joi, 12 noiembrie 2009

Cristian Orgonaş: Cum îşi umflă chinezii PIB-ul

Dupa cum se poate observa si in filmul de mai jos, chinezii fac orice pentru a raporta cresteri economice record. In acest caz, este vorba despre constructia de la zero a unui oras proiectat pentru un milion de locuitori, dar care acum este in intregime nelocuit. Ideea este simpla – cu cat construiesti mai mult, cu atat PIB-ul este mai mare.

Autoritatile chineze au declarat ca toate locuintele sunt deja vandute, insa cei mai multi dintre cumparatori sunt de fapt “investitori”, care nu intentioneaza sa locuiasca acolo ci vor doar sa beneficieze de cresterea preturilor, si cum in China pana in acest moment, nimeni nu a pierdut bani investind in imobiliare, se pare ca afacerile merg bine.



Mi-a placut remarca de la minutul 2.20 :-)

Mai jos gasiti evolutia preturilor imobilelor din China in acest an. sursa


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Links 12.11

1. Cand este datoria externa a Romaniei o problema?

2. Cat va fi cursul valutar si la ce servesc profetiile

3. Totusi, nimeni nu poate previziona cu acuratete evolutia economiei

4. Care sunt cele mai valoroase 25 de bloguri americane

5. Romania lui Ceausescu

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Familia Ionescu şi ţeapa bancară-imobiliară

Familia Ionescu a luat un credit de la o banca azi repaosata intru Domnul. Tare s`a mai bucurat domnul Ionescu, afland ca banca la care era dator vandut, a falimentat. Creditul era luat pe o firma la care membrii familiei Ionescu erau asociati. Firma au inchis`o in urmatorul an de la decesul bancii, au facut o alta mai trainica si mai frumoasa si toate pareau a merge foarte bine. Pana nu demult, cand s`au trezit dati in judecata de un cabinet de executori judecatoresti, sa dea inapoi cei 50.000.000 de euro luati. « Cine, nooooooi ? » s`au intrebat revoltati Ionestii. Cui sa`i dea, din moment ce banca nu mai exista? Cum sa returnezi unei fantome, banii ? Au ajuns la Tribunal si au castigat. In acest caz, fraierii sunt nu cine au luat banii, ci aia care i`au dat. Iata un fragment revelator…

« DOMNULE PRESEDINTE

Subsemnatii Ionescu…. si Ionescu…., domiciliati in Bucuresti, strada … nr. bl. , parter, ap. 53, , reprezentati de Cabinet de avocatura “….”, cu sediul in Bucuresti sectorul 1,

in contradictoriu cu intimata Societatea Bancara Renasterea Creditului Romanesc S.A. CREDIT BANK, cu sediul in Bucuresti, strada Jean Louis Calderon nr. 70, sector 2, reprezentata legal prin lichidator judiciar S.C. …S.A.

formulam prezenta:

CONTESTATIE LA EXECUTARE

si solicitam ca prin sentinta ce se va pronunta sa dispuneti:

- anularea formelor de executare silita imobiliara pornita de intimata in dosarul de executare nr. 188/2002, dosar aflat pe rolul Biroului executorului judecatoresc “….” cu sediul in Bucuresti, strada …;
- suspendarea executarii silite incepute, pana la solutionarea prezentei contestatii la executare, stabilind totodata cuantumul cautiunii ce trebuie depus.

MOTIVELE CONTESTATIEI LA EXECUTARE SUNT URMATOARELE:

IN FAPT: Prin sentinta civila nr. …/.10.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti-Sectia Comerciala- definitiva si irevocabila, investita cu titlu executoriu, instanta a dispus obligarea paratei S.C. …s.r.l.-reprezentata prin …- la plata sumei de 49.948.000 euro credit restant,
20.000 lei cheltuieli de judecata, catre intimata creditoare Societatea Bancara Renasterea Creditului Romanesc S.A. CREDIT BANK.
Datorita faptului ca debitoarea principala S.C. … s.r.l. nu si-a achitat sumele la care a fost obligata, intimata a inceput executarea impotriva noastra.
Astfel, prin “Somatia” nr. … primita in data de ….2009, executorul judecatoresc ne-a somat sa achitam noi sumele mentionate mai sus.

O prima chestiune pe care o invederam instantei de judecata este aceea referitoare la faptul ca sentinta nu ne este opozabila, avand in vedere ca acest litigiu s-a purtat numai intre intimata Societatea Bancara Renasterea Creditului Romanesc S.A. CREDIT BANK si S.C. … s.r.l., noi nefiind parti si nedispunandu-se obligarea noastra la plata sumelor pentru care s-a pornit executarea.
Mai mult decat atat noi am semnat un contract de ipoteca abia in anul 1995, consimtind sa garantam un imprumut in limita sumei de 50.000.000 euro.
Va rugam sa observati ca desi am semnat contractul de imprumut bancar care stipuleaza garantarea creditului prin ipoteca imobiliara, cu doua apartamente care nu sunt individualizate prin nici un element de identificare, este putin probabil ca noi sa fi fost de acord de fapt sa garantam acel imprumut deja existent.

In fapt, mai adaugam faptul ca institutia care a dispus executarea silita nu mai exista.

Curtea Suprema de Justitie a creat o practica in domeniu in sensul urmator: “contractul de credit bancar si contractul de ipoteca” (garantie reala) NU CONSTITUIE in actualele reglementari legale, titlu executoriu, conform art. 372 Cod de Procedura Civila, chiar daca partile au inscris o asemenea clauza in contract.
Societatile bancare isi pot recupera debitele prin actionarea in judecata a debitorilor (si a debitorilor personali) pentru obtinerea unei hotarari definitive, care se investeste cu titlu executor (deciziile nr. 209/22 septembrie 1996 si 129/1996 Curtea Suprema de Justitie-Sectia Comerciala- Buletinul jurisprudentei 1996).
Prin urmare, noi nu raspundem solidar cu S.C. …s.r.l. pentru debitul total.
Pentru a putea fi urmariti, noi, in calitatea noastra de creditori ipotecari, apreciem ca trebuie sa existe un titlu executor impotriva noastra pana la concurenta sumei de 50.000.000 euro suma cu care noi am consimtit sa garantam creditul acordat.
Ori, prin sentinta civila amintita noi nu am fost obligati la plata sumelor pentru care a fost inceputa executarea, iar in calitatea noastra de creditori ipotecari acest titlu nu exista si nu ne este opozabil.

O a doua chestiune se refera la faptul ca in raport de data la care a fost obtinuta sentinta civila ce constituie titlu executor si data la care se solicita inceperea executarii au trecut multi ani si prin urmare dreptul intimatei de a porni executarea s-a prescris, asa dupa cum prevad dispozitiile art. 6-7 din Decretul nr.167/1958 (acest punct de vedere va rugam sa il primiti in situatia in care veti respinge apararile noastre formulate mai sus)

Fata de aceste considerente va rugam sa admiteti contestatia la executare asa cum a fost formulata si sa dispuneti in consecinta.

IN DREPT : ne intemeiem contestatia pe dispozitiile art. 399-404 Cod de Procedura Civila si art. 6-7 din Decretul nr. 167/1958.
PROBE : in dovedirea contestatiei intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Când este datoria externă a României o problemă?

Când este datoria externă a României o problemă?

Datoria externă a României au crescut accelerat în ultimii ani, ponderea acesteia în PIB aproape triplându-se din anul 2000 până în prezent. Pentru mulţi, este alarmant. Este cu adevărat nivelul datoriei externe o problemă?
Datoria
Datoria externă nu reprezintă nimic rău în sine, mai ales dacă vorbim de datorie privată. Pur şi simplu pentru că îndatorarea unui individ nu reprezintă nimic rău în sine. Fiecare individ trebuie să fie liber să îşi aleagă moneda pe care doreşte să o utilizeze în contractile pe care le încheie, inclusiv în cele de împrumut. La prima vedere, creditele denominate într-o monedă străină conţin un element în plus faţă de cele exprimate în moneda locală, anume riscul valutar, iar economiştii ne avertizează că adesea uităm prea uşor de acest element. Însă posibilitatea variaţiei puterii de cumpărare este o trăsătură a oricărei monede, indiferent de producătorul (emitentul) acesteia. Contractele de creditare exprimate în moneda locală prezintă riscul creşterii/scăderii puterii de cumpărare a leului. Cei 100 de lei pe care îi iei cu împrumut astăzi pot avea altă valoare atunci când trebuie să îi rambursezi – mai mică sau mai mare. În mod similar, cei 100 de euro pe care îi iei cu împrumut astăzi pot avea altă valoare atunci când trebuie să îi rambursezi – mai mică sau mai mare. Nu este nimic special legat de moneda “străină”, poate doar faptul că suntem obişnuiţi să numim riscul creşterii valorii sale drept „valutar”.

Îndatorarea ne oferă posibilitatea de a avea acces la economisirile altora şi astfel, de a iniţia investiţii pentru care, altminteri ar fi trebuit să aşteptăm mulţi ani pentru a acumula capitalul necesar. Graţie globalizării, putem evita statutul de Robinson Crusoe (ca ţară) şi ne putem folosi de economisirile altora – ale străinilor, ceea ce creează o datorie externă.

Cum spuneam, nivelul datoriei nu este important pentru societate, câtă vreme vorbim de datorie privată. Problema apare atunci când este vorba se îndatorează statul, şi nu pentru că ar fi ceva rău cu datoria externă, ci pentru că este ceva rău cu datoria publică – indiferent faţă de cine este asumată. Statul nu are stimulentele necesare pentru a folosi eficient banii – nici banii pe care îi obţine din impozite şi, evident, nici banii pe care îi obţine din împrumuturi; de asemenea, nu poate calcula economic cum este mai bine să-i utilizeze. De aceea, orice cheltuială guvernamentală, inclusive cele bazate pe datorie reprezintă o pierdere pentru societate.

Mai apare o problemă atunci când datoria privată este de facto public – situaţie la care se ajunge dacă guvernul adoptă o politică de tip too big to fail. Iar aceasta este exact situaţia în care a ajuns România astăzi. În 2009 guvernul a contractat un împrumut de 20 de miliarde euro pentru a garanta datoriile (acoperi pierderile) unor bănci. Practic, aproape jumătate din datoria – externă, în acest caz; la fel de bine putea fi şi internă) privată a devenit publică sau, aşa cum s-ar spune în vocabularul specific economiştilor, “cvasifiscală”. Având în vedere acest lucru, dinamica datoriei ar trebui să ne îngrijoreze serios.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Bursa de la Bucureşti, în topul mondial al creşterilor din acest an

Conform unei monitorizari Bespoke Investment Group, Bursa de Valori Bucuresti se afla pe locul 15 din 82 de tari in ceea ce priveste cresterile inregistrate in 2009, indicele BET majorandu-se cu 60% de la inceputul anului (in momentul in care scriu acest articol, cresterea a ajuns la 66%).

Din cele 82 de tari luate in considerare, 71 se afla pe plus iar 11 pe minus, cele mai mari cresteri inregistrandu-se in Rusia, Ucraina, Argentina si Peru, respectiv peste 100%, iar cele mai mari scaderi au avut loc in Ghana si Puerto Rico, unde principalii indici bursieri au scazut cu peste 40%.

Desi Romania se afla in topul cresterilor, trebuie si sa tinem seama de faptul ca aceste cresteri nu compenseaza decat o foarte mica parte din scaderile inregistrate in ultimii doi ani, astfel ca indicele BET trebuie sa isi dubleze valoarea actuala pentru a se apropia din nou de maxim, iar BET-FI trebuie sa creasca cu peste 300%.

Imi amintesc ca la un moment dat, bursa de la Bucuresti se afla in topul scaderilor la nivel mondial, iar din aceasta perspectiva, cresterea inregistrata in acest an nu ar trebui sa mire pe nimeni.


Incotro se va duce bursa in perioada urmatoare? Eu gandesc pe termen lung si prin urmare, nu sunt foarte interesat de evolutia pe termen scurt, dar scenariul cu care lucrez este acela ca BET-FI isi va atinge din nou maximele in urmatorii 4-5 ani, insa cresterea nu va fi in niciun caz continua.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: O prezentare a prim-viceguvernatorului

…facuta la un seminar in zilele astea ( nu e cel de azi de la Hilton), care cuprinde date desrpe care nu s`a mai scris.
Cate banci si din ce tari sunt primele, in ordinea capitalului, cate unitati si cum a evoluat reteaua si numarul de angajati din sistem samd.
Intrucat nu am vazut`o pe siteul BNR si cum am gasit ca e interesanta, o adaug aici.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Cum a evoluat datoria externă a României în ultimul an

Conform datelor BNR, la sfarsitul lunii septembrie, datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei a ajuns la 62.86 miliarde euro, cu 14.76 mld mai mare decat cea inregistrata in urma cu exact un an, cand suma era de 48.1 mld euro.

In acelasi timp insa, datoria externa pe termen scurt a scazut cu 5.3 miliarde euro comparativ cu decembrie 2008, ajungand in septembrie la 15.26 mld, ceea ce duce totalul datoriei externe la valoarea de 78.1 miliarde eur, cu aproximativ 6 miliarde euro mai mare decat la sfarsitului anului trecut.

De mentionat totusi ca in aceasta perioada, o parte a datoriei pe termen scurt s-a transformat in datorie pe termen mediu si lung prin prelungirea finantarilor atrase de banci pe termene mai lungi.

Analizata pe componente, cresterea in ultimul an cu 30% a datoriei externe pe termen mediu si lung se justifica astfel:

- datoria publica directa, respectiv imprumuturile externe contractate direct de MEF/autoritatile administratiei publice locale, a crescut in ultimele 12 luni cu 2388 milioane euro, de la 8.816 la 11.204 milioane euro;

- datoria public garantata, respectiv imprumuturile luate in principal de companii cu garantia statului, a ajuns la 1557 milioane euro, in scadere cu 253 de milioane comparativ cu septembrie 2008;

- datoria negarantata public, ce reprezinta in special datoria companiilor private, a facut un salt de 5.770 mil euro, de la 31.501 mil in septembrie 2008, la 37.271 mil euro in septembrie 2009;

- depozitele pe termen mediu si lung ale nerezidentilor, ce reflecta in principal finantari atrase de bancile locale de la actionarii din strainatate, a crescut in ultimele 12 luni cu 1.214 mil euro, ajungand la 7.189 mil euro.

Sumelor mentionate mai sus se mai adauga soldul in valoare de 5.642 mil euro cat reprezinta imprumutul de la FMI.

Mai jos se poate observa evolutia datoriei externe pe termen mediu si lung intre 2001 si septembrie 2009, precum si evolutia PIB, click pe grafic pentru marire


In urmatoarea perioada, datoria pe termen mediu si lung nu poate decat sa creasca, insa un lucru foarte bun este faptul ca cel putin o parte din datoria pe termen scurt se transforma treptat in datorie pe termen mediu si lung, proces care genereaza o scadere a riscului economic asociat Romaniei.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: Despăgubiri pentru întârzierea trenurilor CFR

Incepand din 3 decembrie, Romania va adopta legislatia europeana care prevede ca orice calator al CFR care va ajunge la destinatie cu mai mult de o ora intarziere sa primeasca despagubiri de la Compania Nationala de Transport de Calatori.

Daca pana acum CFR nu o ducea deloc bine si nu reuseste, orice ar face, sa opreasca pierderile uriase, cu aceasta legislatie europeana aplicata si in Romania in ceea ce priveste transportul de calatori, CFR-ul probabil ca se apropie si mai mult de faliment. Intr-un an de zile, trenurile CFR intarzie 14.000 de ore, desi calatorii sunt nevoiti sa suporte destul de des cresteri de preturi pentru biletele de tren.

Astfel, daca trenul va intarzia intre o ora si 2 ore, calatorul va primi inapoi 25% din pretul biletului, iar la intarzieri mai mari de 2 ore, calatorul poate primi inapoi 50% din suma platita. Daca insa trenul intarzie mai putin de o ora, calatorul nu primeste nici un fel de despagubire. Chiar si asa, aceasta veste cred ca este foarte buna pentru aceia dintre voi care folosesc trenul ca mijloc de deplasare intre localitati. De vreo 3 ani, eu folosesc trenul destul de rar, insa din experienta mea si a prietenilor mei, se intampla destul de frecvent ca trenurile sa aiba intarzieri mai mari de o ora, mai ales in perioada de iarna si mai ales trenurile care circula pe distante lungi. Din cauza infrastructurii proaste, in Romania exista foarte multe trasee care au impuse limite de viteza de 50-60 km/h. Daca privesti pur si simplu din punct de vedere al sigurantei, e normal sa te gandesti ca mai bine ai o intarziere de cateva ore, decat sa iti fie pusa in pericol viata. Insa nu poti accepta la infinit o situatie de acest gen, mai ales cand vezi ca de ani de zile nu se intampla nimic, iar lucrurile merg din ce in ce mai prost in acest sector.

Pentru a aduce in atentie si un lucru bun, trebuie precizat ca CFR-ul face un pas inainte si incearca sa sara din secolul XIX (in care se afla), direct in secolul XXI prin introducerea serviciului de vanzare a biletelor de calatorie online, cu plata prin intermediul cardurilor bancare, la fel ca si biletele de avion. Dupa achitarea cu cardul, biletul electronic se trimite pe e-mail si poate fi tiparit la orice imprimanta. Biletele pot fi achizitionate de pe site-ul www.cfrcalatori.ro, dupa ce iti creezi un cont cu user si parola.

Am avut ocazia sa folosesc destul de mult trenurile in Marea Britanie (si in Scotia si in Anglia) si acolo sistemul functioneaza foarte bine tocmai pentru ca totul a fost privatizat si ca in acest moment functioneaza foarte multe companii de transport feroviar private, intre care exista concurenta. Inclusiv biletele pot fi cumparate prin internet sau din gari, din aparate speciale care nu presupun prezenta unui vanzator.

Atata timp cat Statul Roman va fi singurul proprietar al liniilor de tren si al vagoanelor de calatori, iar managerii companiei CFR nu vor avea de respectat un target privind profitabilitatea (ca in orice companie privata), cred ca nimic nu se va schimba in bine si vom ajunge in situatia hilara de a incasa compensatiile de intarziere de la CFR tot din banii nostri, pentru ca pierderile CFR-ului vor fi suportate in continuare tot de catre contribuabili.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP