miercuri, 16 decembrie 2009

Lucian Davidescu: Ce poate şi ce nu poate să facă noul şef al Guvernului

Cu alegerile terminate, preşedinte validat şi o majoritate – fie ea fragilă – în Parlament, România a reintrat în calendarul normal. Guvernul îşi face deja bagajele şi îşi rezervă biletele să se întoarcă în România. Vorbim de FMI, principalul creditor al României. Şi este doar o chestiune de ore până când purtătorul de cuvânt al principalului creditor, adică premierul, va fi nominalizat.

(Update: And the winner is… Emil Boc)

Cam acesta este rolul prim-ministrului cel puţin pentru următorul an. Să pună în aplicare planul de finanţare al creditorului, exact ca un administrator special. Este un motiv de linişte pentru investitorii care nu mai au încredere în capacitatea politicienilor autohtoni dea conduce ţara în criză. Dar este şi un motiv de linişte pentru partidele care se întreabă care dintre competitorii politici ar trebui să deconteze criza. Pot sta liniştiţi: au ocazia să dea vina pe FMI. Sigur, este posibil ca premierul şi miniştrii luaţi individual să nu supravieţuiască politic. Este un sacrificiu prea mare pentru ţară şi partid? Probabil că nu.

Cum arată 2010? În primul rând, România are de plătit 12 facturi şi 12 restanţe lunare. Restanţele vin din recesiunea care a început încă de la sfârşitul lui 2008. Facturile vin din faptul că stagnarea economică este cel mai bun scenariu pentru 2010. Altfel spus, 2010 va fi, în cel mai bun caz, la fel de slab ca 2007. Şi asta, strict la nivel de cifre.

Pentru că, în structură, anul viitor va semăna mai degrabă cu 2004. Şomaj ridicat, investiţii puţine şi un nivel redus al sumelor disponibile pentru consum. Diferenţa: În 2004, deficitul bugetar a fost de doar 1,7%. În 2010, cel mai rău scenariu indică 9%. Iar cel mai bun, puţin sub 6%.

Cele trei puncte procentuale raportate la PIB nu par mult. Însă, raportate la bugetul general consolidat, ele înseamnă aproape 10% din cheltuieli. Adică spre 3 miliarde de euro. Iar preferinţa premierului-FMI este simplă şi legitimă: Decât să se taie din investiţii, sau din sumele datorate companiilor, sau să fie drenată toată lichiditatea din piaţa monetară, sau să fie compromis cursul valutar, mai bine se umblă la cheltuielile cu personalul. Este treaba „purtătorului de cuvânt” să decidă dacă preferă să facă concedieri sau să taie din salarii. La fel cum este treaba lui să decidă dacă vrea să umble la impozite, adică să ia de la cei puţini care produc pentru a-i satisface pe cei mulţi care consumă.

Cam aici se opreşte libertatea de mişcare a celui pe care Traian Băsescu urmează să îl desemneze. Înţelepciune şi succes!

jeffrey-franks

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România (foto: Viorel Dudău/Business Standard)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Dan Popa: Client bancar: ”Nu înţeleg de ce ratele mele cresc, deşi suma rămasă de plătit scade. Mi-e şi frică de ultima rată.”

Despre educatia financiara.
Intr-un judet din centrul tarii, la o sucursala a unei banci de top, un ofiter de credit a primit un email. Mailul continea si un atasament si nu parea sa fie virus. Povestea e haioasa daca nu ar fi trista. E nevoie de programe de educatie financiara, pentru a nu se ajunge in situatii ca cea de mai jos. Cazuri ca acesta sunt insa cu sutele. Nu e intalnire pe care o am cu diversi oameni9 din banci, in care acestia sa nu se planga de precaritatea culturii economice a romanilor. BNR poate ca ar fi prima care sa faca un pas serios in aceasta directie. Dar pana se va intampla, iata cum arata o sesizare trimisa acum doua zile unei banci locale, in Ardeal.

“Subsemnatul ….., domiciliat în mun. …, str. … nr. 15 bloc F17, sc. C, ap. 37, jud. Cluj, contractant al creditului bancar pentru persoane fizice nr. 10089/…, prin prezenta cerere , vă rog să-mi explicaţi pe înţelesul meu, nefiind o persoană care cunoaşte termenii bancari, punctul 11 din contract cu nr. De mai sus, respectiv literele : a, b,c,d,e,f, referitoare la comisioanele percepute la rambursarea creditului către bancă.
Nu înţeleg de ce ratele mele lunare cresc lună de lună, în condiţiile în care suma rămasă de achitat scade.

Mi-e si frica de ultima rata. Cat o sa fie? Jumatate din suma creditului?
Vreau sa va spun urmatoarele: după 28 de luni, am achitat suma de 6830 lei reprezentând peste 60 % din suma împrumutată. In total, creditul se intinde pe 120 de luni. Daca eu deja v-am rambursat 60% din suma in numai 28 de luni, ce o sa va mai platesc 92 de luni de acum incolo? Ce sumă va voi rambursa ? În spatele procentului de 11% pe care-I afişaţi pe toţi pereţii, se ascunde de fapt după 120 de luni 500 %, cu tot felul de comisioane exagerat de mari!…
De ce comisionul de urmărire riscuri de la punctul 10 lit. g) care reprezintă 20 % din suma rămasă de rambursat, nu scade odată cu diminuarea lunară?
În contract este prevăzut că dacă se întârzie 8 zile, se percep majorări, în cazul în care eu plătesc regulat şi nu prezint nici un fel de risc la rambursare, de ce să mai plătesc comisionul de risc?!
Din punct de vedere al transparenţei funcţionarii nu m-au informat cu nimic din „surprizele” care mă aşteaptă după semnarea contractului, pentru că la bancă în faţa funcţionarului, nu este timp de citit, acolo trebuie să semnezi actele care ti se bagă sub nas, fiindcă funcţionarii sunt pregătiţi să ascundă toată „escrocheria”, în acest caz mă refer la comisioanele exagerat de mari care se la această bancă.
În această perioadă toată lumea ştie din mass-media că BNR-ul care reprezintă politica bancară din România, a scăzut dobânda. Instituţia dvs. când intentioneaza sa o scada???
Vă rog să mi se calculeze ce sumă mai am de achitat de acum încolo, întrucât vreau să achit tot împrumutul.
Făcând parte din Uniunea Europeană, vă rog să-mi spuneţi , ce bancă şi din ce ţară a Uniunii, mai practică asemenea dobânzi şi metode de jecmăneală a oamenilor?! Poate în afara Uniunii : Congo. Atasat aveti cartea de telefon a Congo, sa ii sunati si sa le propuneti produsele Dumneavoastra. Pe mine m-ati lamurit cum stau lucrurile.
Cu respect vă rog să-mi răspundeţi în termenul legal la cererea mea.
Multumesc pentru înţelegere.”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: ING: ”Cererea de lei din partea jucătorilor străini pare să persiste”

“In pofida ingrijorarilor privind bancile austriece care au determinat slabirea atat a euro, cat si a altor monede din regiune, moneda locala s-a tranzactionat aproape toata ziua in jurul lui 4,25/EUR fiindca banca centrala a intervenit din nou in piata valutara dupa cateva zile de absenta. Dupa deschiderea peste nivelul de 4,25RON/EUR, perechea a scazut la 4,2475 la finalul zilei.
Perechea s-a intarit in aceasta dimineata conform evolutiilor din regiune. Insa, imbunatatirea sentimentului fata de CEE si stirile usor pozitive dinspre FMI au ajutat leul sa se intareasca fata de EUR.

FMI a spus ca nu exclude acordarea in devans a celei de a patra transe si ca va grabi cat de mult se poate acordarea transelor dupa aprobarea bugetului pe 2010 in Parlament (in mod normal, acest lucru ar trebui sa se intample dupa ce exista guvern, adica in ianuarie 2010). Transele de la FMI ar putea veni tarziu in ianuarie sau februarie anul viitor – ceea ce reprezinta un scenariu pozitiv fata de scanariul nostru de baza care are in vedere luna martie 2010. Perechea este acum in jurul 4,2450 si ar putea ramane stabila astazi, poate cu o usoara tendinta de intarire pe finalul zilei.
Ratele de dobanda pe termen scurt au crescut gradual ieri in cea mai mare parte din cauza interventiilor BNR asupra cursului de schimb. Cererea de lei in crestere din partea jucatorilor straini de asemenea a impins ratele de dobanda in sus. Randamentele implicite ale swap-urilor s-au tranzactionat intre 11% si 12%. Ratele de dobanda pe termen mai lung au inregistrat un proces de consolidare. In aceasta dimineata ratele de dobanda pe termen scurt au scazut, insa au revenit pe crestere dupa ce BNR a anuntat ca nu va organiza o operatiune repo. Cererea de lei din partea jucatorilor straini pare sa persiste. Din cauza miscarii ascendente a ratelor de dobanda pe termen scurt am putea vedea ratele de dobanda pe termen mai lung urcand usor”, se arata in raportul financiar zilnic al ING Bank.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: BCR: ”România ar putea ieşi din recesiune în trimestrul al IV-lea din 2009 sau în trimestrul I din 2010″

*România ar putea iesi din recesiune in trimestrul al IV-lea din 2009 sau în trimestrul I din 2010 (fata de trimestrul anterior) daca se mentine trendul favorabil în Zona Euro; exporturile nete au continuat sa aiba o contributie pozitiva la formarea PIB în trimestrul al III-lea din acest an
*Desi înca în zona negativa, industria si-a îmbunatatit performanta în trimestrul al III-lea; cererea externa a reprezentat un factor de revenire pentru industrie, în timp ce componenta interna a ramas la un nivel scazut
* Agricultura a fost o surpriza foarte placuta în trimestrul al III-lea având o contributie pozitiva semnificativa la formarea PIB (1 pp); spre deosebire de anul anterior, când productia agricola a fost afectata în ultima parte a veriisi în perioada de toamna de conditiile meteo nefavorabile, de aceasta data vremea a fost buna, iar productia de porumb a crescut cu aproape 10%
* Sectoarele rezidential si comercial din constructii si-au amplificat scaderea; evolutia lucrarilor de infrastructura s-a mai îmbunatatit, ritmul de scadere la nivel anual diminuându-se în trimestrul al III-lea comparativ cu trimestrul anterior
*Presiunile pe piata muncii au continuat sa creasca; somajul a crescut constant în ultimul an, în special în sectorul privat unde mai multe industrii au trebuit sa faca fata unor provocari importante generate de scaderea cererii externe, dar mai ales a celei interne
* Dezechilibrul extern a continuat sa se ajusteze; deficitul comercial s-a corectat în trimestrul al III-lea fata de cel anterior, în timp ce ajustarea cea mai mare s-a produs tot în segmentul masinilor si echipamentelor de
transport
*Procesul de dezinflatie a câstigat teren în perioada iulie-septembrie 2009, în conditiile unor semnale divergente din piata; sunt sanse mari totusi ca inflatia în decembrie 2009 sa se gaseasca în afara zonei superioare a intervalului tintit
*Consolidarea fiscala va tine capul de afis în anii urmatori; dupa o politica fiscala puternic pro-ciclica în ultimii ani, care a alimentat o serie de dezechilibre la nivel macroeconomic, România trebuie sa treaca printr-un
proces dureros, dar necesar, de consolidare fiscala în anii care vor urma

Sursa

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Anul trecut, doar un român din cinci a văzut un film la cinema

In aceasta saptamana va fi lansat Avatar, cel mai scump film din istorie daca luam in considerare suma de 4-500 de milioane de dolari investita in productie si marketing, iar eu profit de aceasta ocazie pentru a va da cateva cifre legate de cinematografia romaneasca de dinainte si de dupa Revolutie.

Dupa 1989, an de an, numarul celor care au trecut pragul cinematografelor din Romania a scazut dramatic – daca in 1990, au fost vandute peste 130 de milioane de bilete, in 2008, numarul biletelor vandute a fost de doar 3.8 milioane, cu 97% mai putine decat in urma cu 19 ani.

Spre comparatie, in SUA, intre 1995 si 2008, numarul biletelor de cinema vandute a crescut cu 12%, iar incasarile s-au dublat.

Pe de alta parte, piata este extrem de concentrata, astfel ca doar 7 cinematografe 7 retele de cinematografe (49 de ecrane) cumuleaza aproape 75% din numarul total al spectatorilor, ceea ce inseamna ca exceptand marile orase, piata filmelor de cinema este zero.

Din cate se pare, in acest an, numarul spectatorilor va creste cu cel putin 25-30%, romanii cautand spectacolul pentru a mai uita de criza :-) . Evolutia numarului spectatorilor in ultimii 19 ani mai jos, click pe grafic pentru marire.



Cele mai de succes filme romanesti

Conform datelor Centrului National al Cinematografiei, cele mai de succes filme romanesti din toate timpurile sunt Nea Marin miliardar (1979) si Pacala (1974), cu aproape 15 milioane de spectatori fiecare. De altfel, in acest top, primele 112 filme au aparut inainte de 1989, perioada in care un film nu avea succes daca nu vindea cel putin 2-3 milioane de bilete.

Cel mai vizionat film lansat dupa Revolutie este Liceenii Rock`n Roll (1991) cu 2.8 milioane de bilete vandute. Pe masura ce democratia se consolida in Romania, numarul spectatorilor de cinema a scazut continuu, astfel ca pana si Titanic (1998) a inregistrat doar 1.2 milioane spectatori, mai putin decat A doua cadere a Constantinopolului spre exemplu.

Filme mari precum Filantropica, 4-3-2, Occident sau Moartea domnului Lazarescu au avut audiente foarte scazute, de pana in 100.000 de spectatori. Mai mult, in 2008, numarul total al spectatorilor la filmele romanesti a fost de doar 132.000.

De ce nu mai merge lumea la film asa cum a facut-o inainte de 1989?

Pe vremea lui Ceausescu, cinematograful reprezenta una dintre putinele distractii, in conditiile in care la TV nu aveai ce sa vezi, iar internetul nu exista.

In anii de dupa 1989, consumul TV a devenit tot mai mare, orice film a putut fi dat jos de pe net si vazut acasa, iar prioritatile romanilor s-au schimbat, astfel ca mersul la cinema nu a mai fost la moda. Mai mult, dupa Revolutie, reteaua de cinematografe s-a redus extrem de mult, existand multe orase care in acest moment nu au niciun cinematograf functional.

Este insa extrem de probabil ca fundul sacului sa fi fost atins in 2005-2007, iar in anii urmatori sa asistam la o crestere semnificativa a spectatorilor, mai ales in conditiile in care apar tot mai multe cinematografe tip multiplex.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Lucian Davidescu: Ce urmează după criză. Aşteptările companiilor pentru 2010

De la cifrele seci, care nu spun aproape nimic, până la efecte, este diferenţă de un an. 2009 a fost anul cifrelor: Scădere economică de 8%. 2010 va fi anul efectelor. Cât de dure vor fi efectele, depinde de aşteptările de redresare. La ce se aşteaptă companiile:

deloitte-asteptari-2010

În primul rând, cum se ajunge la media de 8% scădere economică.

- pentru unii, criza înseamnă insolvenţă/faliment. Deocamdată, au fost destul de puţine – Flamingo, UltraPro, PIC, Leonardo şi câţiva dezvoltatori imobiliari

- pentru alţii, înseamnă şomaj. Deocamdată, doar din sectorul privat. Numărul şomerilor s-a dublat în 12 luni la peste 700 de mii.

- pentru datornicii în valută, a însemnat rate mai mari: cursul valutar s-a dus de la 3,6 la 4,3 lei/euro

- pentru cei mai mulţi – restrângerea consumului. mai mult de 10% într-un an

- pentru stat – 20 de miliarde de euro luaţi cu împrumut.

Şi, pentru foarte puţini, criza a fost o oportunitate de creştere: investiţiile conservatoare, care satisfac nevoile primare, investiţiile bine balansate, care erau pregătite pentru orice scenariu, sau investiţiile anticiclice, care prosperă doar în criză. Aici, aritmetica bate statistica. Ele sunt, în mod obligatoriu, excepţia. Dacă erau regula, nu mai aveam criză.

În sfârşit, veştile bune: După ce statistic trimestrul al treilea a dat semne că ar fi cel mai prost, companiile se aşteaptă la zile mai bune. Este posibil să se înşele, însă chiar şi aşteptarea este o parte a medicamentului.

Potrivit unui sondaj Deloitte, jumătate dintre companii se aşteaptă ca situaţia economică generală să se îmbunătăţească, în timp ce doar un sfert cred că va fi mai rău. În septembrie, doar 3 din 8 credeau că va fi mai bine.

Când vine vorba de proprie afacere, ponderea managerilor care se aşteaptă la îmbunătăţiri a crescut spectaculos, de la 15% în septembrie la 37% în decembrie. Însă a crescut uşor şi numărul celor care cred că va fi mai rău. Ce înseamnă asta? Înseamnă că încep să se separe apele: criza nu mai loveşte în toată lumea în mod egal. Companiile slabe ies din scenă iar cele performante intră pe un traseu de creştere.

Ce mai spune sondajul Deloitte: creditarea a început să se deblocheze, încasarea facturilor este ceva mai bună, iar perspectivele de a face angajări în următoarele şase luni au crescut. Practic, dintre ţările analizate în regiune, România se aseamănă cel mai mult cu Polonia la trenduri şi ponderi.

Ce nu spune sondajul Deloitte: politicile publice pot consolida trendul de creştere sau îl pot spulbera. Managerii intervievaţi spun că se bazează pe o uşoară dereglementare, dar nu detaliază cât de tare i-ar putea lovi continuarea politicilor bugetare şi fiscale păguboase din 2009. Iar răspunsul pentru ei ar fi recesiune în W.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Cristian Orgonaş: Numărul salariaţilor din economie: un an de criză a şters nouă ani de creştere economică

In ianuarie 2000, numarul total al salariatilor din economie a fost de 4.457.000. Dupa 9 ani de crestere economica neintrerupta, perioada in care PIB-ul Romaniei s-a majorat de la 40.6 miliarde euro la 137 miliarde euro, numarul salariatilor a ajuns in septembrie 2008 la 4.834.600, ceea ce inseamna un plus de 377.600 de locuri de munca.

Incepand cu luna octombrie a anului trecut insa, numarul salariatilor s-a incadrat pe un trend descendent, astfel ca in octombrie 2009, totalul acestora a scazut la 4.408.600, cu 48.400 mai putini decat in urma cu zece ani, ceea ce inseamna ca doar un an de criza, a reusit sa ”stearga” mai multe locuri de munca decat au fost create in noua ani de crestere economica, datele mai jos, click pe grafic pentru marire.


Anul viitor, probabil ca economia Romaniei va intra din nou pe crestere, insa daca noul guvern nu va stimula cu adevarat crearea de noi locuri de munca (asa cum NU au facut guvernele Nastase si Tariceanu), probabil ca vor fi necesari cel putin zece ani pana cand numarul salariatilor va ajunge din nou la nivelul din septembrie 2008.

De ce este vital sa crestem numarul salariatilor, in special in mediul privat? Pentru ca economia romaneasca nu va putea suporta la nesfarsit un raport de un salariat la 1.3 pensionari, si un bugetar la trei salariati in privat.

PS: cred ca cel mai simplu mod de a creste numarul oficial al salariatilor, ar fi aducerea la suprafata a unei parti din economia subterana, insa pana acum, niciun guvern nu a obtinut rezultate satisfacatoare in acest domeniu.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP