joi, 5 noiembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Ţinta de deficit bugetar, şi aşa mare, ar putea fi depăşită

La finalul discuţiilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cei ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale, vorbind despre deficitul bugetar convenit cu FMI la 7,3% din PIB, ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea, a spus: "Va fi depăşit dacă măsurile pentru reducerea cheltuielilor nu vor putea fi puse în aplicare. Sperăm ca depăşirea să nu fie prea mare", anunţă Realitatea TV.

Pogea a adăugat că "preocuparea Guvernului este să ne încadrăm în ţinta de deficit, luăm toate măsurile, iar dacă va fi o mică depăşire, să nu fie din cauza guvernului, ci din cauza amânării actelor normative".

La rândul său, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a anunţat la finalul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor că urmează să poarte noi discuţii cu reprezentanţii Guvernului în această seară în legătură cu menţinerea ţintei de deficit bugetar.

Iată cum guvernanţii noştri speră cu nonşalanţă ca ţinta de deficit bugetar să nu fie depăşită din cauza lor. Când nu este recoltă bună, toată lumea dă vina pe vremea secetoasă, de parcă nu s-au inventat irigaţiile. La fel şi actualul guvern demis. Nu poate da vina pe propria incompetenţă, pe frenezia cu care a cheltuit banii publici, pe lipsa de măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi pe multe altele. Guvernul răspunde precum copiii care sunt întrebaţi cine este de vină: "natura".

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: “Domnule Guvernator, faceţi ceva cu cursul ăsta!”. Răspuns: “Facem, doamnă, facem...”

Sunt la un seminar la care e si Guvernatorul Isarescu. Sta fix intre Geoana si Adrian Nastase.
De cum a intrat in sala, unii au dat buluc peste el. Altii, mai decenti, l-au lasat sa isi consume conversatia cu fostul premier Tariceanu. Cei mai debili s-au dus direct la el spunandu-i semi-inlacrimat. “Domnule Isarescu, faceti ceva cu cursul asta ca nu mai putem!”. Raspunsul lui Isarescu “Facem doamna, facem!”..

Ce sa zica si Isarescu? Bine ca nu l`au intrebat, cum fac cei mai multi, cat va fi cursul eur/ron, maine pe la patru jumate dupa amiaza.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Interesul românilor pentru creditare continuă să rămână scăzut

Astazi BNR a dat publicitatii numarul de interogari ale bazei de date a Centralei de Riscuri Bancare (CRB) efectuate de banci pentru verificarea debitorilor potentiali cu acordul acestora in luna septembrie, iar cifrele arata ca cererea de credite ramane in continuare extrem de anemica.

In septembrie au avut loc 125.437 de interogari, in crestere cu 3289 (2.7%) comparativ cu august, insa in scadere dramatica fata de aceeasi luna a anului trecut, cand numarul interogarilor a fost de 907.790.

In perioada de aur a creditarii, numarul interogarilor depasea si un milion pe luna, astfel ca in 2006 au avut loc 8.3 milioane de interogari, in 2007 11.4 milioane, anul trecut 9.4 milioane, iar in primele noua luni ale acestui an, doar 1.26 milioane, graficul mai jos, click pentru marire.



In conditiile acestei cereri extrem de scazute, se pare ca bancile nu au cui da credite nici daca ar vrea.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Un raport Raiffeisen

In general in lunile de vara economisirea in lei este mai redusa, iar cea in valuta mai mare decat in celelalte luni, cel mai probabil pe seama resurselor repatriate in perioadele de concedii de catre romanii care lucreaza in strainatate. Daca excludem luna oct 2008, cand unii dintre romani si-au retras depozitele din banci ca urmare a crizei de credibilitate provocata de falimentul Lehman Brothers, atunci este insa pentru prima data in ultimii sapte ani cand avem o economisire negativa in lei. Aceasta poate fi explicata prin reducerea potentialului de economisire in Romania, dar ar putea semnaliza si mutarea anumitor sume din lei in valuta, se arata intr-un raport al Raiffeisen Asset Management..

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Telefonul lui Tănăsescu stă bine mersi în reţeaua portocaliilor

Discut cu roboti de pe la 9 dimineata. Eu dau buna ziua, aia zic ca tampitii ca sunt in reteaua portocalie. “Esti in reteaua Orange”, cica. Vrei nu vrei, acolo intri. Eu ma prezint frumos, robotzelul zice ca bine am venit sau ca bine ca am venit, ca nu`i foarte clar…
M`am ferit cat am putut de reteaua portocalie. Nici aia rosie nu`mi place. Nici aia verde crud (jó napot kívánok).
In fine, de cateva ceasuri incerc sa dau de dl. Tanasescu. Cum sun, cum mi se spune ca am intrat in reteaua portocaliilor. Voiam sa`ntreb daca e adevarat ca numele domniei sale e vehiculat…ca ieri, cand am vorbit, mi`a spus ca sa ne sunam astazi, ca sa nu impietam audierea lui Croitoru. Iar acum…

Tin minte ca si atunci cand Basescu l`a anuntat pe dl. Croitoru ca favorit pentru functia de premier, la fel a procedat si domnia sa. Mai intai m`a amanat, apoi si`a inchis mobilul. Tanasescu m`a amanat ieri, iar acum si`a inchis mobilul. Astea or fi proceduri?

PS. Aflu acum din surse apropiate unor organisme internationale, ca dl Tanasescu ar fi intr`adevar, una dintre propunerile valide. Si ca mai e una. Cioc-boc, ati ghicit? Hai la loc, nefericiti!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: De ce sunt economiştii de stânga?

Aşa cum spune Brian Caplan în cartea sa The Myth of the Rational Voter: Why Democracies Choose Bad Policies (Princeton University Press, 2007 – puteţi citi un rezumat scris de autor aici), cercetările au arătat că în comparaţie cu publicul general, economistul obişnuit împărtăşeşte vederi de stânga. “Economiştii privesc de obicei favorabil economia de piaţă nu din cauză că împărtăşesc convingeri de dreapta, ci în ciuda convingerilor lor (moderate) de stânga”

De ce tind oare economiştii să se situeze la stânga spectrului politic? Să fie din cauza faptului că susţinerea non-intervenţiei nu este “rentabilă” (politic), aşa cum a recunoscut într-o discuţie privată acum mulţi ani un economist roman implicat activ în munca de consiliere guvernamentală? Adică, economiştii susţin măsuri intervenţioniste fiindcă aşa le este mai uşor să îşi încaseze salariul?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Cifra de afaceri şi comenzile noi din industrie în luna septembrie

Conform INS, in luna septembrie 2009, cifra de afaceri din industrie a crescut in termeni nominali fata de luna precedenta cu 13,7 % si a scazut fata de luna corespunzatoare din anul precedent cu 15,0%.

În perioada 1.I – 30.IX 2009, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2008, cifra de afaceri din industrie a scazut cu 16,7%.

In ceea ce priveste comenzile noi din industrie, acestea au crescut în termeni nominali fata de luna precedenta cu 31,3% si au scazut fata de luna corespunzatoare din anul anterior cu 19,3%.

In perioada 1.I – 30.IX 2009, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul 2008, comenzile noi din industrie au scazut cu 20,6%, graficul mai jos, click pentru marire.



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Depozitele populaţiei în bănci. De ce e greu de comparat economisirea din România cu cea din Ungaria

Am citit in blogosfera tot felul de articole, pompos intitulate „studii comparative”, legate de cat economiseste un roman fata de un maghiar sau un polonez. Studiile de care vorbesc erau insotite fatalmente de grafice care intareau concluziile trase de autor.
Calculele facute de regula de asemenea amici ai finantelor sunt urmatoarele: se ia nivelul depozitelor bancare comunicat de Banca Centrala a unui stat si se imparte la populatia totala. Rezultatele se compara direct si se trag concluzii ca daca in tara A economiile pe cap de locuitor sunt mai mici decat in tara B…..

…. guvernul din tara B acest lucru „arata cat de mult am avut de pierdut datorita lipsei de viziune a celor care s-au perindat la guvernare in primii 10 ani de la Revolutie”.
Am sa discut azi despre cuartilele de venit si impactul cotei unice asupra gradului de economisire.
Se stie ca populatia economisteste in functie in primul rand de venitul disponibil. Venitul se imparte in functie de anumite intervale, care formeaza cuartilele de venit.
Potrivit unui recent studiu al GEA (daca nu ma insel), ponderile consumului in venit in functie de cuartila de venit stau cam asa, in Romnania.
Pe masura ce creste nivelul venitului, creste si elasticitatea ecobomisirii in functie de venit. O explicatie posibila ar fi aceea ca familiile din cuartila inferioara (cei mai saraci 25%) economisesc mai mult din venitul suplimentar pentru ca au nevoie de o rezerva pentru a se proteja in cazul unui eventual soc negativ. In plus, aceste familii s-ar putea sa nu se astepte la cresteri ale venitului pe viitor, si atunci au un stimulent sa economiseasca in prezent. Problema ramane insa: familiile cele mai bogate economisesc cel mai putin din castigul din cota unica; aceasta demonstreaza efectul de stimulare a consumului pe care l-a avut cota unica.
Numarul de persoane in intretinere creste nivelul consumului, scazandu-l pe cel al economisirii si muta efectul mai pronuntat in cuartila inferioara.
Atunci cand discuti despre economisire, mai trebuie sa fii atent la creditare , la natalitate (tarile cu natalitate puternica au cheltuieli mai mari si inregistreaza dinamici in scadere ale gradului de economisire), la fiscalitatea din statele pe care le compari si la alti cativa factori, asupra carora acum nu am vreme sa ma aplec.
Am auzit despre nominalizarea urmatoare pe care Basescu o va face si vreau sa o verific.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Electra, Energetica şi Institutul Cantacuzino: campionii naţionali vechi şi noi

Electra şi Energetica erau cele două companii energetice mamut, integrate pe verticală, care trebuiau să se nască în urma reformei sectorului energetic (nu am mai pus ghilimele, sunt prea multe). Criza politică şi răzgândirile de ultim moment din CSAT au amânat constituirea acestor holdinguri – „campioni naţionali de care avem nevoie”, după cum a zis unul din candidaţii la preşedinţie.

Ce se dorea, de fapt, prin constituirea celor două companii era cosmetizarea ajutoarelor de stat pe care guvernul le-a acordat până în prezent marilor pierzători din economie (includem aici Compania Naţională a Huilei şi unele termocentrale). Pentru că UE şi FMI se opun să mai subvenţionăm asemenea activităţi, guvernul le scoate în afara bilanţului, asemenea speculanţilor parşivi care au fost răstigniţi în discursurile publice din toată lumea. Le… „integrează pe verticală” cu producători de energie profitabili, precum hidrocentralele sau Cernavodă, astfel încât pierderile să fie compensate în interiorul nou-născutului conglomerat. Ei, să nu-l mănânce mama pe el de campion naţional?! Desigur, realitatea economică nu se schimbă cu nimic: guvernul scuteşte nişte ajutoare de stat simultan cu pierderea unor impozite din profitul producătorilor de energie rentabili. Mai mult, cum campionii naţionali rămân de stat, să vezi cum se vor concura ei în a produce… deficite cvasifiscale în viitor.

Însă nu există campion naţional mai mare zilele acestea decât Institutul Cantacuzino. Zilele trecute, un oficial al acestui institut a declarat că, atenţie, dacă se putea chiuli de la etapa de testare, vaccinul împotriva virusului H1N1 putea fi produs într-o săptămână. Să recunoaştem că Institutul Cantacuzino este foarte bun! Vă daţi seama cum ar da el vaccinuri la tot poporul, dacă ar fi putut ignora un pic etapa de testare?

Trecând din sfera empirică la teorie, sunt stupefiat că cineva care candidează la preşedinţie în anul de graţie 2009, fie şi într-o ţară de rangul 2 şi un sfert, mai poate veni cu argumentul că avem nevoie de campioni naţionali, de companii care să facă legea într-un anumit domeniu. Moda campionilor naţionali a apus demult şi doar nişte economişti de la ASE (să mă ierte bunii şi înţelepţii mei prieteni de la ASE!) puteau să mai includă acest lucru în programul prezidenţial al unui candidat. Le recomand acestor economişti de România să mai citească, eventual Dani Rodrik – probabil cel mai important specialist pe economia dezvoltării (deci un intelectual cu înclinaţii intervenţionist-socialiste) la ora actuală. Sau, dacă nu au timp, le ofer eu următorul citat din Dani Rodrik („Normalizing Industrial Policy”, 2007):

The appropriate question therefore is not whether a government can always pick winners—it shouldn’t even try—but whether it has the capacity to let the losers go.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Depozitele populaţiei la bănci: cât au economisit românii în perioada 2000-2009?

Conform datelor BNR, la sfarsitul anului 2000, totalul depozitelor constituite de populatie la banci se ridica la aproximativ 1.8 miliarde euro, ceea e inseamna putin peste 80 de euro pe cap de roman. In acelasi timp, ungurii detineau in banci echivalentul a 12 miliarde, respectiv 1200 euro pe cap de maghiar, iar polonezii detineau echivalentul a 52 de miliarde de euro, respectiv 1375 euro pe cap de polonez.

Dupa cum se poate observa, diferenta dintre romani pe de o parte, si maghiari si polonezi pe de alta parte, a fost de-a dreptul uriasa, ceea ce arata cat de mult am avut de pierdut datorita lipsei de viziune a celor care s-au perindat la guvernare in primii 10 ani de la Revolutie.

Intre 2000 si 2009 lucrurile au evoluat insa rapid, astfel ca in acest moment, totalul depozitelor populatiei la banci se ridica la 22 miliarde euro, cu peste 20 de miliarde de euro mai mult decat in 2000. In procente, cresterea este de 1100%!!! (in lei, cresterea a fost de ~2000%).

Desi nici ungurii, nici polonezii nu au ramas pe loc, in cazul lor cresterile au fost mult mai modeste: 126%, respectiv 81%, click pe graficul de mai jos pentru a observa evolutia anuala din 2000 si pana in 2009.


In ceea ce priveste media pe cap de locuitor, acum aceasta a ajuns la aproximativ 1000 de euro in Romania, 2300 euro in Polonia si 2700 de euro in Ungaria, diferentele ramanand insa foarte mari.

Daca discutam doar de perioada 2000-2009, suma medie depusa de romani la banci a fost de 940 de euro pe cap de locuitor, cea depusa de polonezi a fost de 930 de euro, iar cea depusa de unguri a fost de aproximativ 1500 de euro, graficul mai jos.

Cum explicam diferentele relativ mici dintre sumele depuse la banci in ultimii ani, desi noi suntem clar mai saraci si decat polonezii, si decat ungurii? Prin oportunitatile de investitii.

Polonezii si ungurii au o economie mult mai dezvoltata decat a noastra, astfel ca multi bani s-au dus catre bursa, catre fondurile de investitii si de pensii etc, in timp ce romanii au continuat sa isi depuna cea mai mare parte a economiilor la banci.

Totusi, privind evolutia depozitelor populatiei, nu putem spune ca nu ne-am ales cu nimic de pe urma cresterii economice inregistrata intre 2000 si 2008.

In cursul urmatoarelor doua saptamamani, am sa realizez un studiu comparativ si in ceea ce priveste creditarea.

Nota: transformarea depozitelor din lei, forinti si zloti in euro, s-a facut la cursul din ultima zi a anului

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP