miercuri, 30 decembrie 2009

Ion Radu Zilişteanu: Adio programului "Prima casă"

După cum anunţă Ziua, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM a informat băncile comerciale că nu mai primeşte dosare pentru "Prima casă" după 1 ianuarie, în lipsa aprobării unui act de către Guvern, care să fixeze noul cadru legal pentru program, a declarat preşedintele fondului, Aurel Şaramet. "Nu am primit până acum nicio înştiinţare de la Guvern, referitor la modificarea programului şi la noul cadru al acestuia pentru 2010. În lipsa unui astfel de act, am informat băncile că nu mai primim noi dosare de credite de la 1 ianuarie 2010. Noi am lucrat la Hotărârea de Guvern cu ministrul Finanţelor, am trimis şi o scrisoare la Finanţe, însă actul trebuie aprobat de Executiv", a spus Şaramet.

Totodată, el a arătat că plafonul de 1 mld.€ pentru programul "Prima casă", aprobat iniţial pentru 2009, trebuie realocat astfel încât să poată fi folosit şi în 2010. În prezent, FNGCIMM a dat garanţii in valoare de circa 480 mil.€ pentru creditele acordate prin "Prima casă", restul de 520 mil.€ din plafon rămânând astfel neutilizate încă. "În total, am primit circa 11.500 de cereri pentru credit pană în prezent. Numărul acestora a variat, au existat zile în care am primit 110, dar şi zile în care am primit câte 180 de cereri. În total, am utilizat aproximativ 480 mil.€ din plafonul aprobat", a spus preşedintele Fondului.

Zilele trecute, Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice, anunţa "Programul Prima casă ar putea fi modificat, în condiţiile în care are o susţinere strict pentru piaţa imobiliară, şi ar putea susţine şi sectorul construcţiilor. Astfel de programe există în Europa şi cred că-l putem modifica (pe cel din România). Avem un plafon neutilizat şi-l putem folosi pentru a încuraja mai ales construcţia de locuinţe."

Am fost privit sceptic când, încă de la anunţarea programului, afirmam că nu avea sorţi de izbândă. Programul a fost populist şi electoral de la început, a fost lansat ca o mare gogoaşă, după care guvernul a uitat de el. Mai mult decât atât, programul nu a fost fundamentat economic, având multe probleme de logică economică.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: O întrebare

Tintirea inflatiei, în cazul unui curs de schimb cu marja larga de flotare, transfera în mod explicit riscul valutar asupra sectorului privat; iar un curs de schimb fix transfera riscul asupra ratelor dobânzii.
Ce ar fi daca s`ar trece explicit la tintirea cursului, cu utilizarea marjelor largi? Este de departe cea mai apropiata optiune de spiritul ERM2 si, desi initial, presiunea pietei ar face sa fluctueze semnificativ cursul de schimb, ajustarile fiscale si monetare ulterioare vor aduce treptat leul la nivelul paritatii centrale.

Oricum, criteriul de stabilitate a cursului de schimb va pune la încercare actualele strategii de gestionare a riscurilor. Dupa aderarea la zona euro, ne vom putea linisti -moneda unica va constitui o protectie împotriva efectelor destabilizatoare ale volatilitatii contului de capital.
Etapa de dinainte, celebra ERM2, este conceputa pentru verificarea adecvarii politicii monetare si a paritatii centrale ca paritate permanenta. Din acest punct de vedere, stabilitatea pietei valutare este o dovada ca paritatea centrala este cursul de schimb irevocabil pentru conversia în euro a monedei nationale si ca politica monetara sustine suficient aceasta paritate.
Pietele emergente sunt vulnerabile la schimbarile cursului de schimb prin interactiunea a doua lucruri. Primul, cursul de schimb este influentat de factori greu de controlat (contagiune, comportament „de turma”). Al doilea este legat de posibilul efect destabilizator al cursului de schimb.
O alta decizie dificila este stabilirea corecta a paritatii centrale. Criza ERM din anii ’90 a aratat ce inseamna releva importanta evitarii unor paritati nerealiste si a unei reactii rapide la necorelare. Evaluarea cursului de schimb de echilibru va indica marjele posibile ale cursului de schimb. Decizia privind stabilirea paritatii în cadrul acestei marje tine de strategia de gestionare a riscului. Efectele stabilirii paritatii centrale si a cursului de conversie la un nivel prea scazut (inflatie si supraîncalzirea economiei) vor fi mai putin negative decât stabilirea lor la un nivel prea înalt (crestere economica scazuta, rata înalta a somajului si necesitatea reducerii preturilor si a salariilor).

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: În ultimele trei luni, cele mai ieftine credite ipotecare au devenit mai… scumpe

In 10 octombrie, analizam topul celor mai ieftine credite ipotecare/imobiliare oferite la momentul respectiv de bancile din Romania si luand in considerare declaratiile bancherilor din ultime vreme, ne asteptam ca dobanzile la credite sa scada. S-a intamplat asta? Sa vedem ce spune conso.ro, site de care ma voi folosi pentru a compara ofertele actuale ale bancilor.

Topul celor mai ieftine credite in lei

Sa presupunem ca dorim accesarea unui credit in valoare de 200.000 de lei pe o perioada de 25 de ani.

Cele mai ieftine credite pentru locuinte le ofera Banca Transilvania - creditul imobiliar si creditul ipotecar avand o DAE de 12.8% respectiv 12.89%, suma totala ce trebuie returnata fiind de 627.031, respectiv 630.087 lei.

In 10 octombrie, DAE la creditul ipotecar era de 11.79%, iar suma totala de returnat era de “doar” 586.620 lei, cu 43.467 de lei (6.9%) mai mica decat in acest moment.

Creditul Rezidential de la BCR, aflat pe locul doi in octombrie s-a scumpit si el, astfel ca acum se situeaza doar pe locul trei in top. DAE la acest tip de credit este de 14.27% (13.28% in octombrie), iar suma totala ce trebuie returnata ajunge la 680.431 de lei (650.633 in octombrie).

Spre deosebire de BT si BCR, in ultimele doua luni, CEC a ieftinit “Creditul Imobiliar” de la o DAE de 13.4% in octombrie la 13.1% acum, in timp ce suma totala ce trebuie returnata a scazut de la 649.945 la 638.860. Creditul imobiliar si creditul ipotecar de la CEC se situeaza astfel pe locul doi in top, urcand de pe trei la inceputul lui octombrie.

Dobanda medie a ofertelor prezente pe conso.ro a fost de 16.1% in octombrie, 16.6% in noiembrie, acum fiind de 16.7%. Au ieftinit bancile creditele ipotecare in lei in ultimele luni? Raspunsul este evident si are o stransa legatura cu ceea ce scriam aici.

Topul celor mai ieftine credite in euro

In urma cu doua luni, cel mai ieftin credit ipotecar in euro (fara ofertele din Prima Casa) era oferit de ING – DAE 6.4% si o suma totala de returnat de 97.000 de euro in 25 de ani pentru un credit in valoare de 50.000 de euro. Acum, acelasi credit are o DAE de 7.9%, iar suma ce trebuie returnata a crescut la 110.500 euro, astfel ca ING cade pe locul 1 pe locul 7.

Cel mai ieftin credit ipotecar din punctul de vedere al sumei ce trebuie returnate este oferit acum de BRD prin creditul Habitat – 99.693 de euro, iar DAE este de 7.06%. Pe de alta parte, creditul Casa-Euro de la Volksbank are cea mai mica DAE, respectiv 6.96%, dar suma totala ce trebuie returnata este de 103.094 euro.

Pe locul trei se situeaza Creditul pentru casa de la Banca Romaneasca – DAE 7.42% si o suma totala de returnat de 106.195 de euro.

Daca in cazul creditelor in lei, DAE medie a crescut, in cazul creditelor in euro, DAE medie la ofertele prezente pe Conso a scazut de la 9.8% in octombrie, la 9.5% in noiembrie si 9.3% in acest moment, ceea ce inseamna practic 8% peste Euribor la 6 luni.

Exceptand programul Prima Casa, piata creditelor ipotecare pare inghetata si nu da semne ca s-ar dezgheta prea curand, am scris despre asta aici.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP