miercuri, 2 decembrie 2009

Bogdan Glăvan: Invitaţie

La un post de radio lumea a fost astăzi încurajată să investească pe bursă, ba chiar în cele mai riscante acţiuni, pe motiv că îşi pot tripla capitalul în doar câteva luni. Îndemnul era susţinut cu experimentul realizat de Ziarul Financiar, care simulează de la începutul lunii martie evoluţia a trei portofolii de active pe piaţa românească. Ha, ha, ha! Iar unul dintre redactorii acestui ziar explica ascultătorilor care este menirea bursei, cum anticipează ea cu 6 luni evoluţia economică, cum creşterea burselor este susţinută de revenirea din criză! Aşa că hai, să nu mai stăm, să mergem cu mic cu mare să investim la bursă. Asta mi se pare cea mai tare idee, mult mai tare chiar decât aia de a ieşi în piaţă să strigăm „Jos comunismul”! No offense!

De fapt, azi am auzit/citit/văzut atâtea prostii câte nu am auzit într-o lună întreagă. Dar gata, se termină ziua. Mâine vă invit la lansarea cărţii mele Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală. Aveţi ocazia să îi spuneţi autorului în faţă ce nu vă convine. Şi poate ieşim şi la o bere mai târziu. A, era să uit, poate vă plac şi celelalte două cărţi care se lansează concomitent. Să continuăm mai abitir campania împotriva ignoranţei economice.

Invitatie - COLECTIA BUSINESS


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Coreea: denominare plus confiscare nu înseamnă revalorizare

După cum am aflat (graţie lui Radu Zilişteanu; vedeţi şi Mihai Marcu) Coreea de Nord a întreprins ieri o „reformă monetară”. Practic, a înlocuit înlocuit vechea monedă cu una nouă, la paritatea de 100 woni vechi pentru 1 won nou. Majoritatea analiştilor au numit asta „revalorizare”: de la simple canale de ştiri până la Business Week. Complet fals.

Ce a făcut statul nord-coreean? A tăiat două zerouri de pe bancnote şi a decretat că vechile bancnote nu mai au putere circulatorie, ele trebuind să fie schimbate în bancnote noi dar, atenţie, doar în limita a 100 000 de woni pentru fiecare familie. Cu alte cuvinte, a confiscat economisirile multor oameni care reuşiseră să îşi ridice nivelul de viaţă profitând de înmugurirea pieţei libere sau de afacerile derulate pe piaţa neagră.

Această măsură nu are nicio legătură conceptuală cu revalorizarea monetară, care înseamnă creşterea valorii monedei prin decretul autorităţii politice. Creşterea puterii de cumpărare a monedei se realizează prin „rarefierea” acesteia, adică prin reducerea masei monetare. Nici vorbă de aşa ceva în Coreea de Nord, unde statul comunist duce o consistentă politică inflaţionistă, mascată de planificarea centrală a preţurilor. Dacă aşa ar sta lucrurile, dacă putem vorbi de revalorizare, atunci nu pot decât să urez respectivilor analişti să aibă parte de cât mai multe asemenea „revalorizări”, dacă se poate una pe lună, imediat ce îşi încasează salariul! Îi asigur că în scurt timp vor ajunge să posede cea mai valoroasă monedă din lume. Asta dacă vor mai poseda ceva.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Daniel Cazangiu: Băncile şi executarea ipotecilor

Aşa cum spuneam şi în articolul anterior, în unele cazuri fiscul poate deveni un competitor al sectorului bancar în ceea ce priveşte executările silite ale diverşilor debitori. Mai spuneam că odată cu înmulţirea executărilor silite şi cu publicarea acestora, preţurile vor mai scădea.

Când?

Aici apar două aspecte care determină băncile să mai aştepte. În primul rând, în optica bancară publicarea preţurilor unor posibile executări ar influenţa negativ piaţa, în sensul ajustării preţurilor de ofertă actuale. Cine va vrea să vândă va trebui să afişeze un preţ mai mic. Cum în piaţă tranzacţii nu prea sunt, singurele repere valabile pentru evaluatorii care raportează valoarea portofoliului de ipoteci ale oricărei bănci sunt chiar aceste preţuri de ofertă. Şi cum interesul oricărei bănci este ca bilanţul contabil să arate bine, valoarea portofoliilor de ipoteci trebuie oarecum menţinută, sau diminuată progresiv într-un orizont de timp suficient de lung astfel încât cheltuielile inregistrate să nu afecteze prea tare situaţiile financiare.

Plus că o astfel de scădere a preţurilor de ofertă ar putea să-i determine pe cei care au credite ipotecare în derulare să renunţe la plata ratelor dacă valoarea de piaţă a garanţiei a devenit cu mult mai mică decât suma rămasă de rambursat, fapt ce ar duce la creşterea restanţelor.

Al doilea aspect este cel care ţine de nevoia de lichidităţi a băncii. Aici se poate aminti scăderea RMO-ului, îngheţarea creditării, încasările din ratele la credite, ... . O lipsă de lichidităţi ar putea să constituie un punct de plecare în scoaterea la vânzare a garanţiilor aferente creditelor restante.

În concluzie, atât timp cât băncile deţin lichidităţi şi restanţele înregistrate nu depăşesc un anumit procent, executări silite care să pună presiune pe preţuri nu vom vedea.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Daniel Cazangiu

Cristian Orgonaş: Rezervele valutare la BNR au crescut în noiembrie cu peste 300 milioane de euro

Conform unui comunicat al BNR, la sfarsitul lunii noiembrie, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 28,737 milioane euro, fata de 28,402 milioane euro la 31 octombrie 2009.

Daca adaugam si valoarea celor 103.7 tone de aur, rezervele internationale la 30 noiembrie 2009 au totalizat 31,334 milioane euro, in crestere cu aproape 600 milioane euro fata de suma inregistrata la sfarsitul lunii octombrie, graficul mai jos, click pentru detalii.


Luna noiembrie reprezinta a cincea luna consecutiva de crestere, astfel ca din iunie, rezervele valutare fara aur s-au majorat cu 2.27 miliarde euro, iar de la inceputul anului, au crescut cu 2.5 miliarde euro.

Cred ca aceasta evolutie aplaneaza intr-o oarecare masura temerilor celor care cred intr-un leu foarte slab dupa alegeri.

In lunile urmatoare, leul va scadea doar daca BNR va dori asta. Daca nu, nu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Leul ar putea înregistra o uşoară depreciere azi. MF ar putea emite certificate de trezorerie

“Moneda nationala a continuat sa se aprecieze in ultimele doua sedinte. Lichiditatea din piata valuatara a fost semnificativa in sedinta de ieri cu toate ca participantii locali au lipsit datorita Zilei Nationale. Dupa ce a terminat saptamana precedenta la 4,27/EUR, leul a inchis sedinta de luni la 4,2630/EUR, in linie cu asteptarile noastre, si pe cea de marti la 4,2520/EUR. Aceasta dinamica a avut loc pe fondul reducerii ingrijorarilor privind
evenimentele din Dubai.

Avand in vedere perspectivele unei deschideri neschimbate a indicilor bursieri europeni este posibil ca aprecierea leului sa ia o pauza astazi. In cazul in care prognoza noastra relativ pesimista pentru datele privind piata fortei de munca din SUA publicate astazi va fi confirmata nu este exclus ca leul sa piarda o parte din terenul castigat in ultimele sedinte. Astfel, ne asteptam ca leul sa inregistreze o evolutie calma in sesiunea de astazi incare s-ar putea sa fie vizibila o tendinta de depreciere.
Ratele de dobanda pe termen scurt au inregistrat o scadere usoara in sedinta de ieri tranzactionandu-se la 8/8,5%. O dinamica similara a fost vizibila in cadrul ratelor de dobanda pentru scadente mai lungi. Astfel,
randamentele implicite ale swap-urilor valutare 1M si 3M s-au tranzactionat usor sub 9% si respectiv usor peste 9%. In urmatoarele sedinte pare posibil ca ratele de dobanda pe termen scurt sa continue sa scada.
MF a anuntat luni calendarul emisiunilor de titluri de stat pentru luna Decembrie. Aceasta este straniu deoarece de obicei se publica in acelasi timp si calendarul emisiunilor de certificate de trezorerie. Avand in vedere nevoile de finantare ridicate ale MF cat si faptul ca luna aceasta ajung la scadenta instrumente in valoare de aproximativ 5mld RON pare putin probabil ca MF sa nu emita luna aceasta certificate de trezorerie, chiar daca este posibil ca acesta sa efectueze inca un club loan in valuta”, se arata in Raportul financiar zilnic al ING.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Banca Centrală Europeană a renegociat acordul monetar cu Vaticanul

„Cetatea Vaticanului se angajează să adopte toată legislația comunitară pertinentă din domeniul bancar și financiar dacă și atunci când este creat un sector bancar în Cetatea Vaticanului. Comitetul examinează la fiecare cinci ani adecvarea proporției minime de monede care urmează a fi introduse la valoarea nominală și poate decide să o majoreze. Monedele euro din Cetatea Vaticanului vor fi bătute de Instituto Poligrafico e Zecca dello Stato (Institutul Poligrafic și Monetăria de Stat). Cu toate acestea, Cetatea Vaticanului are posibilitatea de a alege un alt contractor din rândul monetăriilor din Uniunea Europeană care bat monede euro, cu acordul comitetului mixt. Volumul monedelor emise de Cetatea Vaticanului va fi adăugat la volumul de monede emise de Italia, pentru ca BCE să aprobe volumul total al emisiunii” se arata intr-un proiect postat pe site-ul BCE si semnat de seful institutiei, Jean Claude Trichet.

Potrivit documentului, adăugarea volumului la cel al țării-gazdă a monetăriei producătoare ar crea un număr de probleme practice privind stabilitatea obligațiilor de raportare față de BCE cu privire la monedele emise în situațiile în care țara-gazdă a monetăriei producătoare se poate schimba din când în când. Dat fiind că raportarea respectivă nu este îndeplinită în prezent de către monetării, ar putea fi asigurată o predictibilitate mai mare prin adăugarea volumului de monede emise de Cetatea Vaticanului la volumul de monede emise de Italia, având ca rezultat cooperarea dintre autoritățile italiene și cele din Vatican în scopul raportării către BCE a volumelor de monede emise.
Practic, la 27 octombrie 2009, Banca Centrală Europeană a primit din partea Consiliului Uniunii Europene solicitări de aviz cu privire la o recomandare de Decizie a Consiliului privind poziția care urmează a fi adoptată referitor la renegocierea acordului monetar cu Cetatea Vaticanului.
„BCE salută proiectele de decizii care, la zece ani de la introducerea monedei euro, au ca obiectiv modificarea acordurilor monetare cu Cetatea Vaticanului și cu San Marino, în special, în vederea asigurării unor condiții egale cu privire la obligațiile țărilor care au semnat acorduri monetare cu Comunitatea”, se mai arata in documentul semnat de presedintele BCE, Jean Claude Trichet.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Preţul aurului a depăşit 1200 dolari uncia

Pe măsură ce lumea realizează că SUA nu are de gând să oprească politica monetară inflaţionistă, aurul se scumpeşte din ce în ce mai tare. La sfârşitul lui noiembrie se părea că preţul luase un avânt prea mare, însă după o reculegere nesemnificativă, a continuat să urce. De-a lungul timpului, am manifestat un optimism constant în ceea ce priveşte investiţia în aur (vezi aici, aici, aici şi aici).

gold_10_year_o_usd


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Dubai: un alt experiment inflaţionist care s-a împotmolit

Miracolul economic din Dubai pare să îşi fi găsit sfârşitul. Nu se ştie dacă faraonii lumii moderne vor mai apuca vreodată să îşi vadă finalizate fanteziile: insule artificiale, cele mai înalte clădiri din lume ş.a. Ca toate miracolele economice moderne, boom-ul din Emirate a fost posibil datorită tiparniţei de bani. Doar creşterea continuă şi accelerată a masei monetare poate asigura viabilitate temporară unor proiecte megalomanice care, asemenea piramidelor egiptene, nu au nicio legătură cu raţionalitatea economică. Iar masa monetară a crescut spectaculos în acest deceniu, mult mai rapid decât în ţările baltice, de exemplu, unde expansiunea creditului a făcut ravagiile pe care le ştim.

În bună măsură, acest proces inflaţionist a fost facilitat de cursul de schimb fix, care a atras investitorii străini precum muştele la miere. Încă de la începutul anului, însă, aceşti investitori au început să-şi piardă încrederea în capacitatea statului arab de a asigura fixitatea cursului, tocmai datorită creşterii masive a ofertei de monedă locală (dirham). Astfel, masa monetară (M1) s-a oprit din creştere, ba chiar a început să scadă în toamnă, pe măsură ce băncile străine se arătau din ce în ce mai reticente în a mai acorda credite. Mai mult, în 2009 băncile şi-au mărit cu circa 50% provizioanele, anticipând parcă ce avea să urmeze.

Dubai

Miracolul din Dubai nu a putut rezista fără perfuzii monetare. Orice boom economic are nevoie de creşterea ofertei de bani, mai exact, de creşterea accelerată a acesteia (altminteri, efectele expansiunii creditului sunt mai uşor de anticipat şi, în consecinţă, mai reduse). Simpla îngheţare a creditului, nu mai vorbesc de reducerea acestuia, este suficientă pentru a cauza o moarte sigură şi rapidă investiţiilor nerentabile.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Cota unică sau impozit progresiv?

Indiferent de asigurarile pe care dl Geoana le ofera in ceea ce priveste mentinerea cotei unice, stim ca PSD-ul a fost si este impotriva acestui sistem de impozitare iar daca actuala coalitie va castiga alegerile, sunt convins ca discutiile pro si contra cotei unice vor deveni din ce in ce mai prezente in spatiul public.

Prin urmare, mi-am propus sa discutam astazi despre cota unica si impactul acesteia asupra economiei in cei cinci ani care au trecut de la implementarea sa:

Ce a adus bun cota unica

1. A incurajat munca, lasand mai multi bani in buzunarele celor care muncesc si castiga mai mult. Imi amintesc ca prin 2003-2004, am avut cunostinte care munceau in doua locuri insa din cauza impozitului progresiv, taxele pe care le plateau in plus aproape ca anulau castigul generat de cel de-al doilea job.

2. A scazut fiscalitatea si a simplificat oarecum legislatia, cu efecte pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea economica in general si cresterea investitiilor straine in special.

Ce nu a adus cota unica

1. Scoaterea la suprafata a muncii la negru – intre sfarsitul anului 2004 si septembrie 2008 (momentul inceperii crizei), numarul salariatilor din economie a crescut cu doar ~370.000, respectiv 8% din total, si asta in timp ce Produsul Intern Brut s-a dublat. Foarte putin!

In plus, multe dintre aceste locuri de munca au fost create in sectorul de stat, ceea ce inseamna ca impactul cotei unice asupra muncii la negru a fost limitat.

2. O crestere spectaculoasa a incasarilor la buget – desi scaderea fiscalitatii nu a generat si o scadere a incasarilor la buget asa cum probabil se asteptau multi, nici nu a determinat o crestere semnificativa a acestora, astfel ca in toti acesti cinci ani, ponderea veniturilor bugetare in PIB a fost printre cele mai mici din UE.

De ce nu a avut cota unica rezultatele scontate?

Pentru ca a fost aplicata fara sa “se umble” si la alte taxe cum ar fi CAS-ul, acestea fiind printre cele mai mari din Europa.

Mai mult, numarul taxelor platite de catre contribuabilul roman (firma sau persoana fizica) a ramas unul extrem de mare, primele incercari timide de reducere a numarului acestora fiind facute doar in acest an.

Cu alte cuvinte, cota unica nu a produs efecte spectaculoase pentru ca nu a fost aplicata la pachet cu alte masuri de scadere a fiscalitatii si simplificare a codului fiscal, si nu pentru ca nu ar fi un sistem bun de impozitare.

Cota unica sau impozit progresiv?

Personal, sunt un sustinator al cotei unice si cred ca ar fi o greseala inlocuirea acesteia cu un impozit progresiv. De ce? Pentru ca nu cred sub nici o forma in supraimpozitarea celor care reusesc sa castige mai bine de pe urma muncii pe care o presteaza.

In acelasi timp, recunosc faptul veniturile la buget trebuie sa creasca, insa cea mai sanatoasa crestere poate fi realizata nu prin cresterea fiscalitatii – care omoara bunul platnic – ci printr-o scadere a fiscalitatii si largirea bazei de impozitare.

Cu alte cuvinte, impozite mai mici si mai putine, platite insa de mai multe persoane si companii.

Alte pareri?

Citeste si: Impozitul in cota unica vs impozitul progresiv

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Comunismul în acţiune

Via Hotnews aflam ca in Coreea de Nord s-a copiat fara rusine modelul economic romanesc. Detalii in continuare.

Romania

In 16 august 1947, comunistii romani au "stabilizat" leul, astfel 1 leu stabilizat se preschimba contra 20.000 lei vechi, DAR, cu limite intre 1.5 milioane si 7.5 milioane lei vechi, in functie de cat de sanatoase erau originile posesorului de bani. "Speculantii" au fost pusi la zid, dar adevaratul motiv era saracirea populatiei (de preferat burgheze) si egalizarea veniturilor. A fost un furt calificat, practicat de un stat suveran. Toata operatiunea s-a derulat timp de 3 zile; daca ratai perioada de schimb - la revedere casa, buna ziua cooperativa.

Coreea de Nord

Dupa exact acelasi model, Coreea de Nord face o reforma monetara in noiembrie 2009. Coreenii au dreptul sa primeasca 1 won nou pentru 100 won vechi, in limita maxima de 450.000 woni vechi (180$, aproximativ 540 lei), oferta speciala fiind expirand in 6 zile. Motivul real pare a fi decapitarea sectorului privat (ilegal) care s-a imbogatit furnizand in special mancare si alte servicii interzise de comunisti.

Operatiunea coreeana este copie exacta a modelului romanesc din 1947, motiv de "mandrie patriotica".

Revenind la timpuri economice mai recente, furtul suveran de mai sus a supravietuit prin 2 metode:

- cea mai directa: taxa pe mostenire;
- intr-un mod mai subtil, prin impozite progresive extreme pe munca, penalizand salariile peste o anumita suma si egalizand taxarea saraciei.
A fost politica fiscala dusa pana in 2004 in Romania.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Răzvan Pascu: Preţul aurului la maximul istoric

Pentru prima data in istorie, pretul aurului a depasit 1200 de dolari/uncie. Pentru a face un calcul simplu trebuie sa va precizez ca o uncie inseamna 28,3495231 grame, ceea ce presupune ca pretul unui gram de aur a atins recordul de 42,3 dolari/gram. La BNR, un gram de aur era cotat in 30 noiembrie la 106,9960 RON.

Cresterea pretului la acest nivel vine dupa ce timp de luni de zile investitorii si-au gasit refugiul in metalul pretios, nestiind in ce altceva sa investeasca in siguranta. Si tinand cont ca orice altceva presupune doar hartie (dolari, euro, etc.), investitorii s-au orientat catre un produs palpabil, care de-a lungul timpului isi pastreaza (sau creste) valoarea. Cresterea din ultimele zile vine insa ca urmare a deciziei Bancii Centrale din Sri Lanka de a achizitiona 10 tone de aur pentru rezerva nationala, dupa ce si alte tari precum India, Rusia sau Mauritius au procedat asemanator.

Cel mai mare cumparator de aur al lumii este India, iar acest lucru se datoreaza in special populatiei Indiei (circa 1 miliard de oameni) si traditiilor acestei tari. In India, oamenii sunt atat de legati de metalul pretios incat fiecarui moment important din viata unui om, indienii ii asociaza un obicei legat de aur: de la botez, la mersul pe propriile picioare, copilul primeste in dar bijuterii si podoabe de aur, pentru ca pentru indieni aurul inseamna noroc. In India, cei mai mari comercianti de aur provin din statul Kerala, acesta fiind si statul (in sudul Indiei) cu cel mai mare consum de aur pe cap de locuitor (aproximativ 3% din populatia Indiei si 8% din consumul national). Ce este interesant este ca cetatenii Indiei au strans oficial pana acum de peste 40 de ori mai mult aur decat Banca Nationala a Indiei, iar piata aurului in India reprezinta peste 20% din piata mondiala, fiind urmata (la jumatate) de China si apoi de Statele Unite.


Mai sus aveti un grafic care reprezinta evolutia pretului aurului in ultimii 10 ani. Se poate observa foarte simplu ca pretul acestui metal a crescut an de an, foarte interesanta fiind insa evolutia de anul trecut cand preturile tuturor valorilor si marfurilor scadeau, inclusiv aurul. Anul acesta insa, a recuperat. De obicei, atunci cand pretul dolarului scade, aurul creste, relatia fiind invers proportionala, insa imi amintesc cum anul trecut petrolul, dolarul, euro, leul si aurul scadeau in linie, derutand investitorii si inclusiv pe mine. :)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP