miercuri, 25 noiembrie 2009

Dan Popa: Diferenţă de mentalitate

In decembrie voi publica un interviu cu roman, ajuns sef intr`o banca straina, de peste Ocean. I`am scris azi pe email si mi`a raspuns in cateva minute. Postez aici raspunsul primit, dintr-un simplu motiv. Se poate vedea diferenta de mentalitate dintre bancherii locali si cei de pe la noi.
“Buna Dane, ce oficial ma iei! Wow!
Putem incerca, problema e ca acum sint foarte busy…e quarter end; hai sa vorbim in Decembrie. Banca mea e “universal” bank, adica e commerciala, retail, are toate business line-urile…
Si la noi au picat banci si cred ca pot sa-ti spun ca americanii sint over extended cu imprumuturile…acum a picat toata lumea in nas…
te pup si vorbim in decembrie! Thank you, …”
Asadar, ne auzim in decembrie

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: În octombrie 2009, restanţele la creditele neguvernamentale au crescut cu 10% faţă de septembrie 2009

În conformitate cu site-ul BNR, în luna octombrie 2009, volumul creditelor neguvernamentale restante a crescut la 7,19 mld.lei, de 2,8 ori mai mult decât în octombrie 2008, când era de 2,49 mld.lei, şi cu circa 10% faţă de septembrie 2009.

La creditele în lei restanţele au ajuns la 4,03 mld.lei (5,03% din total), iar cele în valută la 3,16 mld.lei (2,68% din total).

Ponderea creditelor restante in totalul soldului creditelor a crescut la 3,56%, de la 3,25% în septembrie 2009 (în creştere cu 9,54%) şi 1,28% în octombrie 2009 (în creştere cu 278%).

Soldul creditelor era de 202,38 mld.lei la data de 31 octombrie 2009, cea mai mare parte a acestora, adică 122,55 mld.lei, fiind credite în valută, ceea ce reprezintă 60,55%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Shhhhhht! Carpatica a redus dobânzile, da` e cam confidenţial, iar dezvăluirea e strict interzisă

Primesc un mail de la Claudia Hambasan, director directia Marketing din Banca Carpatica. Mailul contine cateva informatii banale, mai exact faptul ca BCC reduce dobanzile ingrozitor de mult, atat la lei cat si la euro. Daca e sa iei la puricat mailul, vezi ca de fapt reducerile nu sunt asa de mari si ca marja peste Euribor 6M e de 7,5%, in cazul creditelor ipotecare. Acu` e bine, da` si cand si`o da drumul Euriboru ala, sa vezi bucurie pe fatza clientilor. In fine, nu despre asta voiam sa scriu. Ci despre finalul mailului primit de la BCC.

Citez:” Prezentul mesaj constituie o informatie confidentiala si este proprietatea exclusiva a Bancii Comerciale Carpatica. Dezvaluirea, copierea, distribuirea integrala sau partiala a acestui mesaj sunt strict interzise. Continutul sau nu reprezinta niciun fel de angajament din partea B.C. Carpatica fata de destinatar, Banca neasumandu-si nicio raspundere pentru continutul mesajului”

Pai daca e confidentiala si dezvaluirea e strict interzisa, de ce imi mai scrieti?
Na ca am dezvaluit`o, sa vad ce`o sa`mi faceti!
Cata logica e in mailul vostru?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Isărescu: "În lipsa acordului cu FMI, România ar fi riscat o criză a cursului de schimb"

În dizertaţia rostită cu ocazia primirii titlului de membru corespondent al Academiei Regale a Doctorilor din Spania, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat: "În cazul economiei româneşti, unele ajustări ar fi fost foarte dureroase fără asistenţă financiară externă. De exemplu, dacă riscul apariţiei gap-ului de finanţare s-ar fi materializat la nivelul maxim anticipat pentru anul 2009, atunci cel mai probabil presiunile de depreciere a leului ar fi rezultat într-o criză a cursului de schimb, cu efecte negative asupra inflaţiei şi implicit asupra activelor financiare ale populaţiei denominate în lei. Alte ajustări, cum ar fi diminuarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor cu salariile, în condiţiile în care în timpul ciclului de intrări mari de capitaluri acestea ajunseseră la niveluri nesustenabile, ar fi purtat marca unei credibilităţi reduse. În acest context, acordurile cu UE şi cu FMI au furnizat două elemente esenţiale pentru economia românească: acoperirea deficitului de finanţare externă şi credibilitate", anunţă Mediafax.

Potrivit lui Isărescu, în anul 2009, România ar fi putut avea un deficit de finanţare estimat între 7,5 şi 16 mld.€, depinzând de sentimentul investitorilor străini şi de dorinţa lor de a reînnoi liniile de finanţare ale băncilor şi ale companiilor private. "Acest sentiment negativ s-a reflectat în deprecierea leului în perioada octombrie 2008 - februarie 2009. În aceste condiţii, autorităţile au decis să promoveze politici care să asigure reduceri minime ale finanţărilor externe ale României", a adăugat Isărescu.

Mugur Isărescu are dreptate, dar ce s-ar putea spune despre politicienii care au ipotecat viitorul imediat prin fricţiunile politice care au condus la amânarea tranşelor din decembrie 2009 prin lipsa bugetului de stat pentru 2009 şi neîndeplinirea criteriilor din acordul cu FMI? Cine va fi responsabil pentru această notă de plată, care se poate ridica la 500 mil.€?

În actuala campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, nu s-a vorbit mai deloc despre economie. Românii, la rândul lor, s-au angrenat în disputele politice, fără să mai fie conştienţi că ne aşteaptă un an 2010 extrem de greu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Predicţiile lui Marc Faber

Foarte interesantă opinia lui Marc Faber despre ce ne aşteaptă în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Must reading. Împreună cu comentariile lui Mike Shedlock.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Cum a evoluat piaţa imobiliară în 2009 în lume?

În acest an, preţul activelor imobiliare a scăzut în cea mai mare parte a lumii. Există, totuşi, şi excepţii, precum Israel sau unele ţări asiatice. România se situează în fruntea taberei pieţelor aflate în „picaj”. Mai multe detalii aici şi aici.

Imobiliare 2


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: În octombrie, restanţele la bănci au crescut cu aproape 700 milioane lei

Conform datelor BNR anuntate astazi, la sfarsitul lunii octombrie, ponderea creditelor restante in totalul soldului creditelor a ajuns la 3.56%, comparativ cu 3.25% in septembrie.

Ingrijorator este faptul ca luna trecuta, restantele au crescut mai mult decat in august si septembrie la un loc, ceea ce a dus totalul sumelor restante la 7.2 miliarde lei, respectiv 1.68 miliarde euro.

La creditele in valuta, restantele au ajuns sa reprezinte 2.58% din total, iar in ceea ce priveste creditele in lei, ponderea restantelor este de 5.05%.

In graficele de mai jos se poate observa atat evolutia ponderii restantelor in total sold credite pe cele trei componente (lei, valuta si total), cat si variatia lunara in sume absolute.



Desi este adevarat ca ponderea creditelor restante nu reprezinta inca o problema foarte mare pentru banci, ma intreb ce se va intampla in cazul in care, pe fondul concedierii bugetarilor, rata somajului va ajunge la 10%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: A respectat BNR regula Taylor?

Una din ideile cele mai cunoscute din economia monetară este că banca centrală ar trebui să respecte Regula Taylor. John Taylor, profesor la Stanford a emis în anii 90 teoria conform căreia banca centrală ar trebui să ţină cont în stabilirea ratei dobânzii de două elemente: rata inflaţiei şi decalajul dintre PIB realizat şi PIB potenţial (output gap). Pe scurt, regula Taylor spune că:

Rata dobânzii = 1,5 x rata inflaţiei + 0,5 x decalajul PIB + 1

Taylor susţine că SUA a intrat într-un avânt economic nesustenabil deoarece Fed a ţinut rata dobânzii prea jos, prea mult timp. Dacă ar fi respectat regula sa, mare parte din distorsiunile create de boom ar fi fost evitate. Vedeţi graficul de mai jos.

Economist Chart

Eram curios cum putem interpreta politica monetară a BNR prin prisma celor spuse de Taylor, aşa că am calculat rata dobânzii conform regulii Taylor, din 2001 până în 2008, folosind datele furnizate de BNR şi de Comisia de Prognoză. Graficul rezultat seamănă în bună măsură cu cel precedent. Concluzia este că BNR a ţinut rata dobânzii prea jos, parcticând o politică monetară excesiv de stimulativă.
Taylor

Nu sunt un partizan al lui Taylor. Producţia unei monede sănătoase nu are nimic de-a face cu ecuaţiile sau diversele reguli imaginate de economişti. Însă calculele arată că, inclusiv după standardele mainstream-ului academic BNR a alimentat boom-ul dinainte de criză.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Un mesaj

“In banca in care lucrez nu se comenteaza in situatii de genul. Am clienti care au fost fraudati in tara, au bagat cardurile in bancomate prelucrate de baietii veseli si apoi s-au trezit cu tranzactii prin bulgaria si banca nu a comentat. De obicei clientul este intrebat daca a dat cardul cuiva, daca a spus pinul cuiva, si este rugat sa-si recunoasca tranzactiile din ziua respectiva. Clientul a facut refuzul la plata si i-au fost pusi banii inapoi pe cont. Si eu sunt tare curios in ce banca s-a intamplat chestia asta. E aberanta problema cu tranzactiile, cum adica nu poate sa vada tranzactiile de pe cardul respectiv?? Din cate stiam s-a renuntat la sistemul cu porumbei calatori. Mai bine ii spuneau omului ca nu vor sa-i dea banii si macar nu-l mai puneau pe drumuri. Dar clientul poate sa-i actioneze in judecata, de unde are clientul certitudinea ca nu o persoana din cadrul bancii a divulgat detaliile cardului?

In SUA problema este ca nu prea exista POS-uri care sa-ti ceara PIN pentru tranzactie.
Din pacate ,in tara noastra frumoasa cu un relief atat de armonios imbinat, conceptul “customer care” a ramas la stadiul de concept.
Vina nu este doar a angajatilor frustrati din n motive, este si vina managementului care nu se impune, care nu face nimic in legatura cu chestia asta. Sunt convins ca se pot obtine rezultate daca s-ar lua masuri drastice in aceasta privinta.
Am facut multe cursuri de genul si in perioada in care am lucrat in afara se stia clar ca daca primesti vreo plangere de la un client primesti avertisment, la doua avertismente erai bye-bye (asta in cazul in care nu era ceva grav si zburai de la primul).
In RO am facut cursuri si apoi nu a urmarit nimeni care sunt rezultatele, nu a urmarit nimeni daca a aruncat cu banii pe fereastra, nu s-a interesat nimeni sa vada gradul de satisfactie al clientilor. Nu a intrebat nimeni daca Vasilica de la ghiseu i-a zambit macar o data lu’ Aglaia care a venit cu factura telefonica. Si daca nimanui nu-i pasa de ce sa se schimbe ceva???”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: De ce le place românilor să joace la loto?

Loteria Romana este una dintre cele mai de succes companii de stat, si asta datorita in primul rand apetitului romanilor pentru jocurile de noroc.

In 1999, veniturile totale inregistrate de Loteria Romana au fost de aproximativ 274 miliarde lei vechi (17 miloane euro), iar profitul brut s-a ridicat la 1.08 mil. euro.

In 2008, veniturile totale au fost de 48 de ori mai mari decat in urma cu 9 ani, acestea ajungand la 1.32 miliarde lei (359 mil euro la cursul mediu de anul trecut), in timp ce profitul brut a depasit 198 milioane lei (54 mil euro).

Evolutia veniturilor, a profitului brut precum si rata profitului brut poate fi observata in graficul de mai jos, click pentru marire. Sursa: Ministerul Finantelor


De asemenea, sumele distribuite sub forma de castiguri au crescut constant in ultimii ani, astfel ca daca in 2005, doar 46% din incasari s-au intors inapoi la jucatori, anul trecut procentul a crescut la 56.6%.

In ceea ce priveste norocul insa, se pare ca in 2009 acesta a fost afectat de criza pentru ca potul cel mare de la 6/49 nu a fost acordat decat odata, spre deosebire de perioada 2003-2008, cand premiul de la categoria I a fost castigat de cel putin 5-6 ori pe an.

In graficul de mai jos se pot observa sumele castigate la categoria I (scala din dreapta) si de cate ori s-a castigat premiul cel mare in fiecare an (scala din stanga).


Personal, nu joc decat foarte rar si doar la loto 6/49, insa am prins de cateva ori 4 numere pe varianta simpla, asa ca cel putin mi-am scos banii jucati.

Desi este clar ca multi dintre romani vad in jocurile de noroc singura cale de a iesi din mizerie si de aici cresterea continua a veniturilor si a profitului Loteriei Romane, parca oamenii nu se mai calca in picioare in fata agentiilor loto asa cum o faceau in urma cu 10-12 ani, desi acum sumele puse la bataie sunt mult mai mari decat atunci.

Aceasta atitudine este de salutat si arata ca ideea imbogatirii peste noapte pierde din ce in ce mai mult teren in Romania.

Sau mi se pare?

PS: imi amintesc cu o oarecare nostalgie de celebrul Teleeurobingo Show (”zi-le domnu` Geo”), un joc de bingo ce a tembelizat o natiune intreaga dar la care nu am cumparat niciodata bilet. Ce vremuri…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Un an de criză - cine s-a îndatorat cel mai mult

Mai jos vedeţi structura creditelor la 30 septembrie 2009 comparate cu 31 octombrie 2008.



Teoria spune că prezenţa guvernului pe piaţa creditului creează un efect de evicţiune: bani care în mod normal ar fi disponibili sectorului privat se îndreaptă către guvern, care e un datornic cu risc mai redus. Din graficul de mai sus se vede clar creşterea creditului acordat către Guvern (din acest credit s-au plătit salarii, pensii şi s-a acoperit deficitul bugetar al anului trecut), în timp ce creditul acordat firmelor şi populaţiei a rămas relativ constant.

Tot din grafic rezultă clar ce a generat creşterea economică a ultimilor doi ani - consumul, marea parte a creditului pentru populaţie este pentru consum. La fel, se vede clar şi cât de mare este impactul devalorizării leului - peste 50% din credite sunt legate de euro.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Răzvan Pascu: Unde găseşti cel mai bun curs EURO/RON?

Pentru ca multi dintre romani au un credit in euro si sunt interesati de cursul EURO/RON, am cautat sa vad unde puteti gasi cel mai bun curs de schimb, pentru ziua in care trebuie platita rata la banca. Multi dintre cei pe care ii cunosc folosesc schimbul valutar al bancilor in care lucreaza, tocmai pentru ca angajatii institutiilor financiare au un curs preferential de obicei. Diferenta dintre cursul de schimb practicat catre clienti si cursul practicat angajatilor poate fi considerabila, atunci cand sunt in discutie sume mari de bani, pentru ca de obicei acestia din urma au spread-ul (diferenta dintre vanzare si cumparare) mult mai mic, iar cursul este foarte apropiat de cel de pe pietele interbancare.

Revenind la cei care nu au aceste facilitati financiare, ei trebuie sa apeleze la casele de schimb sau la ghiseele bancilor, de regula acestia mergand exact la ghiseul bancii la care au credit – adica merg acolo cu RON, schimba banii si apoi platesc rata. Aceasta miscare poate fi insa gresita uneori, pentru ca unele banci vand euro la un curs foarte prost pentru client.

Cei care sunt din Bucuresti mi-au recomandat casele de schimb valutar din zona Piata Romana (la Coloane) ca fiind cele care au cel mai bun curs din piata si comision zero. Cei care prefera sa apeleze la banci, trebuie sa stie ca acestea isi modifica cursul EURO/RON de mai multe ori pe zi in functie de cursul de pe piata interbancara, dar si in functie de nevoia bancii respective de euro sau lei din acea zi.

In general am observat un spread bun (mai mic) la MKB Romexterra, CEC Bank si cam la toate bancile mai mici. Uneori un curs bun putem gasi si la BCR. Ideea este ca, cel putin la banci, putem fi siguri ca nu exista comisioane ascunse, spre deosebire de unele case de schimb valutar care “uita” sa se conformeze noilor reguli si sa afiseze preturile corecte, la vedere si fara nici un fel de comision.

Pentru cei care au nevoie sa fie la curent cu cele mai bune rate de schimb valutar, recomand sa urmareasca acest link pe site-ul Conso, unde pot afla in timp real informatii. De asemenea, trebuie sa stiti ca daca aveti de schimbat sume mai mari in valuta, bancile ofera posibilitatea de a participa la licitatii valutare unde puteti obtine un curs mai bun, dar si acesta poate depinde, dupa cum va spuneam mai sus, de nevoile bancii din ziua respectiva.

Voi ce parere aveti? Unde ati gasit euro, franci sau dolari la un curs mai bun?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP