marți, 15 decembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Nu plătiţi online la eMAG, riscaţi să blocaţi banii şi să nu primiţi nimic

Ieri am comandat un DVD writer extern de la emag.ro. Am plătit cu cardul online pentru produsul care apărea în stoc. Era în jur de ora 12. Pe la ora 17, mă sună un consultant de vânzări (ce pompos se numeşte!) şi-mi spune că nu mai au produsul respectiv şi nici măcar importatorul nu-l mai are. L-am întrebat, pe bună dreptate, de ce îl mai ţin pe site cu menţiunea că este în stoc. A dat din umeri, presupun, că de vorbit nu prea a vorbit. L-am întrebat cum îmi recuperez banii şi, mai ales, în cât timp. Mi-a răspuns că-mi va credita contul de card. La întrebarea când se va întâmpla acest fericit eveniment, a trebuit, la rândul său, să întrebe pe altcineva. În cele din urmă, rezultă că banii vor ajunge înapoi peste circa 3 zile.

Evident că un astfel de comportament este dezastruos pentru comerţul online. Criza a condus la disponibilizări de personal, inclusiv din posturi ce ţin de logica derulării afacerii. Probabil că şi din rândul celor care ţineau site-ul actualizat. Speram ca, odată cu achiziţionarea a 51% din emag.ro de către Asesoft Distribution, lucrurile să se îmbunătăţească, însă se pare că lucrurile nu stau chiar aşa.

În consecinţă, nu plătiţi online la eMAG până nu vă convingeţi că au produsul pe stoc.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Raport bancar: ”Guvern cu 239 de voturi din 470, sau cu 317 voturi, adică un guvern mai puternic”

“Curtea Constitutionala a respins contestatiile PSD si l-a confirmat pe
Basescu ca presedinte. Acesta este un pas clar catre normalitate si ar trebui sa aiba un impact pozitiv pe termen scurt. Privind in perspectiva, exista doua scenarii: guvern cu 239 de voturi (PD-L, UDMR, minoritati si independenti) in Parlament din 470 de voturi sau cu 317 voturi daca adaugam si PNL”, se arata in Raportul ING de astazi.

“Optiunea doi inseamna un guvern mai puternic si ar fi de preferat intr-un moment in care e nevoie de implementarea unor reforme dure.
Lichiditatea va ramane cel mai probabil scazuta asa ca EUR/RON nu ar
trebui sa fluctueze puternic. Mai mult, evenimentele locale favorabile
(deciziile Curtii Constitutionale) si, in general, datele cu tenta usor pozitiva asteptate la nivel global ar putea induce o tendinta de intarire a leului fata de EUR. Perechea se tranzactioneaza acum la 4,2480.
RON
Ratele de dobanda pe termen scurt au deschis in scadere ieri la circa 10%, insa s-au intarit treptat pe parcursul zilei pana la 10,5%. Randamentele implicite s-au tranzactionat cu circa 25pb sub cele ale pietei monetare si au urmat tendinta celor din urma. Ratele de dobanda pe termene mai lungi au scazut marginal.
Continuam sa ne asteptam la o relaxare a ratelor de dobanda, chiar daca tendinta de scadere pare sa se fi oprit. Scaderea ar putea avea loc cu pasi marunti.
MF a reusit sa atraga 0,6 miliarde lei prin titluri de stat pe sase luni la un randament maxim de 10% fata de intentia de a atrage 1 miliard lei. Nevoile de finantare ale MF raman ridicate ceea ce implica amanarea anumitor plati”, se mai spune in documentul ING

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Lucian Davidescu: Afacerea deceniului 2. Cum stă România în UE la internet

Cu o penetrare încă mică şi o creştere fulgerătoare, internetul pare să fie, de fapt, motorul economiei româneşti pentru următorii 10 ani*.

penetrare-internet-europa

38% din gospodăriile din România au acces la internet, procent egal cu al Greciei şi mai mare doar decât al Bulgariei (30%), arată datele Eurostat pentru 2009. Însă, în afară de locul codaş, România deţine şi un record pozitiv: cel mai agresiv ritm de creştere din Uniunea Europeană, egalat doar de Slovacia.

În 2006, România ocupa ultimul loc, cu doar 14% penetrare. În fiecare an a adăugat opt puncte procentuale până a ajuns la o cifră de aproape trei ori mai mare. Se va opri aici? Puţin probabil. Media UE este la 65%, iar ţări ca Ungaria, Cehia sau Polonia au trecut bine de 50%. Pe locul 1, Olanda are conectate nouă din zece gospodării.

Ce mai arată datele Eurostat: Procentul locuinţelor conectate la internet broadband a crescut de 5 ori între 2006 şi 2009. De la 5% la 24%. Media UE: Dublare de la 30% la 56%. Aici, parcursul cel mai spectaculos l-a avut Grecia: de la 4% la 33% în cei trei ani.

Alte statistici: România, cea mai mică pondere a persoanelor care au cumpărat ceva online în ultimele 12 luni: 2%. Chiar şi Bulgaria a ajuns la 5%. Media UE: 37%
În rândul tinerilor de până în 24 de ani, procentul este de 4%. Media UE: 47%.
Tot pe ultimul loc este România la ponderea celor care au căutat pe internet informaţii despre bunuri şi servicii (pe care să le cumpere din magazinele clasice): 12%. Media UE: 52%.

*De ce zece ani? Pentru că atât va dura, probabil, următorul ciclu economic din momentul în care economia va intra pe creştere şi până când investiţia masivă în noile tehnologii se va transforma în saturaţie, apoi în bubble. Câştigători cerţi vor fi cei care vor investi în prima jumătate a perioadei.

Tabel: Procentul penetrare a internetului în gospodării (din care broadband). Sursa: Eurostat

2006 2007 2008 2009
MEDIA UE 49 (30) 54 (42) 60 (49) 65 (56)
Olanda 80 (66) 83 (74) 86 (74) 90 (77)
Luxemburg 70 (44) 75 (58) 80 (61) 87 (71)
Suedia 77 (51) 79 (67) 84 (71) 86 (80)
Danemarca 79 (63) 78 (70) 82 (74) 83 (76)
Germania 67 (34) 71 (50) 75 (55) 79 (65)
Finlanda 65 (53) 69 (63) 72 (66) 78 (74)
M. Britanie 63 (44) 67 (57) 71 (62) 77 (69)
Austria 52 (33) 60 (46) 69 (54) 70 (58)
Belgia 54 (48) 60 (56) 64 (60) 67 (63)
Irlanda 50 (13) 57 (31) 63 (43) 67 (54)
Malta 53 (41) 54 (44) 59 (55) 64 (63)
Slovenia 54 (34) 58 (44) 59 (50) 64 (56)
Estonia 46 (37) 53 (48) 58 (54) 63 (62)
Franţa 41 (30) 49 (43) 62 (57) 63 (57)
Slovacia 27 (11) 46 (27) 58 (35) 62 (42)
Lituania 35 (19) 44 (34) 51 (43) 60 (50)
Polonia 36 (22) 41 (30) 48 (38) 59 (51)
Letonia 42 (23) 51 (32) 53 (40) 58 (50)
Ungaria 32 (22) 38 (33) 48 (42) 55 (51)
Cehia 29 (17) 35 (28) 46 (36) 54 (49)
Spania 39 (29) 45 (39) 51 (45) 54 (51)
Italia 40 (16) 43 (25) 47 (31) 53 (39)
Cipru 37 (12) 39 (20) 43 (33) 53 (47)
Portugalia 35 (24) 40 (30) 46 (39) 48 (46)
Grecia 23 (4) 25 (7) 31 (22) 38 (33)
România 14 (5) 22 (8) 30 (13) 38 (24)
Bulgaria 17 (10) 19 (15) 25 (21) 30 (26)


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Bogdan Glăvan: Cine are bănci (relativ) mai mari, SUA sau România?

Înţelepciunea convenţională ne spune că băncile au ajuns too big to fail. Cât de big – vedem în graficul de mai jos (mea culpa, am pierdut sursa), care arată că în SUA piaţa bancară şi-a accentuat în timp trăsăturile oligopolistice.

Market-Share-of-4-biggest-Banks

Spre deosebire, în România piaţa pare din ce în ce mai concurenţială. Cota de piaţă cumulată a principalelor patru bănci a scăzut lent dar sigur în ultimii 5 ani, ajungând să reprezinte în prezent mai puţin de 50% din activele bancare totale.
4 banci

Dacă privim evoluţia cotei de piaţă a principalelor patru bănci (clasamentul din 2008), observăm confirmarea tendinţei amintite mai sus. Poziţia relativă a marilor jucători s-a apropiat sensibil. Graficele ilustrează faptul că piaţa bancară din România este insuficient dezvoltată – profiturile mari atrag noi competitori şi stimulează extinderea afacerilor, iar economiile de scară nu-şi pun amprenta asupra dimensiunii băncilor la fel ca în SUA. Totuşi, comparaţia pune în evidenţă faptul că primele bănci din România sunt relativ (la mărimea pieţei) mai mari decât cele mai puternice bănci din SUA. Până acum însă nu am auzit pe nimeni care să ceară spargerea acestora!
Cota de piata


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Dealer bancar: “Atacul speculativ pe leu? A fost ca la război!”

A.B. este unul din dealerii unei banci din top 10. A fost in piata atunci cand s-a produs atacul pe leu din octombrie trecut. A acceptat sa discute cu Hotnews.ro despre cat se castiga ca dealer, ce s-a intamplat in piata in acele zile, cum intervine BNR pe curs si despre alte lucrurui legate de viata profesionala a unui dealer. Din motive ce pot fi usor intelese, am pastrat confidentialitatea asupra identitatii lui.

Orice bancher viseaza sa ajunga sa lucreze in Trezorerie. Cum se vede lumea prin ochii unui dealer?
Dealer: Trezoreria e impartita in departamentul interbancar, in care dealerii tranzactioneaza cu bancile si departamentul de clienti, unde delaerii executa ordinele clientilor sau ofera solutii pentru acoperirea la riscul valutar – hedging. In medie, dealerii buni fac tranzactii de zeci de milioane de euro. Castigul insa nu e legat de performante la toate bancile. Adica nu iei procent din banii adusi bancii.

Cam care e nivelul bonusurilor?
Dealer: Bonusurile sunt mici. Cam 20.000-25.000 de euro, anual. Depinde normal, de la banca la banca. Nu ne comparam cu cei din Vest, dar sigur ca nici cu un angajat obisnuit.
continuare

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Românii muncesc mai cu spor în vreme de criză

Conform buletinului lunar al INS, in luna octombrie, productivitatea muncii in industrie a crescut semnificativ comparativ cu luna corespunzatoare a anului trecut, astfel ca fiecare angajat a fost cu 18.7% mai productiv decat in urma cu un an, iar aceasta performanta vine dupa ce si in septembrie, productivitatea a crescut cu 17.8%.

Sunt insa domenii in care angajatii au batut orice record in ceea ce priveste cresterea de productivitate: + 78.7% in domeniul fabricarii articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite, + 43.8% in domeniul fabricarii echipamentelor electrice si + 41.5% in domeniul fabricarii autovehicolelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor.

Pe marile grupe industriale, cea mai mare crestere a productivitatii muncii s-a inregistrat in industria bunurilor de capital (+26,4%), urmata de industria bunurilor intermediare (+18,6%), industria energetica (+17,5%), industria bunurilor de uz curent (+11,2%) si industria bunurilor de folosinta indelungata (+6,2%).

Tot in luna octombrie, salariul mediu in industrie a crescut cu “doar” 9.7% fata de luna corespunzatoare a anului trecut, ceea ce inseamna ca pentru a cincea luna consecutiv, productivitatea muncii a crescut mai mult decat salariile, datele mai jos, click pe grafic pentru marire.


Partea mai putin placuta a acestei cresteri de productivitate este aceea ca s-a realizat nu prin sporirea productiei pastrand constant numarul de angajati, ci prin reducerea mai accelarata a anumarului de angajati comparativ cu productia.

Intre octombrie 2008 si octombrie 2009, numarul salariatilor din industrie s-a redus cu 232.7 mii, ceea ce reprezinta 15.1% din total.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Estimări pentru 2010, cu ohtaturi

Pentru 2009, aici ziceam cam asa:

*Leul va cunoaste o evolutie descendenta in fata euro, pana la (probabil) un curs de 4,3-4.5 .
*Coalitia de guvernamant va cunoaste frictiuni inca din a doua parte a primului semestru. Un asemenea Guvern (de slab) nu a mai avut Romania demult. Liberalii vor avea de castigat din gestionarea proasta a crizei si probabil vom asista la revigorarea politica a unor fosti lideri cum e Patriciu.
*Somajul ar putea atinge 7 %, la fel ca si deficitul bugetar.
*Economia va scadea cu pana la 9 %. (stiu, veti injura, dar asta e opinia mea si mi`o asum)
*Inflatia s`ar putea duce la peste 6 la suta, iar BNR ar putea sa isi revizuiasca strategia de tintire a ei, in favoarea uneia de tintire discreta a cursului.
*Piata imobiliara s`ar putea duce in jos cu 15-20 % fata de media preturilor din 2008, ceea ce ar aduce un aer de normalitate.
*Sistemul bancar va cunoaste restructurari, marje de profit mai mici si o politica de creditare mult mai aspra.
*China si Rusia isi vor majora cota de piata mondiala. SUA va continua sa piarda teren, iar dolarul ar putea scadea pana pe la mijlocul anului.


Pare`se ca in linii mari, estimarile de mai sus au corespuns marilor miscari din piata. Acum imi pare rau ca am sters raspunsurile care contineau injuraturi si vulgaritati din partea celor care mizau pe crestere economica in 2009…Din pacate, 2010 va fi un an mai prost decat cel de acum.
Pentru 2010:
*un curs cu volatilitate crescuta. Oscilatiile ar putea duce leul pana la 4,5, dar spre final de an cursul va cobori din motive de convergenta si de aderare la euro, catre 3,9-4,0 lei/euro
*PIB va scadea cu 1-2% (nu cred in scenariul revenirii economice pe plus 0,5 %)
*Somajul va urca la 12%. Pe masura ce economiile vestice isi vor reveni, romanii isi vor relua si ei drumurile spre tarile calde
*Inflatia va fi in targetul BNR, dupa multi ani in care tinta a fost ratata
*Imobiliarele vor mai cobori (apartamentele vechi- 10-15%, iar cele noi max 10%)
*Sistemul bancar va face fata cu dificultati numarului tot mai mare de restantieri. Vor aparea primele falimente mari (in genul Flamingo).

Cam atat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP