea ratei dobânzii la 8% şi a nivelului rezervelor minime obligatorii la 15% pentru lei şi 30% pentru valută este cel mai bun lucru pe care l-am văzut venind de la BNR în ultima perioadă. BNR continuă practic să mimeze politica de currency board pe care a urmat-o de mulţi ani de zile: la început a relaxat politica monetară permiţând influxului de capital să crească masa monetară, iar acum se opune deconectării totale a ofertei de bani de ieşirile de capital.

Spun că “mimează” un currency board, pentru că, în mod normal, în faţa scurgerii de valută am fi trebuit să avem deflaţie – reducerea semnificativă a masei monetare. Ceea ce nu se întâmplă, pentru că BNR a început să achiziţioneze active interne, compensând pierderea activelor externe. Astfel, a reuşit să frâneze reducerea masei monetare – în august masa monetară M1 era egală cu cea înregistrată în martie 2008 – ba chiar să o sporească uşor (M2 sau M3).

Dar, una peste alta, bine ca nu duce o politică monetară inflaţionistă mai categorică. Este ultimul lucru de care avem nevoie. Iar bancherii care s-au întins prea mult în anii de euforie nu au decât să dea din colţ în colţ acum; la fel debitorii care s-au împrumutat speculativ. Să suporte pierderea derivată din riscul pe care şi l-au asumat.

Singura problemă este în ce măsură această politică relativ conservatoare (mai ales dacă vedem ce face restul lumii) este sustenabilă… politic. În condiţiile în care asistăm la the mother of all government debt, constrângerile bugetare viitoare vor pune mai multă presiune asupra politicii monetare. E mai uşor să tipăreşti lei decât să concediezi oameni.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Criza economică din SUA în cifre: 1929-1933 vs 2007-2009

In ceea ce ii priveste pe americani, actuala criza economica a fost comparata de multi cu cea din perioada 1929-1933, existand chiar economisti care au sustinut si inca mai sustin ca acum va fi mai rau decat atunci.

Pentru a ne face o imagine cat de cat corecta asupra efectelor economice generate de cele doua crize, sa judecam lucrurile prin prisma a trei indicatori – evolutia PIB, evolutia somajului si a numarului bancilor americane cu probleme.

1. PIB – in perioada 1930-1933, deci in 4 ani de criza, PIB-ul SUA s-a contractat cu 26.7% comparativ cu valoarea din 1929, in timp ce actuala criza economica a generat doar un an de scadere, datele istorice aici, graficul mai jos, click pentru marire.


2. Rata somajului – in 1929, dupa ani de crestere economica semnificativa, rata somajului in SUA se situa la 3.2%. Odata cu criza, numarul somerilor a crescut semnificativ, astfel ca in 1933, rata somajului a atins un maxim de 24.9%, dupa care a inceput sa scada, datele aici.

In 1937, atunci cand programul The New Deal a incetat, rata somajului era de 14.3%, dar abia la inceputul anilor `40 s-a reintors la valorile de dinaintea crizei.

Desi rata actuala a somajului pare mica in comparatie cu cea inregistrata in 1933, americanilor le vor trebui cel putin 5-6 ani pana sa ajunga din nou la nivelul de dinaintea crizei.

3. Sistemul bancar – numarul bancilor care au intrat in faliment intre 1930 si 1933 a fost de 9146, in 1934 continuand sa existe 14146 banci ce detineau active in valoare totala de 46.4 mld dolari (~$740 mld in banii de astazi), datele aici. Pe de alta parte, actuala criza a generat falimentul a mai putin de 150 de banci, alte ~420 banci aflandu-se pe lista neagra.

Intre 1980-1994 au falimentat 2935 de banci, in timp ce pe lista neagra se aflau peste 1000, graficul mai jos. Sursa: Carpe Diem

Desi numarul mic al falimentelor bancare din ultimii 2 ani se explica si prin faptul ca acum piata este mult mai concentrata, existand cateva banci foarte mari (to big to fail), unele dintre acestea primind si ajutor de la statul american, este clar ca impactul actualei crize asupra sistemului bancar nu are amploarea celei din anii `30.

Luand in considerare cifrele de mai sus, am serioase dubii ca cele doua crize sufera vreo comparatie.

Alte pareri?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP