luni, 23 noiembrie 2009

Dan Popa: Société Générale, de bună voie şi nesilită de nimeni o iei în căsătorie pe Dexia…?

Potrivit unui site specializat in informatii financiare, Guvernul francez si-ar dori o fuziune intre Société Générale si banca franco-belgiana Dexia, care beneficiaza de o bucata de vreme de sprijin financiar guvernamental. Este al treilea zvon aparut in ultimele 7 zile care anunta pe surse o asemenea fuziuni, cu toate ca ambii protagonisti refuza sa comenteze pe marginea lui. Potrivit Wansquare, Société Générale s-ar fi opus unui asemenea proiect, desi analistii vad il vad ca pe unul foarte fezabil.

Societe Generale, a doua bancă din Franţa după capitalizare, prezentă şi în România prin BRD SocGen, a rambursat statului francez ajutorul de 3,4 miliarde euro primit pe fondul crizei, a anunţat arbitrul pieţei de capital franceze, citat de Bloomberg.
Astfel, SocGen a rambursat pe 4 noiembrie suma primită de la Societe de Prise de Participation de l’Etat, instituţia statului francez care a făcut injecţia de capital băncilor.
Societe Generale, condusă de directorul său general Frederic Oudea, şi-a sporit capitalul cu 4,8 miliarde euro luna trecută, cu scopul de a rambursa ajutorul primit de la stat şi pentru a-şi consolida capitalul.
Primele cinci bănci din Franţa au primit circa 20 miliarde euro de la stat, pentru susţinerea capitalului acestora şi al finanţărilor, după şocul suferit anul trecut de piaţă în urma prăbuşirii Lehman Brothers.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: BNR: numărul restanţierilor la bănci a crescut în septembrie cu 21.000

Conform BNR, in luna septembrie, numarul persoanelor care inregistreaza intarzieri mai mari de 30 de zile la plata ratelor la credite a ajuns la 648.970, cu 21.071 mai multi decat in august, in timp ce numarul restantelor a fost de 956.529, respectiv 1.47 restante pe cap de restantier.

De remarcat corelatia dintre evolutia somajului si cea a numarului celor care nu isi mai platesc ratele la banci: in perioada septembrie 2008 – septembrie 2009, numarul somerilor a crescut cu 272.000, iar numarul restantierilor a crescut cu 240.000, evolutia lunara in graficul de mai jos, click pentru marire.


Dupa ce intre aprilie si iulie, ritmul de crestere al numarului restantierilor a incetinit vizibil, in ultimele doua luni ritmul a inceput din nou sa creasca, si tinand cont ca in octombrie, numarul somerilor a crescut cu aproape 29.000, este de asteptat ca peste o luna, BNR sa anunte inca o crestere semnificativa a numarului restantierilor aferenti lunii octombrie.

In ceea ce priveste suma restantelor, aceasta a ajuns la 2.4 miliarde lei, din care 3% reprezinta intarzieri de pana la 60 de zile, 3.7% de pana la 90 de zile iar 81.1% depasesc 90 de zile, restul de 12.2% fiind in faza de colectare sau scoase in afara bilantului.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Următoarea ţară care adoptă euro ar putea fi Estonia, în 2011

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Joaquin Almunia, citat azi de săptămânalul austriac Profil, a declarat: "Pentru 2011, există un candidat potenţial: Estonia. Această ţară a avansat enorm în îndeplinirea mai multor criterii. Dacă totul decurge bine, am putea să-i dăm acordul în iunie 2010." El a adăugat că nicio ţară nu va trece la euro în 2010.

Estonia ar putea deveni astfel al 17-lea stat din Uniunea Europeană care adoptă moneda unică. Este remarcat că, în această perioadă de criză economică, Estonia este capabilă să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală pentru adoptarea monedei euro, în condiţiile în care economiile ţărilor baltice au avut dificultăţi economice deosebite. Este un exemplu de urmat şi pentru România, care ar putea intra în ERM (Exchange Rate Mechanism) în 2012, decizia de admitere în zona euro s-ar putea lua în 2014 şi intrarea efectivă în zona euro să se petreacă în cursul anului 2015. De altfel, acesta este principalul obiectiv al BNR pentru perioada următoare.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Îşi va desfiinţa Credit Europe Bank întreg departamentul de Direct Sales, de la 1 decembrie?

O parte din angajatii departamentului Direct Sales din Credit Europe Bank spun ca vineri au fost sunati si pusi in fata unei decizii extrem de neplacute, cu atat mai mult cu cat ea vine in preajma Sarbatorilor.
“am fost sunati vineri de catre colegii din Regionala si ni s-a spus ca incepand cu data de 01.decembrie, departamentul Direct Sales se desfiinteaza. Am intrebat cand vom fi instiintati in scris si mi s-a spus, citez, “aceasta convorbire este instiintarea”. A urmat apoi bineinteles povestea:”veti pleca cu 3 salarii”
Un alt angajat spune ca masura vizeaza concedierea a circa 30 de persoane (cu tot cu team- leaderi/regionali/controlleri), in vreme ce altii spun de presiuni facute asupra altor angajati.
Cristina Popa, PR`ista bancii, mi-a spus sa trimit un mail oficial cu intrebarile, ceea ce am si facut, pana la aceasta ora neprimind niciun raspuns oficial.

Surse din cadrul bancii mai spun ca nu s-au terminat valurile de concedieri. “Exista doua variante pentru cei vizati de concedierile din ceb, care sunt de fapt concedieri colective: 1. plecarea din ceb cu acordul partilor (in acest caz ceb-ul ofera 3 salarii+ mentinerea in conditii de angajat pentru 1 an a creditului deja in curs- aici trebuie mentionat faptul ca majoritatea angajatilor de la ceb si-au luat credite- ; exista cazuri de fosti angajati care au fost ispititi sa isi dea acordul sa plece de bunavoie din ceb, si la urmatoarea plata a ratei lunare sa realizeze faptul ca au fost trecuti la conditii de client obisnuit, explicatia fiind: “nu s-a aprobat cererea de a se pastra vechile conditii de creditare” ) si 2. disponibilizarea (in acest caz, intreband HR-ul daca se da vreo compensatie baneasca, au zis “nu”, desi se acorda 1 salariu compensatoriu). in cazul disponibilizarii, se acorda ajutor de somaj (aprox. 500 ron) pe o perioada de 9 luni (asigurarile sociale sunt platite in aceasta perioada, ceea ce este important).
Daca se pune problema banilor, nu strica sa facem un calcul: plata perioadei dintre anuntul HR-ului ca se va restructura postul persoanei vizate (aprox 0.5 x salariu lunar; depinde cat de repede isi fac treaba cei de la HR)+ plata perioadei de preaviz (1 salariu) + 1 salariu compensatoriu + somajul pe 9 luni (aprox. 4500 ron), fata de plata a 3 salarii “stimulent” in cazul plecarii cu acordul partilor”, povesteste alt angajat.

Asteptam si varianta oficiala a conducerii CEB.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Banca centrală a Ungariei a redus dobânda de politică monetară la 6,5%

Banca centrală a Ungariei a comunicat reducerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de valoarea precedentă. Noua dobândă cheie intră în vigoare de mâine. Totodată, dobânda pentru facilitatea de depozit a fost fixată la 5,5%, iar dobânda pentru facilitatea de creditare la 7,5%. Este de remarcat faptul că BNR are un culoar de +/- 4 puncte procentuale pentru faciliatea de depozit şi cea de creditare, pe când banca centrală a Ungariei de numai +/- 1 punct procentual.

Piaţa se aştepta la această măsură, fiind a cincea reducere consecutivă a dobânzii de politică monetară în Ungaria. Din luna iulie 2009, reducerea a fost de 3 puncte procentuale.

Dobânda cheie din Ungaria este printre cele mai mari din Uniunea Europeană, dar nu atât de mare ca în România, unde este de 8%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Preţul materiilor prime dincolo de criză

Dacă ne uităm la evoluţia preţurilor materiilor prime, avem impresia că nici prin criză n-am trecut, nici rău nu ne simţim. Prăbuşirea cotaţiilor înregistrată anul trecut nici măcar nu a adus preţurile în linie cu realităţile economice. Din 2002 încoace, raritatea materiilor prime nu s-a modificat radical, astfel încât valoarea petrolului, de exemplu, să reflecte această schimbare. Fluctuaţia preţurilor oglindeşte mai degrabă expansiunea masei monetare la nivel global. Da, petrolul este din ce în ce mai rar, dar nu în raport cu cererea industrială, ci în raport cu numărul dolarilor, care sunt tipăriţi în abundenţă de Fed.

eyzaguirre102309ch1

Întrebarea legitimă care se pune nu este dacă ne paşte vreo criză energetic, ci dacă balonul speculative alimentat cu credit ieftin va depăşi în amploare precedentul boom. Mă hazardez să spun că într-un an cotaţiile vor ajunge la nivelul maxim înregistrat înainte de criză – asta dacă nu cumva anticipările inflaţioniste vor forţa autorităţile monetare să înăsprească politica monetară provocând un nou crah.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: 64% din fermele din România produc pentru consum propriu

Eurostat a publicat un studiu interesant despre starea agriculturii în România. Datele, recoltate în 2007, arată că:
• Numărul fermelor cu potenţial comercial a scăzut cu circa 30% din 2005 până în 2007, cifrându-se la 866700 de unităţi (22% din gospodăriile agricole).
• Aceste ferme cuprindeau 9,498 milioane hectare, în scădere cu 8%
• Forţa de muncă inclusă în aceste ferme se cifra la 965 500 de persoane, în scădere cu 29%
• 64% dintre acestea produc în principal pentru consum propriu

Înţeleg că restul gospodăriilor ţărăneşti (până la 3 931 350) sunt prea puţin semnificative pentru a vorbi despre ele.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: În ciuda crizei, companiile continuă să investească în cercetare şi dezvoltare

Conform unui studiu realizat de Booz & Company, in 2008, bugetele alocate cercetarii si dezvoltarii de catre cele mai mari 1000 de companii la nivel mondial au totalizat 532 miliarde dolari, in crestere cu 5.7% fata de 2007, desi anul trecut o treime dintre aceste firme au raportat pierderi.

Spre comparatie, in 2007, cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea au crescut cu 10% fata de 2006, in conditiile in care vanzarile au avansat cu un procent asemanator.

Compania care aloca cele mai mari sume acestui domeniu este Toyota - aproape 9 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 4.4% din totalul vanzarilor, japonezii aflandu-se pentru al treila an consecutiv pe primul loc.

Urmeaza Nokia, Roche, Microsoft si General Motors, toate aceste firme alocand in 2008 sume de peste 8 miliarde dolari activitatii de R&D.

De remarcat faptul ca in top 20 se afla 7 companii din domeniul farmaceutic, care investesc in medie 16% din venituri in activitatea de cercetare-dezvoltare. Topul mai jos, intreg raportul poate fi gasit aici.


Concluzie – in ciuda crizei care a determinat o scadere a veniturilor sau chiar pierderi multor companii, acestea sunt constiente ca singurul mod prin care pot rezista pe piata este acela de a continua sa inoveze, de a concepe si livra produse noi care sa aiba un raport cost/calitate tot mai bun.

via Carpe Diem

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: Preţul aurului a atins 1.166 dolari uncia

În ciuda celor care acum câteva zile ziceau că preţul aurului a atins un plafon greu de depăşit, din cauza scăderii cererii de aur, preţul futures al aurului (scadent în decembrie) a atins nivelul de 1166 dolari uncia. Graficul de mai jos este deja depăşit.

gold_5_year_o_usd


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Randament 0,005% la obligaţiunile SUA

Bond-urile trezoreriei SUA aduc zero dobândă investitorilor, fenomen nemaivăzut de dinainte de al doilea război mondial. Se aşteaptă clienţi pentru titlurile care ajung la maturitate în ianuarie 2010 – la ele dobânda este negativă!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Mihai Marcu: Turul 2 - Dezbaterea economică

S-a terminat turul 1, cu rezultatele bine-cunoscute. Prezenţa masivă la vot se pune pe seama crizei şi a incertitudinii economice.

Nu am niciun dubiu că subiectul "criză economică" va fi acum un subiect electoral mai mult discutat decât în primul tur, mai ales că nivelul de zgomot in dezbaterea electorala s-a redus.

Indiferent ce promisiuni vom auzi, indiciile obiective a ceea ce se va întâmpla în economie pe termen scurt sunt următoarele:

- creşterea economică nu va reveni rapid (în T1 2010 de exemplu) şi nici nu vom ajunge maximele din 2008 pe termen scurt;

- reducerea cheltuielilor publice este absolut necesară, iar măsura de concediu fără plată este de fapt în avantajul salariaţilor de la stat, prin simplul fapt că-şi vor păstra locurile de muncă;

- indiferent ce soluţii rapide de ieșire din criză se vor prezenta, singura alternativă a României este să reziste: să evite o devalorizare majoră, un default al datoriei publice sau un colaps al sistemului public, cu accent pe pensii;

- cel mai probabil taxele vor creşte - principalul suspect - TVA.

- trebuie înţeles că sistemul fiscal şi sistemul juridic au devenit acum principalele cauze care frânează dezvoltarea economică.

Orice alte promisiuni de genul - scăderi de taxe, mii de euro gratis, creşteri de salarii - nu au fundament în realitate și vor întârzia recuperarea economică.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP