vineri, 6 noiembrie 2009

Dan Popa: Jurnal de bancher. Pamflet de noiembrie.

*Dom`ne, cine zice ca in banci nu mai e activitate, e un bou. Noi nu ne vedem capul de atata treaba. A trebuit sa raportam nush ce indicatori la 9 luni, pe care-i cere BNR. Ceva legat de creditele neperformante si de expunerea bancii mama, ca m`a luat si rasul. Deci am lucrat o saptamana non-stop, da` ne`a iesit si o treaba mare, ca lumea. Ideea e ca a trebuit sa cedam bancii mama niste neperformante, dupa care sa ne imprumutam pe partea cealalta de la ei pentru a le rascumpara. Contabiliceste, suntem ok. Banca mama ne sustine, banca tata nu se prinde, noi suntem pe combinatie…

*Deci frate, ce treaba are FMI cu bancile romanesti, de aud ca`l suna pe Multiubitulsistimatul Isarescu? Ne-am dus noi peste ei cand au dat ei chix prin Argentina sau pe unde au recomandat ei solutii de rahat? De ce vor ei acum sa le raportam ce si cum misca`n banca noastra? Cati ani are FMI? 80 de ani? Pai baaaaaai, la 80 de ani tre sa stai in banca ta si sa iti astepti medicamentele, nu sa te dai tare ca piatra. Ca acu te`mping pe scari…
*Cica fratiorii mei din BNR au iesit cu declaratii ca vezi Doamne avem marje mari la creditele in lei. Pai la ce sa le avem mari? La comisioane, nu e bine. La credite nu e bine. Daca diferentialul e mare, iar nu e bine. Cand i`am sunat, ca cica de fapt au glumit, ca si asa aia din presa nu precep altceva. Si ca`i numai o combinatie ca sa mai iasa si ei in presa si sa trimita la BCE rapoarte cum ca dau semnale in piata. Deci la asta nu ma gandisem, da`i geniala miscarea! De sunat Olteanu, la BNR. Sigur gaseste asta ceva cu care sa ne scoatem. .
*Ma suna un coleg, ca cica unii discuta si la noi de legi similare cu alea din Franta, ca sa limitam bonusurile….Ca ce ne facem ? I`am spus bai prostu saitului, avem in anexa 2b la contractu de intelegere mutualista din aia ca in cazu in care cineva ne vrea raul, il radem. Ala ca cica nu putem, ca`i tocmai….Frateeee…..atunci aplicam anexa 8c. Ii angajam toata familia la noi. Am vorbit cu X. Ala si`a bagat deja nepoata ca sefa la o noua banca, desi saracutza habar nu are cu ce se mananca …Da`i om important in BNR.
*Dom`ne, Guvernatorul a zis azi ca nu`i cazu ca euro sa se deprecieze, ca sta mai mult decat bine cu rezerva si ca daca mai pica leul, deficitul de cont i se duce pe apa sambatei. Desi omul stie clar la cat o sa ajunge euro, vad ca vorbeste din plictiseala. Sau „da semnale”, cum ii place lui sa zica?
*Dom`ne, iar se iau toti cretinii de noi si de bonusurile pe care ni le acordam fara sa avem performante. Pai cum naibii? Stam 8 ore pe zi, murdarindu`ne pe maini cu tot felul de idioti care habar nu au ce`i ala un deleverage? L`am si intrebat pe un bou daca stie ce e ala un cost overheat. Normal ca nu stia. A trebuit sa ii explic ca daca aduci o casa garantie, nu poti pleca din banca cu sume uriase, gen 5.000 EUR. Cand sa mai faci performanta???? Stresul nu trebuie platit??? Omul a inteles si a promis ca pentru aia 5000 de eur va aduce doua cladiri ca si colateral.
*Luni poate organizam simpozionul “Creditarea- mit sau realitate?”
*Dom`ne, azi am ras de m`am spart. Cica lui Bogdanel i`au lasat pe mana numai Statistica si Directia Juridica din BNR. Deci le`am sugerat sa`l sune cineva pe dl. Ianfred Silberstein …
*O agentie guvernamentala care ne`a cerut o oferta de finantare a unui program , sa`i spunem Start 2009, ne`a raspuns ca avem dobanzi mai mari cu 9 % decat cele practicate de banca concurenta. Am sunat imediat la colegul meu din banca in cauza si l`am facut albie de porci. Pai ce ne intelesesem noi???? Chiar trebuie sa punem pe hartie tot ce stabilim in cadrul Intalnirilor??? Daca am ajuns sa ne furam intre noi, se duce dreaq si meseria asta…

· Dumnezeule, nu stiam cat de tampiti pot fi unii clienti…Am incerca sa le explic ca lease back este atunci cand faci un contract de leasing, dupa care la finalul contractului imi dai bunul inapoi, chiar daca l`ai achitat deja! De aia e lease BACK. Aia nu pricepeau si pace. A trebuit sa le promit ca las dupa ei, ca sa nu mai urle. Oricum, ca sa ma calmez, a trebuit sa ard vreo 50 de contracte. La restul, le dublez dobanzile, tampitii naibii.
· Mi-a venit o idee. După modelul Guvernatorului, institui în bancă, începând de mâine, sistemul rezervelor minime obligatorii, aplicate salariilor personalului. La fiecare 100 de lei, le iau ca rezervă 30 %..
· E tot mai greu sa refuzam clientii care isi depun dosarul de credite ca sa ia imprumuturi. Uneia, care voia 1500 de lei, a trebuit sa invocam faptul ca are acasa o matza care in trecut ii rosese ditamai halatul si ca daca ii va roade contractul de credit, o incurca. Altuia, un prost care voia 10.000 de euro (n`am mai vazut in seiful nostru banii astia de anul trecut), i`am spus ca nu si`a asigurat casa impotriva cometelor care cad dinspre Est cu viteze mai mari decat jumatatea vitezei luminii. Asa ca nu i`o putem lua in garantie pentru credit.
· Maine lansam depozitul “Madoff” si cardul de credit “Ponzi”
· Am trimis ieri la BNR noile norme interne pentru programul „Prima Casa”. Nu au cum sa le respinga, in opinia mea. Am bagat macsima protectie la risc. Avansul minim obligatoriu in cazu creditelor ipotecare: 150%. Grad de indatorare permis- 30 % daca esti necasatorit si 1 % daca ai nevasta. Bugetarii nu au dreptul la credit. Cei din sectoru privat, au dreptu la un credit la 10 ani, dar nu mai mult de 1000 de euro, si aia trasi in minim 20 de rate a cate 50 eur.
· · Sa rog pe cineva sa`mi scoata bancomatul din birou si sa`l duca la loc
· · Am pierdut ieri un pariu cu fiu`meu si acuma trebuie sa ma tin de cuvant si sa triplez comisioanele la banca. De unde sa fi stiut ca Scooby Doo nu exista in realitate?
· Au venit noile formulare de raportare de la BNR. Dom`ne, da` astia vor sa afle si ce`am mancat la pranz acum o mie de ani, asa`s de amanuntite. Cica ..”Creanţele ataşate, restante şi îndoielnice sunt evidenţiate în cadrul postului de activ la care se referă”. Ce vor sa spuna cu asta? Cum adica creante atasate? Daca`i o capcana ????
· Ma suna ieri un prost de gazetar.Ca ce`s alea active toxice. Zic frate, tu ai mancat vreodata fasole? Ala ca da, a mancat. Si ti`a placut? “Da, zice prostu, a fost zuper”.Si dupe vreo ora nu ai scos partzuri? Ba daaaaaa. Partzuri o mie. Pai zic, iata explicatia. Activele toxice sunt alea care pe moment te satura, da` care dupa un interval de timp delta T, ii alunga pe toti din juru tau.
· Astrologul pe care l`am angajat ca analist risc credite cred ca s`a imbolnavit. Da numai rateuri in ultima vreme. Unui angajat de la mine din banca, platit cu 5000 de euro pe luna, i`a spus din senin ca ma`sa`i curva.
*Am primit formularul de stress test de la BNR. La intrebarea “Va rugam sa ne spuneti cam cat de stresati ati fi daca euro ar atinge un curs de 4,7 lei”, le`am spus direct “Cam jumatate din cat de stresati ati fi voi”, iar la intrebarea “Cum v`ar influenta o inflatie de 7,5 % pe partea de active?” , le`am raspuns “Deci recunoasteti????” Pai asta nu e stress test pentru noi, cat e pentru aia din BNR
*Am pornit aseara creditarea.Pe la 7 seara am creditat contul 8034 Debitori scosi din activ, urmariti in continuare si in nici o ora, contul 8038 Alte valori in afara bilantului.
*Dupa modelul BCR, care are isi eficientizeaza activitatea, un dobitoc din centrala mi`a cerut sa fac si eu la fel. Am reusit, da` nu mi`a fost usor. Am dat afara din fiecare agentie 90 la suta din oameni, dar apar alte probleme. Aia 10 la suta care raman trebuie sa faca munca celor plecati. Asa ca dupa ce da informatii clientilor, fug in spate, isi adauga neste mustatzi si re-apar sub forma unor eleganti consilieri credite. P`orma, dupe alte 10 minute, isi schinba sacoul, isi mai pun o barba carunta si se dau drept sefi de comitet acordare credit. In fine…cel mai aiurea e cand ii pun sa joace si rolul de clienti, ca nici din astia nu am prea multi.
*Ora 23,22. Ma dor genunchii. De sunat un sclav sa vina sa mi1i maseze.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Mugur Isărescu îşi dă cu presupusul despre Liviu Negoiţă

Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, reprezintă o alegere bună, pentru că era nevoie de o persoană tânără, această funcţie fiind una dintre cele mai grele din România, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

"Job-ul acesta este foarte greu în România. Cel mai greu. Luaţi-ne fotografiile tuturor premierilor înainte de a veni şi la plecare din Guvern şi să vedeţi cât am îmbătrânit. Negoiţă este o alegere bună, pentru că este o persoană tânără", a continuat Isărescu. "Uitaţi-vă ce frumos arată acum", a mai spus guvernatorul BNR.

El s-a arătat mulţumit de faptul că Negoiţă a refăcut străzile din jurul clădirii principale a Băncii Naţionale a României.

Guvernatorului Isărescu îi este uşor să fie glumeţ la adresa politicienilor, în condiţiile în care mandatul său în fruntea băncii centrale tocmai a fost reînnoit. Poate că ar trebui să se arate ceva mai preocupat de faptul că instituţiile internaţionale au amânat tranşe în valoare de circa 3,5 mld.€, condiţii în care România este din ce în ce mai greu de gestionat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Titlurile de stat în lei, greu de vândut

Aflat într-o foame cronică de bani pentru acoperirea deficitului bugetar, statul român nu are altă soluţie decât cea de a se împrumuta de pe piaţa internă. Băncile comerciale care operează în România se găsesc aproape de limita maximă de expunere faţă de un singur client, respectiv 25% din fondurile proprii. Ele încearcă să profite de faptul că că misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a decis să părăsească România fără ca tranşele corespunzătoare să mai fie acordate României până nu are un guvern stabil şi bugetul de stat pentru 2010 votat. Ieri, Ministerul Finanţelor Publice a vrut să atragă ieri 950 mil.lei pentru 5 ani. Băncile comerciale au oferit 1,5 mld.lei, însă nicio ofertă nu a fost acceptată, dobânzile cerute de bănci fiind considerate inacceptabile.

Astăzi, în schimb, MFP a reuşi să atragă 790 mil.€ printr-o emisiune de titluri de stat denominate în euro, cu o maturitate de trei ani, aproape dublu faţă de cât îşi propusese, la o dobândă maximă de 5,25% pe an.

În perioada imediat următoare, ststul român se va afla în faţa unei situaţii imposibile: banii ieftini de la instituţiileinternaţionale nu vor veni, deocamdată, pe pieţele externe nu poate merge din cauza costurilor prohibitive, iar pe piaţa internă banii sunt, de asemenea, destul de scumpi şi băncile vor atinge gradul maxim de expunere pe un singur client.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Este Johannis mai bun decât Negoiţă?

La fel ca multi altii, am fost si eu surprins de desemnarea d-lui Liviu Negoita drept premier desemnat, insa daca ar fi sa judec la rece, nu pot sa nu ma intreb de ce ar fi mai bun dl Johannis decat dl Negoita?

Ambii au dovedit ca sunt buni gospodari, nu au fost implicati in scandaluri de coruptie care sa tina prima pagina a ziarelor si in plus, niciunul nu are experienta semnificativa in ceea ce priveste managementul administrativ la nivel de top.

Cu alte cuvinte, ambii sunt la fel de putin pregatiti sa preia conducerea guvernului, diferenta fiind data doar de faptul ca dl Negoita este membru PDL, iar dl Johannis pozeaza in independent.

La o prima vedere, se pare ca d-l Basescu a luat o decizie care nu il avantajeaza deloc. Daca analizam insa actiunile politice din ultimii 15 ani ale actualului presedinte, realizam ca niciodata acesta nu ia o decizie fara sa gandeasca cu cateva mutari inainte.

Cine are impresia ca dl. Basescu nu stie ce face, ca este disperat sau ca a innebunit, se inseala.

Va trece Guvernul Negoita?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: “Tuelf-fiftin, în colţul ce’lalt”

La ora 10,30 sunt în faţa casei de bilete de la metrou şi mă pregătesc să cer o cartelă simplă. În faţa mea, o persoană străină de neam şi ţară, încearcă să cumpere un abonament. Casiera îl strigă pe… Dorel – gardianul din staţie – şi îi cere să îi explice domnişoarei că abonamentele se pot cumpăra doar “după ora 12 şi un sfert, de la ieşirea cealaltă”. La care Dorel îşi desface braţele pe care le ţine încrucişate, îşi umflă pieptul şi fornăie: “Tuelf fiftin, în colţul ce’lalt”.

Am cumpărat repede cartela şi mi-am văzut de drum. De obicei, în situaţii de acest gen nu mă sfiesc să îţi etalez vocabularul (cu accent cu tot) exersat pe plaiurile Alabamei, însă astăzi ceva m-a reţinut. Sunt convins că domnişoara a înţeles până la urmă de unde trebuie să cumpere abonamentul, a lămuri-o Dorel. Ce nu a înţeles – şi aici oricum nu puteam să o ajut – este de ce trebuie să aştepte două ore în acest scop. La urma-urmei, cei care cumpără abonamente fac un serviciu Metrorexului, în comparaţie cu cei care circulă ocazional, ca mine.

Probabil era nevoie de cineva care să-i explice că important nu este ce face Metrorex pentru tine, ci ce faci tu pentru Metrorex.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Isărescu: ”Bogdan Olteanu a luat Statistica, Informatica şi Direcţia Juridică”

Mugur Isarescu a vorbit azi despre rolul si functiile care i s`au atribuit lui Bogdan Olteanu, ca viceguvernator. “Olteanu a luat statistica, informatica si directia juridica. Dansul se va ocupa si de un comitet de organizare legislativa, nou infiintat. Dupa cum stiri, noi am trecut prin 3 procese legislative, in baza acestora am capatat putere de a legifera sistemul bancar, asa ca am emis cateva zeci de duzini de regulamente, norma samd, pe care acum vrem sa le armonizam.”, a spus Isarescu.
Sper sa fac in cateva minute un interviu cu Olteanu. Tineti`mi pumnii

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Indicele lucrărilor de construcţii serie brută: -14% după nouă luni

Conform datelor INS publicate astazi, in luna septembrie 2009, volumul lucrarilor de constructii (serie bruta) a crescut fata de luna august 2009 cu 13,2%, iar ca serie ajustata în functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate, cu 2,0%.

Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul lucrarilor de constructii a scazut atat ca serie bruta cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 21,9%, respectiv 20,7%, graficul mai jos, click pentru marire.


In perioada ianuarie-septembrie, volumul lucrarilor de constructii serie bruta a scazut cu 14% comparativ cu perioada corespunzatoare a anului anterior, iar ca serie ajustata, scaderea a fost de 9.9%.

Ce impact va avea aceasta scadere asupra PIB? In primul trimestru, constructiile au crescut cu 4.4%, ceea ce a determinat o contributie pozitiva de 0.3%.

Dupa primul semestru, constructiile au scazut cu 8.6%, iar impactul asupra PIB a devenit negativ, respectiv -0.6% (0.6% din scaderea de 7.6% a fost generata de constructii, 2.9% de servicii, 2.4% de industrie, 1.4% de scaderea impozitelor nete si 0.3% de agricultura).

Cum in primele trei trimestre, constructiile au ajuns la -14%, impactul asupra PIB va depasi probabil 1% din totalul scaderii economice ce va fi inregistrata dupa primele noua luni.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: De ce conducerea prin referendum este inconsistentă

Dezbaterile recente s-au concentrat pe oportunitatea organizării unui referendum (sau mai multe), pentru ca autoritatea politică să transpună în realitate dorinţele publicului. Pare un lucru de bun-simţ. Dar dacă aşa stau lucrurile, atunci de ce să nu extindem folosirea referendumulul? De ce să nu chemăm populaţia la vot în fiecare zi, pentru a aproba sau respinge chiar şi deciziile curente ale guvernului? Din cauză că ar costa prea mult? O investiţie iniţială (importantă, e drept) în tehnologia procesului de votare ar rezolva problema (de ce să nu votăm pe internet, de pildă?) Ar însemna să cerem prea mult unui public ignorant? Dar dacă nu putem cere acestui public să se pronunţe asupra unor chestiuni concrete, atunci cum de ne putem bizui pe faptul că va vota în cunoştinţă de cauză asupra unor lucruri mult mai abstracte, precum un program prezidenţial sau de guvernare?

De fapt, ne pierdem timpul cu astfel de întrebări. Una din problemele importante ale alegerilor colective este faptul că majoritatea poate fi incapabilă să îşi ordoneze preferinţele într-o manieră consecventă.

Să presupunem că există o comunitate formată din trei indivizi, Ion, Cezar şi Raluca. De asemenea, să presupunem că această comunitate trebuie să aleagă unul din trei proiecte investiţionale posibile: un sistem de canalizare, construcţia unui drum şi construcţia unui dig de protecţie împotriva inundaţiilor. Tabelul de mai jos arată ordinea preferinţelor fiecărui individ.

Alegator

Astfel, Ion preferă sistemul de canalizare drumului şi drumul în locul construcţiei digului. Cezar ar dori cel mai mult construcţia digului şi ar prefera să dispună de sistem de canalizare mai degrabă decât de un drum nou. Raluca preferă construcţia drumului mai mult decât ridicarea digului, dar este mai interesată de dig decât de canalizare.

Să presupunem acum că celor trei indivizi li se cere, în cadrul unui referendum, să aleagă între sistemul de canalizare şi construcţia drumului. Sistemul de canalizare va fi votat de majoritate, deoarece atât Ion cât şi Cezar (doi din trei indivizi) preferă canalizarea în detrimentul drumului. Ce se întâmplă dacă prin referendum li se cere celor trei să voteze între construcţia drumului şi cea a digului? Se va vota construcţia drumului, deoarece Ion şi Raluca preferă să dispună de un drum mai degrabă de cât de un dig. Dar dacă referendumul le cere să aleagă între canalizare şi dig? Se va vota construcţia digului, deoarece Cezar şi Raluca preferă să dispună de un dig mai degrabă decât de canalizare.

Acest exemplu arată faptul că preferinţele comunităţii sunt intranzitive; canalizarea este preferată drumului, drumul este preferat digului, dar digul este preferat canalizării. Se poate susţine că majoritatea este iraţională, că nu ştie cu adevărat ce vrea. Aşa se explică de ce electoratul aprobă programe politice care se bat cap în cap. De exemplu, majoritatea consideră inflaţia drept unul din cele mai mari riscuri cu care ne confruntăm; în acelaşi timp, majoritatea sprijină programe de cheltuieli publice (creşteri de salarii, subvenţionarea preţului utilităţilor etc.) care determină direct creşterea inflaţiei. Majoritatea crede că ţara merge într-o direcţie greşită, însă se prezintă la alegeri şi votează status-quo-ul.

Şi atunci, de ce să guvernăm prin referendum? Consilierii educaţi în ştiinţe politice ai candidaţilor la prezidenţiale ştiu de ce.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Lumea pe scurt, în câteva secunde de lectură

• Criza economica a dat de pamant cu deficitul bugetar din Burkina Faso, care a urcat de la 4% din PIB in 2008, la 5,3 in acest an, potrivit insusi sefului statului burkinabez, Blaise Compaoré. Acesta s`a intalnit aseara cu investitorii straini din tara, carora le`a spus ca fundamentalele patriei resimt impactul crizei, care a intarziat si procesul de reforme instituit de Guvern. Auzind acestea, ambii investitori straini au parasit sala.
• Au si francezii hotii lor. O masina care transporta 10 mio euro a disparut langa Lyon, dupa ce doi dintre ocupantii masinii coborasera sa mai colecteze niste bani. La intoarcere, furgoneta plecase, ca se cam grabea. Politia, anuntata imediat, s`a dus glontz la domiciliul hotului, ca si cand ala era asa de tampit sa traga acasa, sa se intinda umpik.

• Circa 354.000 de belgieni au inregistrat dificultati in plata ratelor bancare, numarul lor crescand cu 16.000 fata ianuarie 2009, se arata intr`un document al Bancii Nationale. Numarul creditelor acordat persoanelor fizice belgiene este de 8,1 millions, in vreme ce 4,9 milioane de belgieni au cel putin un credit.
• Franta a publicat inca de joi in Monitorul lor Oficial noile reguli care reglementeaza salariile si bonusurile traderilor. Ca idee, normele spun ca cel putin jumatate din valoarea bonusurilor trebuie impinse pe trei ani, iar in cazul salariilor variabile, 50% musai in actiuni. Bancherii francezi au zis ca nu`i ok. Dupa aia s`au intors la lucru. Pariem ca in scurt timp ori se vor rectifica normele, ori vor fi elegant, ocolite?
• Ca tot suntem in Franta. fostul sef al Societe Generale, Daniel Bouton (59 de ani) si-a facut o firma de consultanta, primul contract fiind deja incheiat cu banca de investitii Rothschild & Cie, divizia europeana. Se stie ca relatiile pe care Bouton le avea cu bancherul vedeta al Rotchild, François Henrot, ramasesera foarte stranse inca din vremea in care Bouton era seful lui Jerome Kerviel, asa ca s` gandit omul sa isi puna pilele in functiune.
• Ca sa dam vesti si din SUA, aflati ca celebra institutie financiara americana specializata pe credite ipotecare Fannie Mae a anuntat aseara ca a suferit pierderi de 18,9 miliarde de dolari si in trimestrul III din acest an. Fannie are la dispozitie o linie de credit de 100 de miliarde de dolari pentru a ramane in piata.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Mihai Marcu: Ce înseamnă decizia BNR

Consiliul de Administratie al BNR a hotarat oprirea ciclului de relaxare a politicii monetare. Mai exact leii raman scumpi.

Inflatia a surprins putin in luna septembrie, printr-o scadere sub asteptari, iar riscurile inflationiste nu s-au redus. In Romania, inflatia doar "arde" mocnit. Cursul de schimb, cresterea de taxe de anul viitor si preturile administrate care cresc din pix (utilitati, etc) sunt tot atatea motive pentru care problema inflatiei nu e rezolvata.

Desi BNR trebuie sa tinteasca inflatia (deci sa o anticipeze) mult prea des s-a bazat doar pe datele istorice, intarziind relaxarea politicilor monetare. In cazul de fata totusi, BNR se asteapta la presiuni inflationiste pe final de an, cel mai probabil din cresterea taxelor si poate din curs.

Mentinerea dobanzilor mari la lei este si o veste proasta pentru Guvern (oricare ar fi el), deoarece finantarea deficitului bugetar va deveni tot mai scumpa si astfel se incearca iesirea din spirala finantarilor cu bani de la banci, lasand loc pentru alte masuri de reducere a deficitului bugetar - cresteri de taxe, reduceri de cheltuieli.

Pe scurt, decizia este mai multa buna decat rea, in conditiile in care nu cred ca inflatia va scadea dramatic in ultimul trimestru. Implicatiile asupra economiei reale vor fi mai mici decat se crede.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Cristian Orgonaş: Cum au evoluat PIB-ul şi şomajul între 1991 şi 2009

Avand in vedere ca somajul reprezinta in acest moment una dintre “sperietorile” nationale, m-am gandit ca ar fi util sa scriu un articol ceva mai detaliat legat de evolutia somajului dupa Revolutie, luand in considerare atat numarul somerilor, cat si numarul salariatilor, al pensionarilor, populatia activa si evolutia PIB.

1990-1994

In 1990, existau un numar de 8.156 mii salariati si 3.577 mii pensionari, numarul somerilor fiind foarte aproape de zero din moment ce pe vremea lui Ceausescu, termenul de somaj nu exista decat in teorie.

Intre 1990 si 1994, pe fondul mediului economic extrem de ostil, numarul salariatilor a scazut cu 1.7 milioane, ajungand la 6.44 milioane, numarul somerilor a ajuns la 1.22 milioane, iar numarul pensionarilor a crescut cu 1.34 milioane, ajungand la 4.9 milioane.

In acelasi timp, populatia activa a crescut de la 10.8 la 11.2 milioane, iar PIB-ul aferent anului 1994 nu reprezenta decat 79.1% din cel inregistrat in 1989.

Ce observam? In primii 5 ani de dupa Revolutie, economia a generat: +1.2 milioane someri, – 1.7 milioane angajati, + 1.3 milioane pensionari. Ce rezulta de aici? Multi angajati au fost pensionati pentru a nu intra in somaj, iar cresterea economica din 1993 si 1994 nu a reusit sa determine scaderea ratei somajului, ci poate doar sa ii incetineasca ritmul de crestere. Evolutia ratei somajului si a PIB-ului in graficul de mai jos, click pentru marire.


1995-1999

Dupa scaderea economica semnificativa din perioada 90-92, dl Vacaroiu a reusit sa aduca din nou economia pe crestere, astfel ca in 1996, numarul somerilor a ajuns la 657.000, iar rata somajului era de 6.6%, numarul somerilor scazand la jumatate in doar doi ani (-570.000 de persoane), respectiv 1995 si 1996.

Tot intre 1995 si 1996, numarul pensionarilor a crescut cu 435.000, iar numarul salariatilor a scazut cu 500.000, ceea ce inseamna ca politica de pensionare a celor care nu mai aveau un loc de munca, a functionat de minune.

Pe fondul cresterii economice negative de pe vremea CDR-ului, in 1999 numarul somerilor a ajuns la 1.1 milioane, numarul angajatilor a continuat sa scada, ajungand la 4.76 milioane, numarul pensionarilor a ajuns la 5.9 milioane, iar PIB-ul reprezenta doar 75.8% din cel aferent anului 1989.

Mai mult, in 1998 numarul pensionarilor l-a depasit pe cel al salariatilor, consecintele fiind suportate acum, cand sustenabilitatea sistemului national de pensii este pusa sub semnul intrebarii.

2000-2008

Din punct de vedere al cresterii PIB, acesti ani au reprezentat una dintre cele mai faste perioade prin care a trecut economia romaneasca in toata istoria ei.

Daca intram insa in amanunte, ce descoperim?

Numarul somerilor a scazut de la 1.1 milioane in 1999, la 368.000 in 2007, rata somajului ajungand astfel la 4%.

In aceeasi perioada insa, numarul salariatilor a crescut cu doar 262.000, ceea ce inseamna ca cel putin cateva sute de mii de someri s-au pierdut pe drum, mai ales in conditiile in care numarul pensionarilor a scazut cu 168.000, deci nu putem spune ca somerii s-au pensionat. Cea mai probabila destinatie a somerilor “lipsa” a fost strainatatea.

Pe de alta parte, cresterea economica inregistrata timp de 9 ani consecutiv ar fi trebuit sa duca la o crestere semnificativa a numarului angajatilor, lucru care nu s-a intamplat.

Mai mult, rata bruta de activitate, respectiv raportul dintre populatia activa civila si totalul populatiei tarii, a scazut continuu, ajungand de la 50% in 1992 la 43% in 2000 si 42.2% in 2007.

Evolutia populatiei active, a numarului salariatilor, pensionarilor si al somerilor in graficul de mai jos.

In acest moment, numarul somerilor a ajuns la 625.000, iar rata somajului la 6.9%, evolutia viitoare depinzand in primul rand de numarul bugetarilor care vor fi concediati.

Daca vom judeca lucrurile prin prisma a ceea ce s-a intamplat dupa 1999, este posibil ca rata somajului sa ajunga la un maxim in prima parte a anului viitor, dupa care poate incepe sa scada sau nu, in functie de modul in care isi va reveni economia.

Surse: BNR, INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2007

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP