luni, 14 decembrie 2009

Dan Popa: Felicitări BNR!

Scriam acum cateva luni despre un cetatean care a pus pe card circa 10.000 de euro, stransi ca avans pentru o casa. Omul nu a iesit din tara in viata lui, dar banii i`au disparut de pe card in urma unei tranzactii in SUA.
S`a dus imediat la banca sa anunte. Banca l`a trimis la Politie. Politia il trimitea la banca. Banca nu facea nimic. Mi`a scris disperat, ca lunile treceau si nu se intampla nimic.
Una peste alta, cineva din BNR a pus mana pe telefon vineri la ora 10, iar la ora 17 banii erau inapoi pe card, ca nu din vina posesorului cardului i s`au furat banii. Felicitari BNR! Jos palaria.
P.S. ANPC nu a miscat nimic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Gheorghe Pogea: România ar putea primi a treia tranşă de la FMI în ianuarie 2010

"România va îndeplini condiţiile acordului convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi ar putea primi a treia tranşă de la FMI în luna ianuarie", a declarat azi ministrul interimar al finanţelor publice, Gheorghe Pogea, după o primă întâlnire cu experţii misiunii Fondului.

La rândul său, Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, declarase anterior: "În perioada 14-16 decembrie, o mică echipă tehnică a Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene va veni în Bucureşti. Ea va continua munca în legătură cu detaliile tehnice ale bugetului de stat pe 2010, alături de experţi ai Ministerului Finanţelor Publice. Vizita tehnică face parte din programul de dialog continuu pe care îl purtăm cu autorităţile române. (...) Misiunea de evaluare s-ar putea întoarce în ianuarie, odată ce un nou cabinet va fi format şi îşi va elabora programul de guvernare."

Să ne reamintim că ultima misiune a FMI în România, de la începutul lunii trecute, a plecat fără să ia o decizie clară, dată fiind instabilitatea politică, FMI aşteptând formarea unui nou guvern la Bucureşti pentru a trimite o nouă misiune pentru a decide acordarea celei de-a treia tranşe, în valoare de circa 1,5 mld.€.

Tonny Lybek declara cu acea ocazie: "în cazul în care criza politică se prelungeşte şi finalizarea celei de-a doua evaluări a FMI se amână pentru luna ianuarie, este posibil ca tranşele a III-a şi a IV-a să fie livrate împreună în luna martie".

Dacă acest lucru se va întâmpla, România va avea dificultăţi serioase în obţinerea unor mari sume de bani, necesare pentru acoperirea deficitului bugetar şi pentruplata pensiilor şi salariilor bugetarilor. Băncile care acţionează în România, sursa principală de finanţarea statului român în acest an, ajund la limita maximă de expunere faţă de un singur client şi se vor afla în imposibilitatea de a mai credita statul. Pe de altă parte, a apela la surse externe de finanţare de pe pieţele private ar fi extrem de scump, dat fiind ratingul redus, la nivel junk, pe care îl are România în prezent.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Firmele inactive plătesc impozitul minim

Deşi Hotărârea Guvernului nr.488/2009 prevede ca firmele aflate în inactivitate temporară înregistrată la registrul comerţului să nu plătească impozitul minim, ele se află în imposibilitatea de a beneficia de aceste prevederi, mai ales în Bucureşti. Conform legii, judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti este normată printr-o hotărâre judecatorească, care prevede ca şedinţele acestuia să se desfăşoare în zilele de luni, miercuri şi joi, iar numărul de cereri pe fiecare şedinţă nu depăşeste 50 de autorizări şi 100 menţiuni, în condiţiile în care numărul mediu zilnic este de peste 400 de dosare. În consecinţă, societăţile comerciale din Bucureşti care au decis prin act adiţional la actele constitutive să intre în inactivitate temporară trebuie să aştepte termenul dat de registrul comerţului, care în momentul de faţă se întinde până în august 2010. În consecinţă, respectivele firme vor plăti impozitul minim până atunci, în cazul în care acesta nu va fi abrogat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Discuţiile misiunii FMI vor avea un caracter general

“Desi la inceputul zilei de vineri sentimentul era pozitiv pe piete si leul s-a apreciat, acesta s-a inversat dupa ce jucatorii pe piata au devenit ingrijorati privind perspectivele de crestere in regiunea ECE. Leul a fost lovit in mod deosebit de instabilitatea politica si de lipsa interventiilor din partea BNR.
FMI a trimis o misiune pentru trei zile incepand de astazi, probabil in incercarea de a se asigura ca bugetul pe 2010 nu se indeparteaza de conditiile deja stabilite. Desi impactul asupra pietelor e usor pozitiv, Romania nu are inca guvern si discutiile vor avea un caracter general”,

se arata in raportul ING de azi. Ministrul Finantelor a spus ca intentioneaza sa ceara primirea celei de a treia transe pentru luna ianuarie fata de decembrie, insa e putin probabil sa se intample astfel fara aprobarea bugetului pe 2010. Negocierile efective vor incepe, probabil, in ianuarie dupa formarea guvernului. Renumararea voturilor anulate aproape s-a terminat si presedintele actual si-a imbunatatit pozitia.
Renumararea este un pas important in decizia Curtii Constitutionale de validare a rezultatelor alegerilor. Perechea a deschis la 4,25 astazi si a coborat catre 4,24 datorita impactului favorabil asupra activelor riscante in urma intelegerii privind datoria Dubai (care a primit 10 miliarde dolari SUA de la Abu Dhabi). Leul ar putea continua intarirea fata de EUR azi.
Ratele de dobanda au scazut vineri pe masura ce, probabil, BNR nu a mai vandut euro si bancile au realizat ca au lichiditate. In consecinta, numarul celor care vroiau lei a scazut substantial. Ratele de dobanda si randamentele implicite au scazut cu cca 1pp (de la 11,5% la 10,5% si de la 12,5% la 10,8%, respectiv). Nu au fost tranzactii importante pentru scadentele mai lungi, insa ratele au coborat in urma evolutiilor inregistrate pe termen scurt. Ratele de dobanda probabil vor scadea in continuare. In afara banilor de la MF care intra in sistem nu trebuie uitat ca ne apropiem de sfarsitul perioadei de observare si bancile care au adoptat o atitudine conservatoare pana acum ar putea descarca in piata lichiditatea in surplus.
MF intentioneaza sa atraga 1 miliard lei din si randamentul maxim acceptat probabil va ramane nemodificat la 10%, se mai arata in documentul citat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Oficial BNR: ”Criza? O problemă de lăcomie, dar şi de teamă”

Agnes Nagy, membru in CA al BNR le-a explicat studentilor economisti de la Cluj ca problema crizei este de fapt una a luptei dintre lacomie si teama. “Problema echilibrului dinamic între lăcomia obţinerii de profit şi avantaje pe de-o parte şi frica de pierderea investiţiilor efectuate, pe de altă parte”, a spus oficialul BNR.
“Cauzele interne ale crizei au fost rata scăzută a ocupării forţei de muncă, constrângerile convergenţei concomitent cu susţinerea stabilităţii macroeconomice si compromisurile politicilor macroeconomice”, le-a explicat studentilor economisti de la Cluj, Restabilirea credibilităţii, in opinia ei, cuprinde trei etape. Refacerea echilibrelor în economie prin reformarea sectorului public, trecerea pe o traiectorie de creştere economică (nu pe supraîncălzirea economiei) bazată pe programe de revigorare economică, reforma fiscalităţii şi birocraţiei, creşterea ratei de activitate a populaţiei active. Ultima etapa consta in protejarea faţă de efectele sociale negative ale crizei (creare de locuri de muncă, solidaritate socială, prudenţă în domeniul financiar).

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Lucian Davidescu: Bulgaria, campioana finanţelor publice. Plusuri şi minusuri ale consiliului monetar

Cel mai bun rezultat fiscal din Uniunea Europeană. La asta se aşteaptă bulgaria în 2009. Altfel spus, cel mai mic deficit bugetar, în contextul în care contra-performerii Grecia, Irlanda sau Marea Britanie trec de 12%.

europa-est-economie-pib

Pentru 2010, Bulgaria vrea să treacă pe excedent bugetar, la fel ca în anii dinainte de criză. Ce înseamnă asta exact:

După prăbuşirea economică de la sfârşitul anilor 90, care a culminat cu încetarea totală a plăţilor interne, Bulgaria a adoptat ca principală măsură de redresare consiliul monetar. Asta înseamnă paritate fixă a monedei locale faţă de euro, pe care banca centrală trebuie să o menţină cu orice mijloace.

Atunci când există intrări masive de valută, banca centrală are dreptul să emită bani pentru a nu lăsa moneda locală să se aprecieze.

În situaţia inversă, banca centrală trebuie să găsească resursele pentru a furniza lichiditatea necesară. În lipsa rezervelor, excedentul fiscal constant rămăsese singura sursă posibilă.

De facto, Bulgaria a trecut la euro încă de acum zece ani. Singura diferenţă: În locul deficitului bugetar maxim acceptat prin tratatul de la Maastricht, de 3%, Bulgaria a trebuit să rămână cu excedent. În plus, băncile locale nu s-au putut finanţa de la banca centrală şi a trebuit să iasă pe pieţele internaţionale. De aici a rezultat un deficit de cont curent echivalent cu al României, cu diferenţa că în cazul Bulgariei doar sectorul privat a consumat pe datorie.

Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă. Totul se transferă: Balanţa comercială a Bulgariei a fost protejată atunci când toate monedele estice se apreciau. Importurile au rămas scumpe, exporturile au rămas competitive. Însă această legendă a monedei slabe are două efecte secundare nefaste.
  1. Puterea de cumpărare şi nivelul de trai al populaţiei rămân scăzute.
  2. Investiţiile în tehnologie avansată rămân scumpe.

Practic, moneda depreciată pe termen lung în cazul unei ţări subdezvoltate este o metodă de conservare a sărăciei.

Cu totul altfel stau lucrurile într-o perioadă de ajustare economică severă, când deprecierea pe termen scurt poate da o gură de oxigen economiei. S-a văzut asta în cazul Poloniei sau chiar al Ungariei. O depreciere bruscă urmată de o apreciere viguroasă au făcut ca cele două ţări să treacă mai uşor peste criză. Polonia nici n-a intrat în recesiune.

La capătul celălalt al filozofiei economice, Bulgaria a rămas cu paritatea monedei neclintită, însă criza a lovit ceva mai târziu şi cu perspective că va dura mai mult.

România este într-o situaţie intermediară nefericită. Recesiunea a lovit din plin, iar leul s-a depreciat considerabil fără ca nivelul cursului valutar să dea semne că s-ar mai ameliora.

Însă principala lecţie pe care au învăţat-o ţările din zonă, cu excepţia României, este disciplina bugetară. Ungaria şi Bulgaria concurează acum pentru trofeul calităţii în finanţe publice. Polonia a reuşit să rămână tot timpul pe creştere, iar Cehia a avut un instrument în plus: tendinţa naturală de apreciere a coroanei, care i-a permis flexibilitate mare cu costuri mici. Slovacia şi Slovenia sunt oricum în altă ligă: zona euro, adică într-o situaţie similară Bulgariei dar cu rezerva că îşi permit deficite bugetare.

Pe scurt, cum ar trebui să arate guvernul României: prim-ministru ungur, ministru de finanţe bulgar, ministru al economiei polonez. Posturile pentru cehi, slovaci sau sloveni sunt deja ocupate pentru următorii cinci ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Cristian Orgonaş: O veste bună – scade datoria externă pe termen scurt

In ultimii ani, datoria externa pe termen scurt a crescut spectaculos, ajungand de la 2.4 miliarde euro in decembrie 2004, la 22.2 miliarde euro in decembrie 2008, vulnerabilitatea economiei romanesti sporind astfel semnificativ in aceasta perioada.

Datoria externa pe termen scurt este formata atat din capitaluri speculative, cat si din imprumuturile pe termen scurt – de regula un an – pe care companiile (banci si multinationale in special) le-au primit din strainatate.

Atat timp cat sentimentul investitorilor straini vis-a-vis de Romania a fost unul favorabil, nu am avut nicio problema in a finanta datoria pe termen scurt pentru ca in tara intra foarte multa valuta, deci aveam de unde da banii inapoi, insa la sfarsitul anului trecut, lucrurile s-au schimbat dramatic.

Intrarile de valuta au inceput sa scada, iar capitalurile speculative au inceput sa iasa, astfel ca presiunile pe moneda nationala au fost foarte mari.

Conform calculelor pe care le-am facut pe baza datelor de la BNR, in decembrie, datoria externa pe termen scurt reprezenta: 16.2% din PIB, 30.8% din totalul datoriei externe si echivalentul a aproape 85% din rezervele BNR.

Spre comparatie, in 2008, in Estonia si Letonia, ponderea in PIB a datoriei externe pe termen scurt a fost de 46.6% respectiv 42.9%, iar rezervele valutare ale celor doua Banci Centrale nu acopereau decat in proportie de 38% respectiv 36% aceasta datorie. In momentul in care capitalurile speculative au inceput sa paraseasca aceste doua tari, economiile lor s-au prabusit.

In ceea ce priveste Romania, in ultimele 10 luni, acest tip de datorie a scazut cu 32%, de la 22.2 mld euro in decembrie 2008 la 15 mld euro in octombrie 2009, aceasta evolutie fiind de natura sa imbunatateasca perceptia investitorilor straini asupra economiei romanesti.

Unde s-au dus acesti 7.2 miliarde euro? O parte s-au transformat in datorie pe termen mediu si lung (vezi cresterea cu 1.7 mld euro a depozitelor nerezidentilor), insa cea mai mare parte au parasit Romania, BNR luptand din greu sa mentina o anumita stabilitate a cursului valutar.

In acest moment, datoria pe termen scurt nu mai reprezinta decat 12.5% din PIB, 19.3% din datoria externa totala si 52.8% din rezervele BNR, click pe graficul de mai jos pentru detalii (pe situl BNR, nu am gasit datele pe ianuarie privitoare la datorie).


Alaturi de scaderea deficitului de cont curent, reducerea datoriei externe pe termen scurt este unul dintre efectele pozitive ale crizei economice prin care trecem, evolutia ambilor indicatori avand efecte pozitive si asupra cursului de schimb.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: Afaceri specifice sărbătorilor de iarnă

In general oamenii sunt mai generosi de sarbatori si, probabil, Craciunul este cea mai "bogata" sarbatoare. Majoritatea oamenilor sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult, iar obiceiurile si traditiile de Craciun ii fac pe "comerciantii de sezon" mai bogati in aceasta perioada.

Pornind de la bradul de Craciun, pe care il putem gasi in piete, dar si in marile magazine, si pana la mancarurile traditionale gatite la comanda pentru cei care nu au timp, ori curatenia generala realizata de catre echipe de profesionisti in casele oamenilor care aleg sa plateasca, toate aceste mici afaceri "invart" sume mai mari de bani in perioada Craciunului.

Sa luam spre exemplu preturile brazilor de anul acesta in Bucuresti (dar probabil si in tara, tinand cont ca este vorba de lanturi mari de magazine): la Bricostore brazii au pret unic, 80 RON (include ambalarea pentru a usura transportul). Retailerul german OBI vinde brazii cu pretul unic de 65 RON, iar la METRO ii gasim cu preturi variabile, incepand de la 50 RON un brad sfrijit si pana la 200 RON un brad "de import", cu o medie de 130-140 RON un brad cat de cat frumos. La Hornbach (de unde am luat eu brad), pretul este unic pentru toti brazii indiferent de diametru sau inaltime si costa 70 RON + 3 RON impachetarea si 3 RON ascutirea (optionale). La Carrefour preturile incep de la 90 RON, iar la IKEA sunt brazi foarte frumosi, "de import" cu preturi incepand de la 130 RON.

Pe BraziDeCraciun.ro cei care nu au timp sau dispozitie sa se ocupe singuri, pot fie sa inchirieze cumpere pentru 99 RON un brad artificial gata impodobit (brad de 1,5 m + 30 globuri + beteala + instalatie), sau sa cumpere aranjamente de Craciun cu preturi incepand de la 69 RON. Livrarea se face oriunde in tara si afacerea este cat se poate de serioasa (daca nu ma insel in actionariatul firmei a intrat anul trecut si Marius Ghenea, fondatorul Flamingo si fostul manager Flanco).

Pe Mos-Craciun-Inchiriere.ro se pot inchiria Mosi pentru petreceri private ale firmelor sau pentru cei care vor sa isi bucure foarte mult copiii, iar pe ScrisoriDeLaMosul.ro poti sa comanzi scrisori personalizate ”de la Mos Craciun" pentru copilul tau. Firma WhiteHeaven ofera servicii de curatenie pentru birouri, dar si pentru case private, pretul pentru curatenia unei garsoniere incepand de la 250 RON. De asemenea, sunt numeroase firme care prepara de Sarbatori mancare traditionala pentru cei care nu au timp sa gateasca, precum si cozonaci sau alte bunatati, iar targurile de Craciun se inmultesc din ce in ce mai mult si in Romania, numerosi artizani de produse handmade prezentandu-si creatiile la astfel de targuri, de pe urma carora traiesc.

Mai sus sunt, asadar, cateva exemple ca se poate, iar cine este dispus sa munceasca si are idei bune poate incepe o afacere chiar si cu bani putini.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP