joi, 3 decembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Lansarea cărţii lui Bogdan Glăvan

Astăzi am participat la lansarea cărţii lui Bogdan Glăvan, Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală, apărută la Editura Universul Juridic.

Voi scrie despre ea după ce o voi citi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală

Astăzi am lansat cartea Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală.

Introducere

Criza economică începută în 2007 şi cu termen de finalizare incert reprezintă un subiect preocupant pentru multă lume. Este probabil cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani. Este de asemenea, ocazia pentru economişti de a da cărţile pe faţă şi de a pactiza deschis cu una din cele două tabere doctrinare principale: curentul mainstream care se declară în favoarea creşterii rolului statului în economie, respectiv grupul celor care cred în virtuţile sistemului economic de piaţă.

Avem o explicaţie oficială a crizei, furnizată de instituţiile publice, potrivit căreia problema îşi are originea în comportamentul nepotrivit al agenţilor economici (cuvinte cheie: egoism, lăcomie, speculaţie ş.a.) şi în imposibilitatea pieţei de a funcţiona lin, asigurând alocarea corespunzătoare a resurselor (cuvinte cheie: asimetrie informaţională, capcana lichidităţii, deflaţie ş.a.). Această versiune a crizei nu duce lipsă de susţinători.

Pe de altă parte, există argumente care susţin că tocmai intervenţia statului a sădit seminţele turbulenţelor financiare pe care le traversăm în prezent. Potrivit celor care le susţin, reţeta prescrisă de autorităţi nu poate duce la atenuarea dificultăţilor economice ci, din contră, la agravarea lor.

În această lucrare încerc să sprijin ce-a de-a doua tabără intelectuală. Argumentele intervenţioniştilor nu m-au convins; ele sunt atât de nerealiste şi inconsistente încât cred că merită criticate cu tărie. Fac acest demers cu şi mai multă convingere dat fiind că în România nu există practic o luptă de idei pe marginea identificării cauzelor crizei şi soluţiilor potrivite pentru aceasta. Miza este mare: se joacă atât bunăstarea societăţii cât şi viitorul economiei ca ştiinţă. Niciun economist serios nu poate privi de pe margine.

Cuprins

• Dacă doriţi să revedeţi…selecţiuni din evoluţia crizei
• Şi statisticienii puteau prezice criza
• Fereşte-te de guvern şi când îţi face daruri
• „Prima casă” încalcă logica economică
• Guvernul a mizat, daţi drumul la ruletă!
• Ninja primeşte nota maximă
• Hoţul, capitalistul sălbatic şi birocratul
• Ice age, Ice save, Ice boom
• Nu e nimic personal, este vorba doar de afaceri (bancare)
• Basel: misiune imposibilă I şi II
• „Fiat” bani!
• Nimic nou cu criza din vest
• Băncile vând lămâi
• Când o fabrică nu este o bancă
• Spune-mi dacă cotizezi, ca să îţi spun dacă vei fi salvat
• Acarul Păun este în Asia
• Recesiunile mici şi dese – cheia marilor „succesuri”!
• Washington-ul pentru noi este Bretton Woods 2!
• Bagehot nu ne-a învăţat aşa
• O intervenţie nu tocmai ca la carte
• Planificare centrală la banca centrală
• Pe marea scenă financiară a lumii rulează „Cei 700”!
• Omorâţi contribuabilii cu grijă
• Mai multă modelare, mai puţină economie
• Capcana modelatorului
• Lăsaţi orice speranţă, voi ce intraţi în deflaţie!
Deflaţia de neuroni
• Decât o deflaţie cinstită, mai bine o inflaţie mincinoasă
• Emoţii keynesiene
• Elicopterul unchiului Ben
• Zimbabwe ne reîmprospătează memoria
• Războiul cu speculanţii
• Un filozof ratat dar un economist cu experienţă
• Intelectualii noştri sunt la fel de buni ca economiştii lor
• Daţi câte un Nobel la fiecare, să ajungă la toţi!
• Economiştii moderni şi sentimentul anti-aur
• Maestrul este gol!
• Unele crize sunt mai rele decât altele
• Cât de multă inflaţie merităm?
• Basme financiar-monetare
• Zeus al dobânzii a grăit (a se citi, greşit) din nou
• BNR – ţintirea inflaţiei sau consiliu valutar?
• România între Scylla şi Carybda
• Şi Dăianu are dreptate uneori
• De 3 × expert în economie
• Un plan radical de revigorare economică

Conform editorului, cartea va fi imediat disponibilă în Librăriile Humanitas, Librăria Cărtureşti, Librăria Eminescu ş.a.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Comunicator nou la Unicredit Ţiriac Bank

Ioana Roescu, cea care asigura comunicarea bancii Unicredit Tiriac, s-a maritat si o cheama mai nou, Luca.
Odata cu noul statut, Ioana a trecut de la PR in segmentul de HR al bancii, lasand`o in loc pe Catalina Roman.
Ioana Luca, dupa numele sotului, este una dintre cele mai ok senior PR`iste pe care am cunoscut`o. Discreta atunci cand era nevoie si insistenta cand o cerea situatia, Ioana stia cum sa se poarte cui ziaristii, mai ales ca se stie ca jurnalistul de business e o specie de om orgolios care mereu vrea exclusivitati.
Acum a trecut pe HR si sunt convins ca va face treaba buna si acolo. M`am vazut la o cafea cu ea acum vreo 2-3 saptamani. Am povestit despre orice, numai despre banci nu. In lumea PR`istilor bancari, putini sunt cei care stiu cu adevarat sa comunice. Or, la capitolul acesta, Ioana Roescu (Luca, acum) detinea medalia de aur. Bafta Ioana, indiferent de noile tale tinte profesionale!
Si bafta si sotului tau, in lumea infinit mai putin stresanta cred, a filmului romanesc.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Petru Rareş, preşedintele IBR : Nu avem ofiţeri de conformitate trainuiţi ca lumea

Cardurile de credit si chiar overdrafturile ar putea deveni noile segmente pe care numarul restantelor va creste, din cauza somajului in urcare, a declarat presedintele Institutului Bancar Roman, Petru Rares.
“Continuarea dezvoltarii somajului ne va ingusta activitatea acel numar de salariati pe care ii avem drept clienti. Dintr-o data cardul de credit sau overdraftul de 5 ori va deveni NPL (non perf. loan- credit neperformant- n.m DP), nu ? Cu asta ne vom confrunta clar in viitor! Cei care se vor pregati pentru asta, vor supravietui. E drept, unii vor trebui sa paraseasca piata. Dur, dar adevarat.”, crede Rares.
Legat de posibila imbunatatire a situatiei economice din Romania, seful IBR este sceptic. “Vedeti in viitorul apropiat ca bancile mama sa finanteze bancile locale cu un apetit foarte mare? Vedeti deficitele si problemle structurale din economie sa se rezolve astfel incat redresarea sa aiba loc rapid ? Vedeti somajul sa scada iar veniturile populatiei sa creasca, astfel incat creditarea sa poata fi reluate pe baze sanatoase ? Daca da, redresarea va avea loc in 2010. Daca nu, nu”, explica seful IBR.
Potrivit lui rares, bancile vor trebui in viitorul apropiat sa isi dezvolte departamentele de conformitate.
“Noi suntem acum in fata unei provocari. Se vorbeste de multa vreme despre schimbarea modelului de business, dar acum cred ca acest moment a sosit. Va trebui sa dezvoltam enorm departamentele de conformitate. Tineti minte ca anii trecuti aveam un singur om la risk management. Acum avem o divizie intreaga intreg si tot nu e de ajuns, pentru ca divizia asta lucreazade la colectari si pana la segmentare. Noi nu avem ofiteri de conformitate trainuiti ca lumea. Dovada este ceea ce s-a intamplat si cu interviurile la BNR. Vom fi siliti sa dezvoltam cu costurile necesare, functia de conformitate in interiorul institutiilor noastre”, conchide presedintele Institutului Bancar…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Links 03.12.2009

Doua articole excelente:

1 - Niall Ferguson - An Empire at Risk - impactul crizei asupra imperiului american, dincolo de consecintele economice imediate. Disputa lui cu Krugman continua si in acest articol.

2 - Bursa piratilor - amatorii de senzatii tari pot investi in echipaje de pirati somalezi, contra unei parti din prada obtinuta din piraterii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: Va influenţa criza economică rezultatul alegerilor de duminică?

Intr-o tara normala, performantele economice inregistrate de partidul/coalitia aflata la guvernare, cantaresc mult in luarea deciziei de a mai vota sau nu cu puterea.

In Romania, de la Revolutie incoace, niciodata rezultatele economice obtinute de catre partidul aflat la putere nu au determinat pierderea guvernarii, populatia luand decizia de vot mai mult pe criterii morale decat economice.

Alegerile din 1996

In noiembrie 1996, domnul Iliescu si Guvernul Vacariu se prezentau in fata electoratului dupa patru ani de crestere economica continua, in timp ce rata somajului nu depasea 6.6%, in scadere semnificativa comparativ cu 1994, cand era de 10.9%.

Mai mult, preturile la energie erau mici (pentru ca erau subventionate) iar cursul de schimb era tinut sub control, astfel ca populatia ar fi trebuit sa acorde un sprijin masiv partidului aflat pana atunci la putere.

Nu s-a intamplat insa asta, CDR-ul impreuna cu dl Constantinescu castigand detasat alegerile. De ce? In primul rand din considerente de ordin moral – la momentul respectiv, PDSR-ul ar fi pierdut si daca economia ar fi crescut cu 10% pe an.

Alegerile din 2000

Dupa trei guverne din care doua ratate, puterea a pierdut alegerile in 2000, desi in anul respectiv economia a revenit pe crestere, iar rata somajului a inceput sa scada dupa varful inregistrat cu un an in urma.

Sa ne mai amintim ca PRM-ul, partid care a avut orice, numai un program economic nu, a inregistrat un salt spectaculos, multi romani fiind de parere ca dl CV Tudor este singurul care mai poate scoate tara din criza (?!).

De ce a castigat din nou dl Iliescu & co? In 1996, populatia a votat Emil Constantinescu si CDR pentru ca doreau o revolutie morala, care nu a mai avut loc. Ba mai mult, in cei patru ani, nepotismul a fost ridicat la nivel de arta de catre PNT-CD, astfel ca in 2000, dezamagirea romanilor a fost pe masura sperantelor din 1996.

Din nou, nu evolutia economica a determinat castigatorul alegerilor, ci in primul rand lehamitea fata de cei care au condus tara intre 1997 si 2000.

Alegerile din 2004

Strict din punct de vedere economic, guvernul Nastase a fost unul dintre cele mai bune de dupa Revolutie. Intre 2001 si 2004, Produsul Intern Brut crescut semnificativ, rata somajului a scazut si mai mult, pentru prima data dupa 1989, a fost liniste in tara.

De ce a ajuns dl Basescu presedinte? Pentru ca rezultatele economice nu au contat, romanii punand pe primul loc aversiunea fata de coruptia generalizate din timpul mandatului Iliescu-Nastase.

Alegerile din 2008 si 2009

In timpul mandatului domnului Tariceanu, Romania a inregistrat probabil una dintre cele mai bune evolutii economice din ultimii zeci de ani: salariile si pensiile au crescut cu mult peste inflatie, PIB-ul s-a dublat, leul s-a apreciat, inflatia a scazut semnificativ, iar somajul a devenit ridicol de mic.

Cu toate acestea, PDL-ul, respectiv partidul care se afla in opozitie pana la sfarsitul anului trecut, a reusit sa castige alegerile si astfel sa dea primul ministru, iar PNL-ul a trecut in opozitie.

A venit insa anul 2009, cel mai greu de dupa Revolutie, iar impotriva crizei economice a luptat guvernul Boc, unul dintre cele mai slabe de dupa Revolutie. In mod normal, PDL-ul a fost partidul care a decontat aceasta criza, iar dl Basescu trebuia sa aibe serioase probleme in alegerile din 2009.

L-a daramat criza pe dl Basescu? Nu! A fost nevoie de o super-alianta impotriva unui singur om pentru ca sansele acestuia sa fie puse sub semnul intrebarii, desi repet, din punct de vedere economic, 2009 a fost cel mai greu din ultimii 20 de ani.

Daca dl Basescu va pierde alegerile, le va pierde nu din cauza crizei, ci pentru ca s-a izolat din punct de vedere politic, iar acum plateste pentru toate scandalurile pe care le-a generat in acesti cinci ani.

Mai jos pot fi observate performantele economice din 1993 incoace, click pe grafic pentru marire.


Intrebare – cand veti vota duminica, in ce masura veti tine cont de evolutia economica din 2009?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Bogdan Glăvan: Bloguri economice sau reviste ştiinţifice?

Prestigiul unui economist depinde de numărul articolelor pe care le publică în revistele de specialitate (aşa-numitele journals). Încă. În SUA (ca şi în România, într-o măsură mai redusă), palmaresul publicistic este esenţial pentru promovare sau pentru angajarea într-o universitate cu renume. Încă. Spun “încă” pentru că, de ceva timp, o nouă formă de comunicare subminează rolul revistelor în diseminarea informaţiei de calitate: blogurile economice.

Este evident de ce. Publicarea unui articol într-o revistă bine cotată durează între 6 luni şi 2 ani – de la trimiterea articolului spre publicare (submission) până la apariţia lucrării în revistă. În tot acest timp, articolul este analizat de recenzori (reviewers), este trimis înapoi autorului pentru modificare, reanalizat, acceptat, şi, în cele din urmă, publicat. Asat în cazul cel mai fericit, pentru că este posibil ca toată această aşteptare să se soldeze cu un eşec – articolul să fie respins. Personal, am trecut prin ambele experienţe. Într-un caz, am aşteptat un an doar pentru a afla că, până la urmă, board-ul revistei a hotărât respingerea articolului. În alt caz, am aşteptat doi ani să îmi văd lucrarea publicată. În tot acest timp nu poţi valorifica lucrarea într-o altă publicaţie, pentru că îţi asumi angajamentul că lucrarea trimisă spre evaluare este originală, nu a mai fost pulbicată şi nu a mai fost trimisă spre publicare în altă parte. Total sau parţial.

Vreau să spun că publicarea articolelor ştiinţifice este un time-consuming process. Nici nu am pus la socoteală timpul necesar elaborării lucrării (timpul scurs din momentul în care ai ideea subiectului şi până când definitivezi lucrarea şi o trimiţi editorului pentru evaluare). Toate astea, pentru ce? Pentru a avea publicată o lucrare care a trecut prin procesul de blind review, proces care atestă calitatea demersului ştiinţific.

Se pare însă că tot mai puţină lume este interesată de revistele ştiinţifice. Bibliotecile investesc mai puţin în achiziţia lor. Sunt citite şi preţuite mai puţin, deoarece lumea este atrasă de această noă formă de diseminare a cunoaşterii – blogging-ul. Apar din ce în ce mai multe bloguri, au apărut deja cataloage de bloguri (vezi aici, aici şi aici), o manifestare ştiinţifică de înalt nivel a organizat deja un panel dedicat blogurilor. Blogul îţi oferă posibilitatea de a comenta în timp real evenimentele; asigură cititorului acces la demonstraţii şi argumente serioase într-un timp extrem de scurt. Iar selecţia o face piaţa, concurenţa dintre bloggeri: site-urile serioase câştigă vizitatori, cele slabe pierd. În fine, este din ce în ce mai clar că blogurile influenţează dezbaterea publică (în consecinţă, politica), ameninţând rolul revistelor ştiinţifice şi pe cel al publicaţiilor comerciale.

În România există puţine bloguri de profil. Pe o parte, pe cele mai semnificative cred, le-am inclus în blogroll-ul acestui site (vă rog să îmi scrieţi sugestiile voastre). Părerea mea este că aceste bloguri au publicat uneori (deseori?) analize şi comentarii al căror nivel îl concurează serios pe cel al unui articol scris de profesori români în publicaţiile ştiinţifice româneşti care contează la CV. Ca de obicei, România a rămas în urmă, dar până la urmă va prelua moda din Occident, iar importanţa blogurilor va fi recunoscută la nivel academic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Mihai Marcu: Interviul lui Gelin

Odata cu plecarea sa din Romania, Patrick Gelin ofera un interviu excelent Ziarului Financiar. Daca pana acum interventiile bancherului au fost in cel mai bun caz anoste, declaratiile de ieri sunt neasteptat de sincere. Doua idei din acest interviu merita subliniate.

1. Daca recesiunea continua din diferite motive, adevarata criza pentru banci va veni anul viitor, pentru ca vor fi falimente de companii

Multi se intrebau unde sunt falimentele majore. Au existat cateva insolvente importante (gen Cuprom, Mivan Kier, Ozer) dar impactul lor este inca limitat, pe masura ce creditorii incearca sa vada ce se mai poate recupera.

Multe companii locale cat si multinationalele au inca rezerve din anii anteriori, iar restructurarile din sistemul privat au avut in multe cazuri efecte pozitive. Exista un mare DAR - companiile nu pot suporta oricat scaderea cifrei de afaceri; sub un anumit nivel de vanzari, datoriile devin o piatra de mormant. Acesta este punctul de inflexiune sesizat de Patrick Gelin, cand bilanturile firmelor se depreciaza iremediabil, dincolo de orice salvare, cu impactul de rigoare asupra bancilor.

Se impune o nuanta: filialele multinationalelor nu vor da faliment, din motive de imagine ci vor suferi "restructurari" sau relocari.

2. Nu putem subscrie fara limita titluri de stat pentru ca noi ca banca listata trebuie sa dam socoteala si actionarilor si analistilor care ne urmaresc expunerile si avem un plafon maxim chiar si pentru riscul suveran, care este redus.

Acest citat raspunde (indirect) intrebarii mele de aici. Creditul guvernamental a incetinit vizibil incepand din septembrie, si acum stim de ce: bancile mari au inceput sa fie nelinistite asupra nivelului de expunere pe titluri de stat.

BRD se pare ca acorda o oarecare incredere rating-ului "junk" al Romaniei si nu-si permite sa crediteze oricat statul roman, intuind riscul unei spirale vicioase de auto-intretinere a deficitului bugetar din dobanzi. Acelasi rationament este replicabil si la nivelul celorlalte banci majore, de aici o oarecare retinere in a oferi bani la randamentele mici cerute de Ministerul Finantelor.

Declaratia lui Gelin ascunde si o veste buna - exista limite de finantare interna a deficitului bugetar deci si limite impuse Guvernului (de banci, poate si impreuna cu banca centrala) in cresterea excesiva a acestui deficit.

Daca situatia economica de anul viitor se inrautateste, prevad dificultati ale Guvernului de a rostogoli datoria interna in lei la dobanzi mai mici decat ce a obtinut acum.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui

Cristian Orgonaş: Cum a evoluat consumul de energie în ultimul an

Ati auzit probabil destul de des in ultimul an facandu-se referire la consumul de energie la nivel national, acesta fiind unul dintre indicatorii care reflecta in mod fidel evolutia economiei.

Astfel, consumul scade atunci cand economia gafaie si companiile isi utilizeaza in proportie limitata capacitatile de productie, iar consumul creste in situatia in care economia se afla pe un trend pozitiv.

Ce s-a intamplat cu consumul de energie in ultimul an in comparatie cu evolutia din 2008 se poate observa in graficul de mai jos, click pentru marire.


Valorile sunt cele aferente fiecarei zi de luni a fiecarei saptamani din 2009 (datele complete aici), iar daca trecem peste evolutia aparent haotica din unele zile, trendul arata clar ca in acest sfarsit de an, ne apropiem de consumul inregistrat la sfarsitul anului trecut.

Saptamana viitoare, INS va face publice datele pe octombrie in ceea ce priveste evolutia indicelui productiei industriale si este posibil ca pentru prima data in acest an, sa avem o evolutie pozitiva fata de octombrie 2008.

Semnele pozitive din economie se inmultesc, insa repet, mai este mult pana departe.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Echipa Direct Sales din Credit Europe Bank a demisionat

“Echipa DS din Buc si-a dat demisia.Cred ca in proportie de 99%.Nu de fraieri am facut asta.Eram prea dezamagiti si prea scarbiti ca sa mai stam.Unii si-au gasit de munca,altii nu,dar cu siguranta isi vor gasi pentru ca sunt oameni muncitori.Cat despre demisiile RSC…..nu cred ca se intampla asta…
Dar roata e rotunda……se intoarce ea si in favoarea noastra.
Iar despre domnisoara D…ce pot sa spun….aere de sefa cum are ea nu mai are nimeni in centrala…nici macar Omer…….(cunoscatorii stiu de ce l-am pomenit).
Va doresc sarbatori fericite tuturor si multa bafta!”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Răzvan Pascu: Lansare de carte economică – Bogdan Glăvan

Astazi la ora 14, la Camera de Comert si Industrie a Romaniei din Bucuresti, Sala Dacia, Bogdan Glavan lanseaza cartea “Impotriva curentului. Insemnari despre criza financiara actuala”. Cartea apare la Editura Universul Juridic si poate fi comandata si online de aici.

Partenerul media este The Money Channel, iar alaturi de cartea scrisa de Bogdan, vor fi lansate si alte 2 carti referitoare la criza actuala: Daniel Apostol lanseaza cartea “Criza, a cincea putere in stat” si Alina Duca, Emilia Duca lanseaza cartea “Solutii fiscale pentru perioade de criza”.

Cititorii mei, pasionati de economie, pot gasi in Blogroll site-ul lui Bogdan sau il pot consulta aici. Ii felicit pe toti cei 4 pentru lansarile de astazi si le doresc succes in continuare. In plus, le multumesc pentru eforturile lor de a-i face pe cat mai multi romani, “ajutati” fiind si de criza financiara si economica in care ne aflam, sa inteleaga mecanismele economice care ne dau atatea batai de cap.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP