luni, 5 iulie 2010

Lucian Davidescu: Sunt de ajuns tăierile de salarii şi creşterile de taxe? Ce urmează?

5 veşti bune şi 5 veşti proaste.
Vestea Bună #1. FMI a dat drumul banilor, după ce ne-a lăsat o săptămână să fierbem în suc propriu.

Vestea Proastă #1. Fondul avertizează însă că mărirea TVA mută ţinta de inflaţie de la 3,5% la 7,9%. Cam mult!

VB#2. Inflaţia mare ajută guvernul să-şi atingă ţintele. Chiar dacă economia scade, PIB nominal va fi substanţial mai mare, încasările nominale relativ mai mari iar cheltuielile – identice.

VP#2. Inflaţia mare ajută doar guvernul. Pe toţi ceilalţi îi încurcă, de la salariaţi până la deţinătorii de economii.

VB#3. Leul are două motive în plus de apreciere. Mărirea TVA răreşte leii în circulaţie şi poate aduce mai multă valută din plusul de exporturi. În plus, leul oferă cea mai atractivă dobândă din UE – 6,25%, iar investitorii au garanţia că BNR nu prea poate s-o mai reducă în contextul enormei presiuni inflaţioniste.

VP#3. La dobânda asta creditul e greu accesibil, crizele de lichiditate vor fi dese, iar multe firme vor fi împinse direct în faliment.

VB#4. FMI estimează reducerile de cheltuieli la 1,3% din PIB iar creşterile de venituri la 1% din PIB. Consolidarea fiscală de 2,3% din PIB în doar jumătate de an se va transforma într-una de cel puţin 4,6% din PIB în 2011.

VP#4. Condiţia este ca această ajustare să nu se scurgă în blocaj financiar sau evaziune. În plus, cu un guvern care nu pare capabil să îşi gestioneze cheltuielile, economia poate fi repede spulberată cu programe de “investiţii” sau de “stimulare a economiei”.

VB#5. Mărirea TVA va forţa ajustarea severă a deficitului comercial. Exporturile devin, comparativ, mai rentabile ca până acum, în timp ce restrângerea consumului intern va limita importurile.

VP#5. Ce era doar un scenariu a devenit certitudine. Şi anul acesta, România rămâne în recesiune.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

duminică, 4 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Orice dobândă sub 9,4% va fi real negativă

Având în vedere că Fondul Monetar Internaţional a ridicat prognoza de inflaţie pentru 2010 de la 3,5% la 7,9%, după cum scriam în articolul FMI a majorat ţinta de inflaţie pentru România la 7,9%, dar este îngijorat privind capacitatea autorităţilor de a continua reformele, înseamnă că va trebui să ne reconsiderăm atitudinea faţă de dobânzile bancare. Având în vedere că, de la 1 iulie 2010, se va aplica impozit de 16% pe câştigurile din dobânzi bancare, să vedem de la ce valoare a dobânzii în sus vom obţine o dobândă real pozitivă. Calculul este foarte simplu:

7,9% / (1 - 16%) = 9,4%

Rezultă că orice dobândă sub 9,4% pe an va fi real negativă. Aveţi grijă unde vă plasaţi banii.

Citiţi pe aceeaşi temă şi articolul Dacă băncile nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage masiv banii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: E oficial! Pariați pe leu ca să pierdeți

FMI prognozează acum că rata inflației va fi de 7,9%. În urmă cu câteva zile Lucian Croitoru a declarat că se așteaptă ca rata inflației să ajungă la 8%-8,5%.

Lunea trecută, când mă aflam în studioul Money Channel, i-am adresat domnului Adrian Vasilescu întrebarea: mai merită să pariem pe leu? Știți care a fost răspunsul? Da!

Nu vă mai obosiți să calculați randamentul real al banilor pe care îi economisiți la bancă. Cu o rată a inflației de 8% și cu dobânda impozitată un depozit bancar vă aduce un randament real-negativ de 2%. Adică o pierdere de 2%. Puteți paria.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Cum gândea artizanul “miracolului” economic german în 1957

Pentru cei care cred că că miracolul german postbelic se explică prin filozofia intervenționistă, ECOL a tradus un articol publicat de Ludwig Erhard în 1957. Iata ce spunea the man himself despre asigurările sociale:

În perioada recentă, am fost în repetate rânduri alarmat de puternicul apel la un sistem de asigurări colective în sfera socială. Unde vom ajunge şi cum vom putea continua să progresăm dacă adoptăm din ce în ce mai mult un mod de viaţă în care nimeni nu mai vrea să îşi asume responsabilitatea pentru propria persoană şi fiecare caută siguranţa în colectivism? Am prezentat tranşant aceasta fugă de responsabilitate atunci când am spus că, dacă această manie va lua amploare, vom aluneca într-o ordine socială în care fiecare va sta cu mâna în buzunarul celuilalt. Principiul ar fi următorul: eu îi asigur traiul altuia, iar altcineva mi-l asigură mie.
Orbirea şi inerţia intelectuală care împing spre un stat al bunăstării nu pot aduce decât dezastru. Această tendinţă, mai mult decât oricare alta, va duce încet dar sigur la distrugerea valorilor reale umane —bucuria de a-ţi asuma răspunderea, iubirea pentru viaţa semenilor, impulsul de a dovedi de ce eşti în stare şi disponibilitatea de a-ţi asigura traiul — şi în final se va ajunge probabil nu la o societate lipsită de clase sociale, ci la una mecanizată şi lipsită de suflet.
Acest proces este îndeosebi de neînţeles deoarece, cu extinderea prosperităţii şi creşterea siguranţei economice, baza noastră economică devine din ce în ce mai solidă; nevoia de a proteja reuşitele de toate pericolele viitoare eclipsează orice alt argument. Se face astfel o eroare tragică, întrucât ne confruntăm cu aparentul refuz de a recunoaşte că progresul economic şi prosperitatea bazată pe efort nu sunt compatibile cu un sistem de asigurări colective.
Acest apel la securitate, care cu siguranţă va permite o intervenţie şi mai pronunţată a statului, evidenţiază contradicţiile din această politică lipsită de onestitate. Dacă aceste revendicări sunt aduse la un numitor comun, atunci ceea ce se cere este nici mai mult nici mai puţin decât o reducere a impozitării concomitent cu creşterea cheltuielilor guvernamentale. Şi-au pus oare problema apărărtorii acestei teze unde va găsi statul puterea şi mijloacele pentru a satisface asemenea cerinţe care, luate una câte una, ar putea fi justificate?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Ion Radu Zilişteanu: FMI a majorat ţinta de inflaţie pentru România la 7,9%, dar este îngijorat privind capacitatea autorităţilor de a continua reformele

Consiliul Director al FMI a aprobat revizuirea ţintei de inflaţie pentru 2010 stabilită în acordul stand-by încheiat cu România, de la 3,5% la 7,9%, după creşterea cotei principale de TVA la 24%, a declarat pentru Mediafax şeful misiunii de evaluare a instituţiei financiare internaţionale, Jeffrey Franks (în fotografie).

"În Consiliul de vineri am aprobat deja o revizuire a ţintei noastre de inflaţie pentru acest an, ca urmare a creşterii TVA. Am majorat ţinta cu 4-4,5 puncte procentuale, astfel că centrul intervalului de fluctuaţie va fi de 7,9%", a spus Franks.

Reamintesc că ţinta de inflaţie a BNR pentru acest an este 3,5% pe an, plus sau minus un punct procentual, însă banca centrală a ratat sistematic ţinta de inflaţie în ulimii ani.

Franks a mai spus că FMI se aşteaptă ca impactul creşterii TVA să aibă un efect singular asupra preţurilor, care va dispărea gradual în cursul anului viitor, astfel că nu vor exista presiuni inflaţioniste persistente.

Am analizat în articolul TVA creşte la 24%. Ce urmează? consecinţele majorării cotei principale de TVA. Printre altele, o ţintă de inflaţie de 7,9% ne readuce la nivelul inflaţiei din anul 2005, după cu se poate observa din graficul din articolul respectiv.

După cum scriam aici, BNR a menţinut, în şedinţa din 30 iunie 2010, dobânda de politică monetară la 6,25%, după ce Guvernul a anunţat majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%, şi a arătat că va acţiona pentru limitarea efectelor de runda a doua ale acestei măsuri şi continuarea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste la niveluri scăzute.

Pe de altă parte, Consiliul Director al FMI este îngrijorat în legătură cu capacitatea autorităţilor române de continuare de politicilor de reformă, fiind nevoie de ţinerea cheltuielilor sub control şi de măsuri privind creşterea colectării veniturilor.

"În mod evident, ei (membrii Consiliului Director al FMI - n.m.) sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a spus Jeffrey Franks, citat de Mediafax.

Board-ul FMI a aprobat, vineri, 2 iulie 2010, a patra revizuire a acordului stand-by cu România, astfel că va elibera cea de-a cincea tranşă din împrumut, în valoare de 910 mil.€, banii urmând să intre cel mai probabil luni în contul Băncii Naţionale a României.

S-a vehiculat ca sumă pentru această a cincea tranşă a acordului stand-by cu FMI suma de 850 mil.€. Cum unitatea de cont a Fondului este constituită de drepturile speciale de tragere (XDR) a căror valoare este constituită din valorile ponderate a mai multor valute şi valoarea împrumutului este exprimată în această unitate de cont, fluctuaţiile pe piaţa valutară internaţională au condus la această sumă, de circa 910 mil.€.

Este de notat faptul că această sumă va merge integral către Banca Naţională a României, pentru menţinerea stabilităţii preţurilor şi a cursului de schimb valutar.

În ultimele 13 luni, România s-a împrumutat de 9,3 mld.€ de la Fondul Monetar Internaţional, 2,5 mld.€ de la Uniunea Europeană şi 300 mil.€ de la Banca Mondială, adică un total de 12,1 mld.€. În mod excepţional, o parte din banii de la FMI din tranşele anterioare, au mers către bugetul de stat şi au fost cheltuiţi, în majoritate, pe plata salariilor bugetarilor şi pensiilor. Între timp, scurgerile de bani către clientela politică au continuat. Situaţia de acum este mai gravă decât cea de acum un şi jumătate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Cât au scăzut asigurările în România? Deutsche Bank, percheziţionată. Ryanair va vinde locuri în picioare. Plus alte minunăţii de prin presa străină.

Asigurarile de viata scad, dar cu viteze diferite. Cele mai mari scaderi sunt in Europa Centrala si de Est, arata ultimul studiu al elvetienilor de la Swiss Re. In materie de cheltuieli anuale cu asigurarile, olandezii i-au deposit pentru prima data pe elvetieni (6550 dolari, fata de elvetieni, cu 6200 USD). Romania e trecuta in randul statelor cu scaderi  cuprinse intre 10 si 20%. (18,32% zic ei ca am fi scazut, dar  probabil ca devalorizarea leului in fata USD a contribuit si ea). Asigurarile de viata, minus 11,6%. Studiul merita citit de asiguratorii locali.

Datoria publica a Belgiei a depasit nivelul de 100% din PIB. Prilej de ample dezbateri, mai ales ca e pentru prima oara in ultimii 8 ani cand datoria publica depaseste valoarea productiei anuale a economiei belgiene (PIBul, cum ar veni). In cifre, discutam despre 342,9 miliarde de euro. “Sa nationalizam datoria?”, se intreaba unii, mai ales ca peste jumatate e in mana bancilor si a fondurilor de investitii.

Deutsche Bank, perchezitionata intr-o afacere de evaziune fiscala cu drepturi de emisii de carbon. Despre asta se va mai scrie mult.


Ryanair intentioneaza sa isi optimizeze costurile intr-un mod zuper ciudat. Va vinde locuri “in picioare”, iar la toalete se vor vinde bilete de intrare, scrie Daily Mail. Ce urmeaza? Locurile pentru cate 3 persoane care sa se tina in brate? Tot din Daily Mail, aflati cat cheltuie Marea Britanie cu protectia lui Tony Blair

Algerienii sunt ingrijorati de miscarile valutare externe, care le scumpesc importurile, scrie El Watan. Puiul a ajuns sa coste, 4,2 eur/kg (in dinari de-ai lor, 400DA). Despre cum a incetat subit greva de la Arcelor Mittal-ul lor, sau despre tendintele preturilor materiilor prime (luate una cate una) pe pietele bursiere externe , mai in coada articolului. Bine scris, bine tintit.

Franta va acorda despagubiri celor care au avut de suferit de pe urma experimentelor sale nucleare. “O minciuna politica franceza!” titreaza presa lor. Legea care permite acordarea acestor despagubiri este prea vaga, spun avocatii algerieni, care mai precizeaza ca aproape niciun cetatean de-al lor nu se incadreaza. Probabil ca se stipuleaza ca daca ti-au crescut mai putin de 3 maini in plus sau doua capete, nu primesti niciun sfantz. Da` sa vedeti ce scriu polinezienii, sau tahitienii..

In fine, in Algeria, ca tot ne-am oprit aici, tristetea e mare. Fratele presedintelui a murit dupa ce s-a chinuit mult timp cu o boala incurabila, reforma pensiilor ii nemultumeste si pe ei..

“Painea alba” a businessului in China s-a cam terminat, arata un raport al Camerei de Comert chneze, citat de L`Echo. Investitorii nu mai sunt optimisti cu privire la businessul pe termen lung, cei 500 de respondenti ai anchetei statistice temandu-se de inasprirea conditiilor de afaceri.

Azi e Ziua Nationala a SUA.

Banca Natixis a descoperit solutia iesirii din criza datoriilor. Cresterea salariilor si deprecierea euro cu 30%, scriu cercetatorii bancii, intr-un studiu.

Se intoarce protectionismul in randul membrilor G20, aceiasi care au cerut sa se renunte la masurile protectioniste? Asa arata rezultatele unei cercetari profesioniste. Sa ne mai miram? :)

Masina de creat locuri de munca din SUA are motorul calat, se pare. 125.000 de locuri de munca s-au pierdut in iunie.

Traderul baut despre care scriam recent, a fost angajat de o companie din domeniul biocarburantilor. Cica il vor duce la un rehab, dupa care va fi numai bun de speculat pe petrol. Tineti-va bine!:))
Marea Britanie  nu s-a oprit din taiatul cheltuielilor publice. Fiecare minister mai trebuie sa taie 40% din cheltuieli.

Au si elvetienii falitii lor. Peste 3000 de firme, in prima jumatate a anului.Baselul pare cel mai afectat iar zona romanda, cea mai robusta. Ca tot veni vorba de Elvetia, Urs von Daeniken a fost demis dupa ce s-a descoperit ca inregistra ziaristi, iar o serie de persoane declarate “cu probleme” pentru siguranta Elvetiei erau demult moarte si ingropate. Raportul serviciilor este criticat/mistocarit de mai toate ziarele  locale.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

sâmbătă, 3 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Costul economic al inundaţiilor

Inundaţiile care au lovit Moldova şi alte regiuni ale ţării au atins dimensiuni nemaivăzute, mai ales prin prisma debitelor râurilor, care au atins niveluri istorice. După inundaţiile din 2005, s-au alocat anual 200 mil.€ pentru îndiguiri şi regularizări de cursuri de apă. În cheia obişnuitelor sinecuri către clientela politică, nu prea se ştie ce s-a întâmplat cu aceşti bani.

Unul dintre satele cele mai lovite din Moldova a fost Săuceşti, judeţul Bacău, care a fost lovit şi în 2009 de inundaţii. Prin intervenţie guvernamentală, s-au construit case, dărâmându-se cele afectate grav de ape. Iată că, cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu în localitatea respectivă, locuitorii au reclamat faptul că molozul rezultat din demolări nu a fost folosit pentru construcţia unui dig.

Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a început să vehiculeze ideea că aceste inundaţii vor costa România peste 0,6% din PIB, pentru ca Guvernul României să poată apela la organismul specializat al Uniunii Europene pentru obţinerea unor ajutoare.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă dezastrelor naturale şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile afectate de un dezastru. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. În cei opt ani care au urmat de la crearea sa, a fost utilizat în cazul a 33 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 20 de state membre, suma totală alocată depăşind 2,1 mld.€.

FSUE poate oferi ajutor financiar statelor membre şi ţărilor care desfăşoară negocieri de aderare la UE în cazul unui dezastru natural major, dacă pagubele directe totale cauzate de dezastrul respectiv depăşesc 3 mld.€ (la preţurile din 2002) sau 0,6% din PIB, luându-se în considerare cifra mai mică. Statele membre şi ţările în curs de aderare vecine, afectate de acelaşi dezastru, pot primi ajutor la rândul lor, chiar dacă valoarea pagubelor nu atinge pragul stabilit.

În mod excepţional, Fondul poate fi utilizat şi în cazul unei catastrofe naturale cu caracter excepţional care afectează majoritatea populaţiei unei regiuni, având consecinţe grave şi de durată asupra stabilităţii economice şi a condiţiilor de viaţă. Aceste cazuri sunt evaluate, individual, de Comisie.

FSUE are un buget anual de 1 mld.€. În fiecare an, un sfert din această sumă trebuie să fie încă disponibilă la data de 1 octombrie, pentru a putea face faţă eventualelor nevoi care pot apărea până la sfârşitul anului. În cazuri excepţionale şi dacă resursele rămase pentru restul anului nu sunt suficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor. Suma disponibilă anual pentru dezastre regionale extraordinare este de 7,5% din bugetul anual al FSUE (sau 75 mil.€).

FSUE vine în completarea bugetului alocat de statele membre în vederea luării unor măsuri urgente, printre care se numără:
- repunerea imediată în funcţiune a infrastructurii şi a echipamentelor în domeniul energiei, apei potabile, apelor uzate, transportului, telecomunicaţiilor, sănătăţii şi învăţământului
- punerea la dispoziţie a unor spaţii de cazare temporare şi a serviciilor de urgenţă, pentru a acoperi nevoile imediate ale populaţiei
- securizarea imediată a infrastructurilor de prevenire şi luarea unor măsuri de protecţie a patrimoniului cultural
- curăţarea zonelor sinistrate, inclusiv a zonelor naturale.

FSUE nu a fost creat cu scopul de a acoperi toate costurile generate de dezastrele naturale. Fondul se limitează, în principiu, la pagubele care nu fac obiectul asigurărilor şi nu compensează, de exemplu, pierderile suferite de persoanele fizice. De altfel, acţiunile pe termen lung, precum reconstrucţia de durată, reconversia economică sau prevenirea, pot primi susţinere financiară prin intermediul altor instrumente, cum ar fi fondurile structurale şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Să facem câteva calcule sumare. Din 2005 şi până acum, s-au cheltuit 200 mil.€ x 6 ani = 1,2 mld.€. Care nu se ştie pe ce s-au dus. Plus 0,6% din PIB, care ar însemna 720 mil.€, în total, 1,92 mld.€. În compensaţie, vom obţine, probabil, 75 mil.€ de la FSUE.

Este evident faptul că guvernul nu va fi capabil să ofere în acest an populaţiei compensaţii pentru pierderile suferite. Şi aşa ţinta de deficit bugetar convenită cu Fondul Monetar Internaţional, de 6,8% din PIB, nu va putea fi atinsă. Şi nici să purceadă la construcţia unor diguri în stare să prevină asemenea dezastre.

Vi se pare o afacere bună?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

vineri, 2 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Dan Bittman: "Finanţele ştiu cine fură, dar sunt firme care n-au voie să fie controlate"



Ministerul Finanţelor Publice ştie cine fură, dar există firme care nu trebuie controlate niciodată. Declaraţia îi aparţine lui Dan Bittman, fost consilier al ministrului Sebastian Vlădescu, şi a fost făcută aseară la emisiunea Ora de foc de la Realitatea TV.

"Să nu credeţi că nu se ştie la nivelul Ministerului de Finanţe ce se întâmplă în România. Să nu credeţi că nu se ştie pe unde se fură, cine fură. Sunt filmaţi, sunt îndosariaţi, sunt arhivaţi. Toţi cei care fură. Dar există firme care n-au voie să fie controlate niciodată şi oameni care n-au voie să fie controlaţi niciodată", a spus Dan Bittman.

Dan Bittman a mai spus că a lucrat în minister doar pentru a vedea, din curiozitate, ce se întâmplă "în interior", şi că nu doreşte să arate cu degetul spre anumite persoane din această instituţie.

Ministerul Finanţelor Publice nu a dorit să comenteze afirmaţiile fostului consilier Dan Bittman.

Iată că experienţa lui Bittman în calitate de consilier al lui Sebastian Vlădescu în perioada ianuarie - iunie 2010 are utilitatea ei publică. Ştiţi cum e: chiar dacă lumea ştie ce se întâmplă, nu are importanţă atâta vreme cât cineva din interior nu vorbeşte.

Această relatare mai ridică puţin vălul asupra nemerniciilor care se desfăşoară în interiorul puterii politice.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Dacă băncile nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage masiv banii

După cum scriam acum două zile, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25% pe an. La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%, iar în şedinţa din 4 mai 2010 la 6,25%. Actuala decizie, de menţinere a nivelului dobânzii de politică monetară, urmează după patru reduceri consecutive ale dobânzii cheie. Adică o mişcare preventivă a băncii centrale, care prevesteşte mărirea inflaţiei.

Ieri, la o emisiune de la The Money Channel, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a prognozat o inflaţie de 8 - 8,5% şi o scădere economică de 2% până la sfârşitul anului 2010.




Evident, la niveluri de dobândă la depozitele în lei de 6-7% pe an, aşa cum practică băncile comerciale în prezent, dobânzile bonificate sunt real-negative. Dacă scădem impozitul pe dobândă, de 16%, care se aplică cu începere de la 1 iulie 2010, rezultă o dobândă anuală de 5,04-5,88% pe an, ceea ce este evident sub nivelurile de inflaţie prevăzute de Lucian Croitoru. Este adevărat că inflaţia anualizată era, la sfârşitul lunii mai 2010, de 4,42%, dar acest nivel va fi escaladat în perioada imediat următoare, când va fi absorbită în inflaţie majorarea cotei principale de TVA de la 19% la 24%.

În concluzie, dacă băncile comerciale nu vor creşte dobânzile, românii vor retrage banii şi îi vor îndrepta către alte active.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: 5 ani de la denominarea monedei naţionale

Ieri s-au împlinit cinci ani de la denominarea monedei naţionale, prin Legea nr.348 din 14.07.2004. Iată ce scrie în primele trei articole ale legii:

Art. 1. - (1) La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10.000 lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru 1 leu nou.
(2) Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a valorii nominale a însemnelor monetare.
(3) Leul nou va fi unitatea monetară naţională a României, denumită în continuare leu, şi se va diviza în 100 de bani.
Art. 2. - (1) În conformitate cu prevederile art. 1, Banca Naţională a României va pune în circulaţie noile bancnote şi monede începând cu data de 1 iulie 2005.
(2) Actualele bancnote şi monede, respectiv leii vechi, vor avea putere circulatorie până la data de 31 decembrie 2006 şi vor fi acceptate la plată la valoarea calculată potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1).
(3) După această dată, Banca Naţională a României va preschimba bancnotele şi monedele vechi cu cele noi, în condiţiile stabilite prin reglementări proprii.
(4) Preschimbarea se va putea face pe o perioadă de maximum 3 ani, respectiv până la data de 31 decembrie 2009, la sucursalele Băncii Naţionale a României care desfăşoară activităţi de casierie şi la unităţile instituţiilor de credit autorizate să efectueze această operaţiune prin ordin al guvernatorului Băncii Naţionale a României.
Art. 3. - În perioada de la introducerea noii emisiuni monetare până la data de 31 decembrie 2006, bancnotele şi monedele aflate în circulaţie înaintea datei de 1 iulie 2005, denumite în continuare monedă veche, vor fi înlocuite treptat cu bancnotele şi monedele din noua emisiune monetară a Băncii Naţionale a României, denumite în continuare monedă nouă.
Sloganul sub care Banca Naţională a României a desfăşurat activităţile care i-au revenit în legătură cu această acţiune a fost: "Nimic nu se pierde, nimic nu se câstigă. Totul se simplifică." A fost dezvoltat şi un site, www.denominare.ro, care în momentul de faţă pare părăsit.

Co ocazia denominării, a fost modificată şi vechea codificare ROL (Romanian Leu) în RON (Romanian New). Din această cauză, chiar şi în zilele noastre se mai foloseşte barbarismul ron, cu pluralul roni, utilizat chiar şi de către reprezentanţii autorităţilor.

Unul dintre avantajele denominării a fost componenta psihologică. Exprimarea valutelor în zeci de mii de lei era dezavantajoasă în raport cu exprimarea în câţiva lei. Alte argumente pentru denominare au fost viitoarea adoptare de către România a monedeei euro şi simplificarea operaţiunilor contabile şi bancare.

Desigura, la vremea respectivă, au existat mulţi comercianţi care au încercat să profite de denominare pentru mărirea preţurilor, aşa cum încearcă şi acum, odată cu mărirea TVA.

Iată, la cinci ani de la denominare, încă există multe persoane care folosesc în limbajul curent leii vechi. În general este vorba de persoane în vârstă, persoane cu nivel redus de educaţie şi chiar politicieni, care încearcă să se facă înţeleşi.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: E oficial! Multiplicatorul cheltuielilor publice este negativ!

Mă distrez cu “American Economic Review Papers and Proceedings” care tocmai mi-a fost trimisă prin poștă. Unul dintre primele articole susținute la conferința anuală organizată de American Economic Association și publicat în acest voum este Harald Uhlig, Some Fiscal Calculus. Este încă o lucrare care își propune să determine multiplicatorul cheltuielilor publice – problemă pe care am explicat-o în contextul ministeriatului Pogea.

Ce este special cu această lucrare, altminteri banală prin problema abordată, este cifra la care ajunge. Uhlig (profesor la University of Chicago) afirmă că cheltuielile guvernamentale au un efect pozitiv pe termen scurt.

Am putea fi tentați să tragem concluzia că cheltuielile guvernamentale reușesc să stimuleze economie și să genereze un efect de multiplicare amplu. Mai precis, acest efect este similar sau chiar mai mare decât multiplicatorul furnizat în anexa lucrării lui Romer și Bernstein – documentul oficial al Casei Albe care analizează American Recovery and Reinvestment Act din 2009…
Totuși, această interpretare este greșită. Expansiunea cheltuielilor publice trebuie finanțată cumva. Ea este finanțată prin datorie inițial și prin creșterea impozitelor ulterior. [Eu] nu mă rezum la a analiza dinamica datoriei și impozitării pe următorii 4 ani, ci pe 40 de ani. Creșterea poverii fiscale din partea a doua a perioadei determină reducerea stimulentelor pe piața muncii și provoacă scăderea persistentă a creșterii economice sub trendul potențial…
Valoarea netă actualizată a multiplicatorului cheltuielilor în acest model este de -3,4, adică fiecare dolar în plus cheltuit de guvern duce la scăderea producției cu 3,4 dolari.
Da, ați citit bine. Ce-i drept, este pentru prima dată când aflu dintr-o lucrare mainstream că efectul stimulativ al cheltuielilor publice e sublim… dar lipsește cu desăvârșire, ba mai mult, că multiplicatorul este substanțial negativ (!), ceea ce înseamnă că cheltuielile publice provoacă o pierdere de bunăstare. Vă amintesc, ultima dată discutam pe marginea unui studiu al FMI, care arăta că efectul de multiplicator tinde către zero după 4 ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Piaţa imobiliară – proprietarii încep să lase din preţuri. Timişoara, campioana scăderilor

Dupa ce in ultimele 12 luni, proprietarii au tinut cu dintii de preturi, iata ca luna iunie aduce prima scadere mai serioasa a preturilor cerute de catre proprietari pentru apartamentele scoase la vanzare.

Astfel, conform indicelui calculat de imobiliare.ro, pretul mediu pe metru patrat la nivel national a ajuns la 1.275 euro, in scadere cu 2.8% fata de mai, scaderea de la inceputul anului fiind de 5.3%. Comparativ cu iunie 2009, pretul mediu a scazut cu 6.6%. Acest pret se bazeaza pe analiza unui numar de 11.823 oferte introduse pe situl respectiv.

In Bucuresti, scaderile au fost ceva mai mici: cu 2.1% a scazut pretul mediu, insa aceasta scadere se datoreaza aproape exclusiv scaderii cu 3% a preturilor apartamentelor vechi, in timp ce pretul apartamentelor noi a scazut cu doar 0.5%. Numarul ofertelor luate in considerale la stabilirea pretului mediu a fost de 16.280.

In Timisoara, scaderile au fost mult mai mari: in iunie, pretul mediu pe metru patrat a scazut cu 4.5% fata de mai, ajungand astfel la 874 euro. Acest pret este cu 8.6% mai mic decat cel inregistrat la sfarsitul anului trecut, si cu 12.6% mai mic decat in iunie 2009. De remarcat ca diferente dintre pretul apartamentelor noi si pretul apartamentelor vechi este neglijabila, respectiv 4%. Numarul ofertelor luate in considerare a fost de 1.738.

Mai jos se poate observa evolutia lunara a pretului mediu pe metru patrat in ultimul an, click pe grafic pentru marire.

Avand in vedere: scaderea numarului de tranzactii imobiliare, scaderea entuziasmului legat de Prima Casa, scaderea veniturilor si a puterii de cumparare, este foarte probabil ca scaderea preturilor inregistrata in luna iunie sa nu reprezinte altceva decat inceputul unui nou trend negativ, care va continua cel putin pana la sfarsitul anului 2010.

In ceea ce priveste indicele prezentat de INS in aceasta saptamana, trebuie sa fac o precizare: scaderea de 3.9% inregistrata la nivel national in T1.10, este raportata la media anului trecut. Or, anul trecut preturile au fost mari in primul semestru, si mai mici in al doilea semestru. Spre exemplu, imobiliare.ro arata ca in S2.09, pretul mediu a fost cu 7% mai mic decat in S1.09.

Acelasi lucru este scos in evidenta si de indicele BREI-V pentru Bucuresti, care arata o diferenta de 5% intre S1.09 si S2.09.

Prin urmare, media pe 2009 calculata de INS nu este foarte reprezentativa. Daca INS ar fi comparat T1.10 cu T1.09, diferenta ar fi fost de 12-15%.

PS: tot conform imobiliare.ro, in Brasov, pretul mediu a scazut 1%, in Cluj a crescut cu 0.5%, in Constanta a scazut cu 0.7%, iar in Iasi a crescut cu 0.9%.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

joi, 1 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Bugetarii din administraţia publică locală concediaţi ca pe vremea Comitetului de Stat al Planificării

În conformitate cu o ordonanţă adoptată în şedinţa de guvern de ieri, peste 53.000 de angajaţi ai administraţiei publice locale vor fi disponibilizaţi până la sfârşitul anului.

În 40 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, primarii vor fi obligaţi să prezinte prefecţilor organigrame noi, urmând ca apoi să se demareze procedurile legale de disponibilizare a salariaţilor încadraţi cu depăşirea limitelor stabilite de Guvern, a precizat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, citat de Agerpres.

"În urma calculelor făcute, şi avem analiza pe fiecare unitate administrativ-teritorială din România, numărul de posturi peste normativ este de 53.432, din care număr de posturi peste normativul de bază - deci personal de disponibilizat pentru respectarea normativului va fi 38.666, numărul de posturi peste normativ la evidenţa persoanelor - 4.070, număr de posturi peste normativ la Poliţia Comunitară - 10.696", a detaliat Blaga.

Întrebat dacă se vor oferi salarii compensatorii celor disponibilizaţi, Blaga a declarat că "nu avea dreptul nimeni din administraţie să încheie contracte colective de muncă".

Modalitatea în care statul român înţelege să respecte deficitul bugetar de 6,8%, convenit cu Fondul Monetar Internaţional, prin reducerea cheltuielilor bugetare aminteşte de Comitetul de Stat al Planificării. Şi este şi de înţeles, îl au în partidul de guvernământ pe Theodor Stolojan, care are o experienţă bogată în instituţia citată. Nivelarea este o armă specifică comunismului, Exact asta fac guvernanţii. În loc să reducă cheltuielile bugetare prin tăierea bugetelor de personal ale autorităţilor locale, ei impun salarii clare şi fixe, de parcă utilitatea angajaţilor ar fi aceeaşi pentru fiecare, şi un număr clar de angajaţi.

Mai mult decât atât, dacă la nivelul declaraţiilor politice se vorbeşte de ani de zile de descentralizare, ceea ce presupune o autonomie sporită a comunităţilor locale, actualele măsuri nu fac altceva decât să centralizeze decizia mai mult decât oricând. Ar trebui ca, în limitele unui buget de personal, autorităţile locale să fie libere să angajeze şi să concedieze şi să fixeze nivelul salariilor.

Este clar că trebuie făcută o reformă drastică a statului român şi a filosofiei finanţelor publice. Actuala stare de lucruri perpetuează ineficienţa.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Lucian Davidescu: Nu stricaţi bunătate de criză!

Dacă puroiul e bine dezinfectat, ţesutul economiei se poate vindeca. Sunt deja lucruri care s-au schimbat în bine.


Până acum un an şi jumătate, firmele româneşti au alergat cu câte o ghiulea de fiecare picior şi asta nu le-a încurcat foarte mult. De-o parte a atârnat povara statului – risipă, incompetenţă ineficienţă – de cealaltă balastul propriu – aceleaşi componente. Nu conta prea mult, erau vremuri în care mergea orice. Acum, nu mai merge nimic.

Între timp, companiile s-au debarasat de ghiuleaua lor. Au tăiat costurile, au început să se bată cu adevărat pentru fiecare client, au ajuns să îşi gândească fiecare pas şi să îşi cântărească fiecare bănuţ. Au renunţat la planurile păguboase, la costurile inutile şi la angajaţii care mai mult încurcau decât ajutau. Cu un picior eliberat, ar fi gata să fugă iar.

Însă dacă se termină criza ca prin minune, aşa cum au sperat până acum politrucii, cealaltă ghiulea – povara statului – va rămâne atârnată bine-mersi. Apoi, e doar o problemă de timp până când balastul se va aduna din nou şi la piciorul sănătos. La fel ca până acum.

Păi la ce bun să controlezi costurile sau să-ţi mulţumeşti clienţii când competitorii tăi fac de zece ori mai mulţi bani cu de zece ori mai puţin efort, în cârdăşie cu statul? şi la ce bun să investeşti într-o ţară unde nu funcţionează regulile capitalismului ci ale feudalismului?

E rândul statului să renunţe la planurile păguboase – proiecte fanteziste de investiţii din care profită doar clientela, la cheltuielile inutile – adică aproape toate şi la angajaţii care mai mult încurcă – cine ajută?

Nu stricaţi bunătate de criză, acum e cel mai bun moment să scăpăm de restul balastului. şi nu doar să mai cioplim din bilă: e mai uşor şi mai eficient să tai lanţul cu totul. şi ar fi singura şansă pentru ca România să treacă pe un palier superior de dezvoltare economică.

La concursul de alergări cu ghiulele nu vin atleţii, vin doar ocnaşii.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Ion Radu Zilişteanu: Evoluţia portofoliului meu de acţiuni la BVB în iunie 2010

Structura portofoliului meu la 30 iunie 2010 este cea redată în graficul alăturat. În afară de SIF1, SIF2, SIF3, SIF4 şi SIF5, în portofoliul meu se mai găsesc, în ordinea ponderii, SNP Petrom (SNP), Transgaz (TGN), Erste Bank (EBS), BRD şi altele. În afară de blue chips, am în portofoliu şi acţiuni ale unor societăţi mai puţin cunoscute, aşa cum am menţionat anterior.

În ceea ce priveşte evoluţia portofoliului, în luna iunie 2010, ea a fost uşor crescătoare, în condiţiile în care nu am făcut tranzacţii semnificative în această lună. Valoarea portofoliului în lei a crescut cu 0,46%, ceea ce în termeni anualizaţi înseamnă un randament de circa 5,91%. În euro, a rezultat pierdere, din cauza devalorizării monedei naţionale faţă de euro cu 4,24%: -3,63% lunar şi -35,84% anualizat.

De la începutul anului, randamentul portofoliului în lei este de -8,13%, iar anualizat -15,80%.

Evoluţia acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti a fost influenţată decisiv în luna iunie 2010 de criza bugetară din România şi din Europa, de bâlbâielile Guvernului României privind măsurile de austeritate, de decizia Curţii Constituţionale privind netăierea pensiilor, de întârzierea celei de-a cincea tranşe din acordul stand by cu FMI şi de incertitudinea pe care acestea le-au indus pe pieţe.

Notă: Conţinutul articolului nu va fi interpretat drept sfaturi de investiţie, ci are un rol exclusiv informativ.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: În iunie, pe piaţa valutară s-au tranzacţionat în medie 1,7 miliarde de euro pe zi

Datele BNR publicate astazi arata ca luna trecuta, volumul zilnic al tranzactiilor valutare inregistrate pe piata interbancara a fost de 1.71 mld euro, cu 7.7% mai putin decat in mai, cand media zilnica a fost de 1.85 mld euro. Cum iunie a avut 22 de zile lucratoare, inseamna ca volumul lunar a fost de 37.6 mld euro. In prima jumatate a anului s-au tranzactionat aproximativ 192 mld euro.

Spre comparatie, in prima jumatate din 2009 s-au tranzactionat ~185 mld euro, iar in prima jumatate din 2008 ~220 mld euro.

In acelasi timp, leul s-a devalorizat de la 4.19 lei/euro la sfarsitul lunii mai la 4.37 lei/euro la sfarsitul lunii iunie, devalorizarea fiind de 4.2%. Insa, sa nu uitam ca scaderea leului se datoreaza in intregime ultimelor trei zile de tranzactionare din luna trecuta.

Din cate se pare, “deranjul” inregistrat pe piata valutara interbancara dupa decizia CCR nu a generat si o crestere spectaculoasa de lichiditate, bancherii mentionand zilele acestea faptul ca piata nu are adancime, fiind destul de putin lichida. Pe de alta parte, sa nu uitam ca este vorba despre o medie lunara, iar ultimele 3 sedinte de tranzactionare au fost prea putine pentru a influenta semnificativ aceasta medie.

In aceste conditii, cred ca Bancii Nationale nu ii va fi greu sa tina cursul sub control in perioada care urmeaza. Mai jos se poate observa atat evolutia medie zilnica a tranzactiilor pe piata valutara, cat si evolutia cursului leu/euro. Cu galben, luna atacului speculativ asupra leului.


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Bloggeri din toate sectoarele Capitalei, uniţi-vă! Poate reuşim să ajutăm câteva familii de moldoveni!

Sunt oameni care au pierdut totul. Nu mai au nici haine de schimb, nici mancare. Nu mai vorbesc de case. Sunt copii in aceeasi situatie.

Am luat legatura cu o colega blogger din Bacau care lucreaza la o televiziune privata din zona si care vad ca stie bine nevoile celor care in lupta cu apele, au pierdut.

O sa vedem cum facem cu transportul, unde deocamdata sunt descoperit. Poate reusesc sa conving pe cineva (patron firma transport) sa ne ajute. Daca nu, gasim noi o cale.

Putem strange de la hainute de copil, mancare nealterabila, jucarii sau bani, cine vrea si are. Eu m-as orienta catre niste copii, dar daca cineva are haine bune de masuri mai mari, cred ca sunt binevenite.

Se mai baga cineva?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Rezervele valutare la BNR au scăzut în iunie cu 362 mil.euro

BNR: la 30 iunie 2010, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 31.627 milioane euro, faţă de 31.989 milioane euro la 31 mai 2010.

Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3.372 milioane euro.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2010 au fost de 34.999 milioane euro, faţă de 35.251 milioane euro la 31 mai 2010, detalii mai jos, click pe imagine pentru marire.

Cu alte cuvinte, in iunie, rezervele valutare au scazut cu 362 mil euro, respectiv 1.1%. Cati euro a schimbat BNR pentru a apara cursul? Nu stim, insa foarte probabil vor aparea tot felul de speculatii in zilele urmatoare.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Impozitarea suplimentară a imobilelor se va aplica chiar dacă imobilele sunt închiriate

Aşa cum scriam în articolul Probleme ridicate de impozitarea suplimentară a proprietăţilor imobiliare, iniţial, guvernul voia să impoziteze suplimentar imobilele deţinute în plus faţă de proprietatea de reşedinţă doar în cazul în care acestea nu erau închirate.

Vreun geniu de pe la guvern s-a gândit că ar fi prea puţin. În consecinţă, prevederile privind impozitarea suplimentară a imobilelor a fost scos pe şest din prima ordonanţă de guvern care modifica Codul Fiscal.

Prevederea iniţială era: persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri cu destinaţie de locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, urmau să datoreze în acest an o taxă de solidaritate reprezentând 50% din impozitul datorat pe acest an pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, 100% din impozitul datorat pentru a doua clădire în afara adresei de domiciliu şi 200% din impozit pentru a treia clădire şi următoarele în afara adresei de domiciliu. Această măsură ar fi adus bugetelor locale 31 mil.lei până la sfârşitul anului 2010.

S-a adoptat ieri o nouă ordonanţă de modificare a Codului Fiscal, după o şedinţă de guvern care a durat circa 9 ore.

Prevederea actuală este: impozitul va fi majorat cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu, cu 150% pentru a doua clădire în afara adresei de domiciliu şi cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara adresei de domiciliu, eliminându-se referirea la imobilele închiriate şi eliminând termenul de 31 decembrie 2010, până la care ar fi fost datorată taxa.

În acest fel, veniturile suplimentare la buget vor fi 98 mil.lei în 2010 şi 101 mil.lei în 2011.

Halal măsuri din partea unui guvern care se doreşte de dreapta. Măsurile economice ale executivului sunt izvorâte exclusiv din disperare şi din lipsă de viziune.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Interviu video acordat Bloombiz.ro despre starea pieţei imobiliare




video



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: În primele 5 luni din 2010, 32.000 de români s-au pensionat pe caz de boală. Cât mai rezistă bugetul Asigurărilor Sociale?

In ultimele luni s-a discutat mult despre faptul ca intentia guvernului de a inaspri conditiile de pensionare i-a determinat pe multi romani sa iasa la pensie mai repede.

Pentru a verifica daca asa stau lucrurile, am cerut CNPAS o statistica lunara a intrarilor in sistemul asigurarilor sociale de stat pe tipuri de pensionare, iar in urma cu o zi am primit datele. Ce arata acestea?

Evolutia numarului de pensionari in primele 5 luni din 2010
In perioada ianuarie-mai 2010, numarul total al romanilor care s-au pensionat a fost de 138.047. Dintre acestia, 50.2% s-au pensionat pentru ca au atins limita de varsta, procentul fiind in scadere semnificativa fata de media pe tot sistemul de asigurari sociale de stat (fara agricultori) inregistrata la sfarsitul anului 2009, cand 66.2% din totalul pensionarilor erau in aceasta situatie.

Mai departe – numarul celor care au intrat in sistem avand un anumit grad de invaliditate a fost de 32.061, respectiv 23.2% din total. La sfarsitul anului trecut, la nivelul intregului sistem ponderea a fost de 19.1%, in crestere semnificativa fata de anul 2000, cand ponderea era de 14.5%.

Numarul pensionarilor anticipate partiale a fost de 19.244 sau 13.9% din total, in crestere exploziva comparativ cu media de 2.4% pe intregul sistem, detalii in graficul alaturat, click pe imagine pentru detalii.

Ce concluzie se desprinde de aici? In primele 5 luni din acest an, s-a intrecut orice masura in ceea ce priveste evolutia  numarului de pensionari invalizi sau pensionati anticipat. In ce tara din lume un sfert dintre pensionari sunt pensionati pe caz de boala? Ne comparam cu vreo tara civilizata din acest punct de vedere?

Care este situatia deficitului bugetelor de asigurari
In primele 5 luni din 2010, deficitul bugetului de pensii a fost de 4.16 mld lei, sau 0.8% din PIB. Doar in luna mai, cheltuielile au fost cu 37.3% mai mari decat incasarile. Ce inseamna asta? Un deficit de 1 mld lei lunar, sau 12 miliarde lei in urmatoarele 12 luni, sau aproape 3 mld euro, sau 2.4% din PIB, sau 35% din tot deficitul bugetar.

Asta doar la pensii. Daca aruncam o privire pe bugetul asigurarilor de somaj, observam ca tot in perioada ianuarie-mai 2010 s-a inregistrat un deficit de 1.33 mld lei, de 4 ori mai mare decat in primele 5 luni din 2009. Iar deficitul Fondului National de asigurari sociale de sanatate a ajuns la un nivel de 600 mil lei – anul trecut exista un excedent de 38 mil lei.

Acum – adunand deficitul de la pensii, cu cel de la somaj si cu cel de la asigurarile de sanatate, ajungem la o cifra in jurul a 15-17 miliarde de lei in 2010, sau jumatate din tot deficitul bugetar prognozat pentru acest an (6.8%).

Ce intelegem din cifrele de mai sus? Intelegem ca problema noastra principala nu este ca unii fura, ci ca pur si simplu 4-5 milioane de contribuabili nu mai pot sustine o populatie de 21 de milioane. Daca aceste bugete nu ar fi avut deficite structurale, guvernul nu ar fi avut nicio problema sa se incadreze in tinta de 6.8% stabilita cu FMI.

Si pentru ca simpla scoatere in evidenta a acestor cifre nu rezolva problema, sa vedem si care ar fi solutiile iesirii din aceasta situatie:

1. Pensiile nu pot sa scada, asa ca trebuie sa uitam de asta. Insa, nu spune nimeni ca pensiile nu pot fi impozitate. In acest moment, doar pensiile mai mari de 1.000 de lei sunt impozitate cu 16%, acest impozit fiind aplicat la suma care depaseste aceasta cifra.

2. Absolut toti romanii pensionati pe caz de boala trebuie verificati. Stiu ca unora o asemenea masura li se va parea o vanatoare de vrajitoare, insa vremurile in care statul se purta cu manusi a trecut.

3. Venitul minim garantat trebuie ori redus, ori sa dispara. Garantarea unor venituri care nu au la baza principiul contributivitatii incarca inutil sistemul de pensii.

4. Numarul contribuabililor trebuie in mod obligatoriu sa creasca – este imposibil ca pe termen lung, 0.8 salariati sa sustina un pensionar. Munca la negru trebuie redusa drastic, economia subterana trebuie de asemenea redusa semnificativ, concomitent cu largirea bazei de impozitare.

5. Intrarea in sistem trebuie sa se faca mai greu, iar pensionarea anticipata sanctionata mai drastic.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: TVA-ul a scumpit mai degrabă mărfurile de contrabandă decât produsele la raft. Reportaj incognito

“Cand le-ati adus, doamna? Acuma, dupamiezunoptii, de le-ati si marit pretul? Nu v-am mai satura Al de Sus..”, zice barbatul si pleaca. Era randul meu la coada. “Un pachet de tigari…., va rog” . Unshpe lei, zice vanzatoarea. Da`cum doamna?, intreb. Deja….? “Da, domnu`, déjà! Pentru ca avem si noi de platit un tevea, nu? Noua cine ni-l plateste? Dumneavoastra? Pai zic , cam da. Eu vi-l platesc. “Vreti tigarile sau…?” ma intreaba furioasa vanzatoarea. “Sau”, zic. Adica nu le vreau. La doua tarabe mai incolo, preturile erau alea de ieri. “Le-a scumpit nesimtititii, este? Ca a venit oamenii la mine sa cumpara de aici ca la mine e mai ieftin ca noi nu am marit preturile cum a facut astia”, zice intr-un suflu, vanzatoarea. Da, doamna, zic, le-au si scumpit. Pai domnu, io chem Garda. Chemati-o doamna, zic, impacientat ca am de prins un metrou, totusi.

“Domnu, ascultati-ma pe mine la ce va spun eu.

Astia face evaziune. Pentru ca cum sa scumpesc daca nu am intrari? Ca am si eu un liceu commercial si stiu. Daca nu am intrari de marfa cu preturile noi, cum sa aplic preturile noi?” Da doamna, zic. Chemati Garda. Multumesc, sarut mana”. “Domnu, eu o chem. Si astazi si maine, sa stiti!”, mai striga vanzatoarea in  urma mea. Renunt sa ii mai raspund si intru la metrou.

La Obor, nimic nu pare schimbat. Aceleasi mese mici cu tigari de contrabanda asezate geometric, aceleasi telefoane furate de vanzare, cred ca am vazut si o gonflabila  varata intr-o plasa, da` recunosc ca nu m-am concentrate foarte tare in directia aia.

Un Ronson rusesc a sarit fata de ieri (6 lei negociabil) la 6,5 lei. “Pai domnu`, ce?, io le-am scumpit? Daca si in magazine e mai scumpe nu e normal ca si eu sa le dau mai scump?”, zice domnul rrom (este ca ma exprim elegant?) Pai zic, nu este normal, ca astea sunt de contrabanda si nu platiti Statului nimic. Ce costuri v-au urcat, de mariti preturile?, ii intreb aproape doct. “Auzi sefu, zice domnul rrom, ia plimba-te mata si cumpara la preturi barerelos”, zice ala si pleaca urgent. Ce dreac o fi “barerelos”, ma-ntreb. M-o fi injurat? Mi-o fi zis ca am camasa calcata? Ce semnal o fi vrut sa-mi transmita?

La Universitate, doi tipi in trening si cu o geanta mare asezata langa ei stau. Stau si atat. Daca te uiti mai lung la ei, iti spun parola. “Tigari avem”. Tot asa, de la 6 lei, au urcat preturile la 6,5 lei. “Piata s-a scumpit, noi ne-am aliniat”, spune blondul care pare chiar un tip scolit. Cred ca daca il iau la chestii marunte, imi explica cum scad marjele de profit in comertul de contrabanda si care e impactul cresterii riscului in businessul lui.

La “Angst”, ala din apropierea BNR, dimineata la 8, marfa era inca fara eticheta. “Acum le punem”, explica una dintre vanzatoare unei cliente care vrea sa ia niste napolitane. Pai si eu cum aflu preturile? “Mergeti la casa si va spune colega cat costa.”, ii explica vanzatoarea. Clienta renunta si iese. Imi iau inima in dinti si rapesc un iaurt de pe raft. La casa, coada. Un domn mai in varsta studia atent bonul primit pentru painea luata.

“Da` de ce ati sssscumpit-o?”, zice sasait domnul. Pai nu am scumpit-o. E tot un leu, zice vanzatoarea. Paid a, da` uite , aici scrie TVA 24%, adica ati sssscumpit-o!, nu se lasa barbatul. “Dom`ne, am scazut din pretul vechi cu exact atata cu cat a crescut TVA, ca sa nu modificam preturile”, ii zice femeia de la casa. Din  spate, voci. “Hai tataie, ca mai sta si altii la coada”, zice unul. “Ii dau eu doamna diferenta daca nu are bani, dar spuneti-i sa elibereze casa”, striga altul. Mosul tot nu e lamurit, asa ca nu pleaca. “Doamna, nu stiu ce-ati facut, da` e clar ca ati ssssscumpit. Douashpatru la suta nu-i totuna cu paishpe la sssssuta sau cat era inainte. Sssssa stiti ca ma duc direct la Protectia Consumatorilor”, ameninta el furios. Pana la urma, pleaca.

Ma gandeam ca fraza de final sa trec un proverb usor modificat, in genul “Spune-mi ce TVA aplici ca sa-ti spun cine esti”, sau “Fa-te frate cu TVA-ul pana treci puntea”. Ori “TVA-ul cel plecat, sabia nu-l taie”.
Dar sincer, nu am reusit sa scornesc o fraza cat de cat inteligenta, din pricina unei intrebari chinuitoare tare.
Ce inseamna dom`ne,  “barerelos”? Sau macar daca e de bine sau de rau….

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Elveţienii le pun brăţări cu buton bătrânilor singuri, că vine canicula. Şeful lui Kerviel, amendat pentru profitul făcut în urma scandalului. Plus alte minunăţii din presa străină

Ce inseamna protectia sociala…In Elvetia, vin temperaturi de 30 de grade. Canicula, urla ei speriati. Drept pentru care autoritatile au numarat persoanele in varsta care sunt singure si se duc frumusel la ele acasa si lLe doteaza cu o bratara cu buton. Te simti rau? Pac! Apesi butonul si vine imediat un asistent sa iti aduca cele trebuincioase. In plus, la fiecare doua zile, ele vor fi vizitate acasa. Just in case, ca poate au uitat sa apese pe buton. Acuma imi dau seama cat de prost am fost ca am scris postul asta. Daca ne doteaza sip e noi cu bratara din aia? Nu Ministerul sanatatii, ci Vladescu. Si nu trebuie sa sunam noi, ci ne suna ei, sa ne aminteasca ce dari am uitat sa achitam.

Fostul sef al lui Jerome Kerviel a fost amendat cu 100.000 de euro pentru ca ar fi stiu ca urmeaza o pierdere masiva pentru banca si ar fi vandut urgent actiuni de vreo 40 de milioane de euro inainte ca afacerea sa devina publica. Pai daca n-o facea, nu se chema ca e prost? Cum sa stii ca vine viitura si sa nu te proteguiesti?


Tot de pe la belgieni: Reformele se fac discret. “Ganditorii” reformelor (grupuri de experti, ministri, analisti) lucreaza cu usile inchise, fara ca membrii partidelor din coalitie sa afle ceva. Variantele cele mai plauzibile sunt cresterea TVA (Belgia are in acest moment 3 cote de TVA- 6 %, 12 %  si 21 %). Ar mari fireste, cota de 21%, dar se tem de “efectul de frontiera” (oamenii vor merge in tarile vecine sa se aprovizioneze, iar efectul pentru buget va fi invers decat cel scontat). Alte optiuni: taxarea averilor sau ridicarea cotelor de impunere pe segmental imobiliar

Belgia a preluat astazi sefia UE, intr-un moment foarte delicat pentru soarta intregii constructii europene. Tot ce are de facut noul presedinte in urmatoarele 6 luni, cat dureaza mandatul- e sa nu lase Uniunea sa se destrame. Pe urma, ce va fi, va fi.

Francezii au anuntat ca salariile functionarilor publici vor fi inghetate in 2011. Vara, tot ce tine de racoare si inghet da bine, dar cu toate astea sindicalistii s-au enervat rau cand au auzit. Dupa o ora de negocieri, sindicalistii au parasite incaperea, declarand ca alea nu sunt niste negocieri adevarate si ca ei au pierdut 9,18 % din puterea de cumparar din 2000 incoace. Poate sa le fi ramas intacta puterea de vanzare?

Am mai scris si ieri, in Franta va avea loc o remaniere a Cabinetului, anuntata de aseara de premier.

Moody`s ar putea cobori ratingul Spaniei din cauza perspectivelor slabe de crestere economica si a unei imagini mai mult in negru a economiei. Geaba toate incurajarile venite de la FMI sau alte institutii.

Bancile europene au de rambursat astazi 442 miliarde catre BCE, fiind vorba despre ajungerea la scadenta a unui credit “exceptional” acordat pe un an de zile. Asta ar putea adduce o usoara presiune pe lichiditate, ca sa fim eleganti. E vorba totusi de scoaterea a 442 miliarde de eruo din piata monetara. De urmarit.

O lista cu ce se scumpeste incepand de azi in Franta, in cazul in care aveti de gand sa treceti pe la ei.

Presa franceza mai scrie despre lista celor 150 de masuri luate de francezi, care le pot face o economie de 10 miliarde de euro la buget. Documentul original are 150 de pagini si indica de la cum sa reduce personalul fanfarelor, pana la….

In SUA, Camera Reprezentantilor a votat varianta finala a reformei sectorului financiar. Toata lumea e multumita, pupat piata Endependentii, dar e de vazut cum vor reactiona bancile.

Actrita Naomi Campbell va comparea in fata unui tribunal pentru a confirma ca dicatatorul liberian acuzat de crime de razboi Charles Taylor i-a dat un diamant brut in valoare de cateva milioane de dolari. Desigur, manechinul nu a trebuit sa faca nimic in schimb.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

miercuri, 30 iunie 2010

Ion Radu Zilişteanu: O mişcare interesantă: mai mulţi retaileri vor compensa majorarea TVA

Odată cu mărirea cotei principale de TVA de la 1 iulie de la 19% la 24%, concomitent cu reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi alte măsuri asemănătoare şi cu majorarea unor impozite pe venit, spectrul scăderii vânzărilor i-a făcut pe unii retaileri să ia măsuri de urgenţă.

Ikea a hotărât să nu mărească preţul produselor, adică să suporte din marja de profit majorarea preţurilor cu 4,2%. Anul trecut, Ikea a înregistrat în România o scădere a vânzărilor cu 9% comparativ cu anul 2008, până la nivelul de 82 mil.€. Puteţi citi comunicatul Ikea relativ la această decizie aici.

Billa România a decis să lase neschimbate preţurile a peste 1.200 de articole. "Peste 1.200 de articole de importanţă socială din necesarul zilnic, comercializate de supermarketurile din lanţul Billa România, precum: lapte, ouă, făină, ulei îşi vor păstra preţurile de raft anterioare modificărilor legislative", se arata într-un comunicat al companiei.

Metro Cash & Carry România a anunţat că va compensa mărirea TVA prin acordarea unui discount de 4,04% din preţul produselor promoţionale cuprinse în cataloagele Metro. Oferta este valabila în perioada 1-14 iulie 2010.

Real Hypermarket din grupul Metro a anunţat măsuri asemănătoare cu cele luate de compania mamă: majorarea TVA pentru catalogul promoţional aferent perioadei 1-14 iulie 2010 va fi suportată integral de către companie. Totoată, magazinele Real cu program non-stop vor fi închise în perioada 30 iunie 2010 ora 22 - 1 iulie 2010 ora 9, pentru reprogramarea caselor de marcat fiscale.

Dedeman, lanţ de 19 magazine de materiale de construcţie de tipul do it yourself, a anunţat că suportă mărirea de TVA până duminică, 4 iulie 2010.

Având în vedere faptul că mari retaileri au luat decizia de a suporta mărirea preţurilor cauzată de majorarea cotei principale de TVA, cu siguranţă că vor urma şi alte anunţuri de această natură. În ceea ce-i priveşte pe micii comercianţi, cred că sarcina lor va fi mai simplă, dat fiind că modificarea preţurilor este mai fecventă la astfel de magazine, ei vor putea jongla mai uşor cu preţurile.

Scăderea vânzărilor se poate transforma într-un coşmar pentru magazinele de orice talie, aşa că, în condiţiile unei concurenţe bine profilate, comercianţii vor face tot posibilul să-şi păstreze clienţii. În sudul Bucureştiului, spre exemplu, pe o suprafaţă de numai câţiva kilometri pătraţi, găsim Metro, Real, Selgros, Carrefour, Cora şi Mega Image. Competitorii nu vor permite ca circumstanţa măririi TVA să se transforme în migrarea clienţilor loiali.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Dan Popa: Politica lui “Ce dai, măh? Ce-s io, cârpa ta?”

Intr-o familie, numai un idiot ia de unul singur, decizii care ii afecteaza pe toti. Ce barbat e ala care ii spune nevestii:”De maine aduci mai multi bani in casa, ca altfel te iau la omor?” Sau ce doamna i se adreseaza sotului ei cu aceleasi cuvinte?

Intr-un trib, seful de trib ia decizii pentru toti membrii tribului, dupa ce se consulta cu batranii, tinerii si cei care au reputatia ca tin tribul pe linia de plutire. Daca nu o face, risca o revolta in trib sau alte chestiuni la care nu are cum sa le faca fatza fizic.

Asa trebuie sa se petreaca lucrurile si intr-o comunitate sociala cum e un stat. Te consulti cucei care te tin in spate, ii intrebi pe investitorii straini cam cum ar face ei, asculti toate vocile importante si apoi deliberezi si iei o decizie.

E drept, ai de armonizat interese multiple. Sunt in primul rand cetatenii aia tampiti, care au votat sperand sa o duca mai bine. Pe urma, ai mediul de afaceri autohton, pe care musai ar fi sa il incurajezi, sa-l dezvolti.  Ai de impacat si mediul de afaceri strain, care a mai umblat prin lume si mai stie si el cam cum se fac legile de business. Pe toti nu ii poti impaca. Dar macar o parte din tot ce inseamna textura sociala si de afaceri, trebuie sa o multumesti.

Sa iei decizii care chiar nu multumesc pe nimeni, e perdant din start. Populatia nu e multumita ca I se va mari costul vietii. Firmele reactioneaza si ele la cresterea taxelor. Strainii vin si iti spun ca nu e bine si ca mai e loc de calcule.

Nu la noi, insa. Ce vorbesti, Hans? Mai intai dam cu pumnul si le spunem in treacat ca puteam lovi si cu barosul, daca asa ne dicta muschiul nostru. Nu conteaza ca ne-a costat campania electorala muuuulte procente din PIB, ca s-au dus bani aiurea si ca nu se pot incasa altii din pricini la fel de aiurea.

In BNR domneste nervozitatea si iritarea si ii inteleg foarte bine. Trebuie sa isi revizuiasca o intreaga filozofie ca sa nu se duca de rapa munca lor de ani buni de zile.  Strainii se plang si ei ca nu e bine. Romanii (capul de locuitor din statistici) ar avea si ei ceva de spus. Intr-un cuvant, toti simt ca pierd. Singurul castigator pare a fi Imparatul Deficit Fiscal.

Dar daca calculele unora nu se potrivesc cu rezultatele celorlalti?

E prea multa iresponsabilitate in Romania.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Andorra iese din paradis. Din cel fiscal, mai precis. Franţa va face remaniere guvernamentală. Deschis, transparent

Andora iese trista de pe lista paradisurilor fiscale, potrivit unui anunt facut de seful guvernului, Jaume Bartumeu, care a si anuntat noile masuri fiscale aplicate firmelor. In primul rand, un zdrobitor  impozit de 10% pe profituri dar si  o cota mortala de TVA cuprinsa intre 4,5-5,5%. In inauarie, Andorra incheia cu Spania un acord privind ridicarea secretului bancar.

Poate stiti sau poate nu, dar Andorra inseamna “tara acoperita de tufe” (din navarezzul andurrial) si are acelasi drapel ca Romania, desi  ei au fost paradis fiscal, iar noi iad fiscal.

Intr-o fraza, mai zic de intentia declarata a sefului Frantei de a remania Guvernul la toamna. I-a chemat pe ministri si le-a spus din start, ca sa nu aiba surprize cand vin din concediu.

Revenind la Andorra, Parlamentul – adica toti cei 28 de deputati- se afla in varf de deal, iar sedintele sunt anuntate printr-un clopot, ca in orice paradis care se respecta. Constituţia lor prevede ca cei doi co-principi sa îndeplineasca împreună şi indivizibil funcţia de şef al statului. În 1278 Andorra s-a numărat printre primele ţări din lume care şi-au declarat independenţa. documentul acordand suveranitatea teritoriului la doua persoane: contele de la Foix (a carui titlu ulterior s-a transferat la seful de stat francez) si episcopul La Seu d’Urgell, din Catalonia. Mai tarziu, titlul a ajuns la regii din Navarre. Cand Henry din Navarre a devenit rege Henric al IV-lea a emis un decret in 1607, unde a declarat ca seful statului Francez si Episcopul din Urgell o sa fie co-printii regiunii Andorra.

In 1958 Andorra a declarat pace Germaniei, deoarece tara fusese uitata saracuta la semnarea Tratatului de la Versailles, ramanand, formal, intr-o stare de razboi.
Cea mai mare parte a populatiei este romano-catolica. Desi principala industrie este turismul, tara castiga mult prin faptul ca era un paradis fiscal.

Turismul este una din cele mai importante activitati economice a Andorrei si este responsabil pentru circa 80% din PIB-ul tarii. Aproximativ 10 milioane de turisti viziteaza Andorra in fiecare an.

Andorra nu are o moneda proprie, dar utilizeaza euro ca si cand….

Este ca ati si uitat cum se face o remaniere intr-un stat civilizat?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Ikea şi Billa absorb creşterea TVA şi nu mişcă preţurile. Deci, se poate

Cele doua companii au anuntat ca nu vor mari preturile. Asta e o veste buna, desi, vorba unui prieten bun, cata mobila mananca si gura romanului?

Da` e un semnal bun.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,25%

După cum era de aşteptat, în şedinţa de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, s-a hotărât menţinerea dobânzii de politică monetară la minimul istoric de 6,25% pe an şi a nivelului rezervelor minime obligatorii.

La începutul anului 2010, dobânda de politică monetară era de 8%. În şedinţa de politică monetară din 5 ianuarie 2010, dobânda cheie a fost redusă la 7,5%, în şedinţa din 3 februarie 2010 la 7%, în şedinţa din 29 martie 2010 la 6,5%, iar în şedinţa din 4 mai 2010 la 6,25%. Actuala decizie, de menţinere a nivelului dobânzii de politică monetară, urmează după patru reduceri consecutive ale dobânzii cheie.

În condiţiile instabilităţii din ultima perioadă, legată de măsurile de austeritate hotărâte de guvern, BNR şi-a luat un moment de respiro, pentru a putea analiza ce se va întâmpla în perioada imediat următoare.

Trebuie spus faptul că s-au luat simultan atât măsuri dezinflaţioniste (micşorarea salariilor bugetarilor cu 25% şi celelalte măsuri asemănătoare), dar şi inflaţioniste (mărirea cotei principale de TVA la 24%). Rămâne de văzut care dintre tendinţe va prevala. În ceea ce mă priveşte, cred că tendinţele inflaţioniste vor fi mai puternice, ceea ce, potenţial, ar putea determina BNR să mărească dobânda de politică monetară în viitor.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: De ce Krugman greșește și de ce piețele nu au încredere

De ce acuză Paul Krugman politicile actuale? Le consideră nepotrivite, deoarece austeritatea bugetară este contraindicată în timp de recesiune. Continuator dogmatic al teoriei dezvoltate de John Maynard Keynes în timpul Marii Depresiuni, Krugman ar susține că tăierea salariilor bugetarilor și contracția fiscală va accentua declinul, împingând economia într-un nou val de criză. De ce spun dogmatic? Pentru că situația actuală a statelor afectate de criză nu se compară cu situația din trecut: acum există deja un nivel foarte ridicat al datoriei publice + inflație. Allan Meltzer afirmă că Keynes s-ar răsuci în mormânt dacă ar vedea cât de iresponsabile sunt politicile actuale, d-apăi dacă ar auzi ce spune Krugman.

Krugman ne oferă o busolă defectă pentru descoperirea erorilor politice actuale. Am ajuns unde am ajuns tocmai din cauza unei creșteri nesustenabile a cheltuielilor publice și a unei politici monetare expansioniste. Realitatea este simplă: guvernul nu poate continua pe acest drum deoarece nu își poate finanța deficitul uriaș. Soluția este una singură: reducerea rolului statului în economie, tăind simultan atât cheltuielile cât și veniturile publice (impozitele).

Dincolo de sofismele pe care le inventează Krugman, austeritatea planificată de guvern nu are cum să câștige încrederea piețelor. Aici Krugman are dreptate dar dintr-un motiv greșit. El spune că reducerea cheltuielilor publice va micșora „cererea agregată”, punând presiune pe cifra de afaceri a companiilor și sporind șomajul. Austeritatea nu are însă acest efect, deoarece tot ce face statul se cheamă redistribuție, iar diminuarea redistribuției nu are nimic de-a face cu volumul resurselor disponibile în economie. Societatea nu are ce pierde atunci când guvernul intervine mai puțin, pentru că oricum guvernul nu poate crea nimic – tot ce face el este să ia de la Ion și să îi dea lui Vasile! Problema reală este că austeritatea în sine nu oferă o perspectivă sectorului privat; câtă vreme impozitele și birocrația rămân pe loc (ba chiar cresc!), românii nu sunt încurajați să producă mai mult, să acumuleze capital și să inoveze. Acesta este factorul care descurajează piețele și reprezintă motivul pentru creșterea riscului de țară, în fond, pentru neîncrederea cu care piețele cred că guvernul ar putea să-și acopere în viitor datoriile uriașe.

Tot aud că statul are nevoie de bani. Dar am ajuns în criză tocmai fiindcă statul a avut la dispoziție prea mulți bani pe care i-a risipit. Statul risipește, pentru că redistribuția distruge incitativele productive, sporindu-le pe cele prădătoare (rent-seeking). Tot ce poate statul este fie să construiască poduri de piatră pe care să le ia apa la următoarea viitură, fie să ridice piramide – moștenirea Jocurilor Olimpice din Grecia sau China. Și cu cât capturează mai mulți bani cu atât poate cheltui/risipi mai mult și cu atât mai ușor trec neobservate eventualele deficite. Citiți istoria. Când oare nu a avut statul nevoie de bani?! Statul are întotdeauna nevoie de bani, nu e nimic spectaculos sau ieșit din comun cu repetarea acestei pretenții în prezent.

Dar, din perspectiva societății, nu avem nevoie de mai mulți bani la buget. Un stat mai mic înseamnă mai puțină alocare clientelară și deficite bugetare mai mici. Credeți că ar fi posibil un deficit de 10% dacă toate cheltuielile s-ar ridica la 20% din PIB? Credeți că ar fi posibil un deficit de 10% dacă toate cheltuielile s-ar ridica la 10% din PIB?! Știți ce înseamnă 10% din PIB?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: De ce s-a devalorizat leul în ultimele zile? Ce va urma în perioada următoare?

Joi, toata lumea parea impacata cu gandul ca salariile si pensiile se vor reduce, mai ales in conditiile in care motiunea de cenzura nu a avut succes, iar actuala putere controla Curtea Constitutionala. Surpriza care a venit vineri dimineata a lovit insa in plin:

- leul, dupa ce un an si jumatate a “hibernat” pe palierul 4.1-4.3, a ajuns in doar doua zile de la 4.23 la 4.39;

- bursa a scazut puternic, exact cand indicii pareau ca isi revin dupa scaderea din ultima luna;

- costul CDS-urilor a crescut, astfel ca Romania a intrat in topul celor mai riscante 10 tari din lume.

Bineinteles, la TV isteria era in floare: “moneda nationala se prabuseste”, “leul inregistreaza un nou minim istoric in raport cu euro”, “un curs de 5-6 lei/euro devine posibil”, “Romania se afla printre cele mai riscante tari din lume”…, iar lista ar putea continua.

Ce efecte are decizia Curtii Constitutionale si ce se va intampla in perioada urmatoare? Sa le luam pe rand.

Decizia Curtii Constitutionale
Daca CC ar fi respins contestatia PSD si PNL, ziua de vineri ar fi fost o zi de “business as usual”. Pietele asimilasera deja decizia de reducere a salariilor si pensiilor, aceste masuri fiind de multi percepute drept bune, de natura sa afecteze negativ evolutia economica pe termen scurt, dar impactul pe termen mediu si lung ar fi fost unul pozitiv.
Insa, in momentul in care s-a aflat ca guvernul nu poate reduce pensiile, pietele au reactionat violent, ceea ce arata clar ca nimeni nu se astepta la asa ceva. Investitorii au inceput sa se intrebe ce se va intampla cu deficitul bugetar, cu taxele sau cu FMI, astfel ca incertitudinea a generat panica, iar panica a prabusit vineri atat leul cat si bursa.

In week-end am aflat ca TVA va creste de la 19% la 24%, perspectivele de crestere economica s-au inrautat si in plus, problema structurala pe care o avem cu sistemul de pensii a ramas nerezolvata.

In acest context, as dori sa precizez un lucru – indiferent de isteria care ii cuprinde pe unii atunci cand se discuta despre pensii, trebuie sa intelegem ca in acest moment, deficitul bugetului asigurarilor sociale este atat de mare, incat poate genera intrarea Romaniei in colaps. Atat timp cat nu vom rezolva cumva aceasta problema, nu putem discuta despre reducerea semnificativa a deficitului bugetar in anii urmatori, cu toate consecintele de rigoare.

Pe de alta parte, imposibilitatea reducerii pensiilor a pus sub semnul intrebarii continuarea acordului cu FMI si virarea transei 5. Aici trebuie de asemenea facuta o precizare – suma de 850 de milioane de euro cat reprezinta aceasta transa nu este foarte importanta si nu ajuta cu nimic guvernul. Toti acesti bani se vor duce la BNR, iar BNR are deja o rezerva valutara uriasa. Mesajul insa este extrem de important – virarea banilor inseamna ca Romania continua acordul cu FMI, fiind deblocati astfel si banii de la UE si BM.

Ce va urma?
In ultimele zile, am fost bombardati cu tot felul de informatii care de multe ori se bateau cap in cap. Cu alte cuvinte, am avut extrem de putine certitudini, iar aceasta situatie nu putea decat sa puna presiune pe cursul valutar.

Ce se va intampla in zilele urmatoare? In primul rand, vineri vom afla daca FMI mai sustine guvernul, astfel ca unul dintre marile semne de intrebare va fi eliminat. In al doilea rand, tot in zilele urmatoare vom afla daca guvernul are mana libera sa majoreze TVA si sa scada salariile, astfel ca un al doilea mare semn de intrebare va fi eliminat.

Ce ramane? Nu poate fi cuantificat in acest moment impactul majorarii TVA asupra cresterii economice. In plus, in lunile urmatoare, toti ochii vor fi atintiti catre guvern – daca deficitul bugetar va urma un traseu care sa dea macar impresia ca se va incadra in tinta de 6.8-7%, daca lupta impotriva evaziunii fiscale va da rezultate cat de cat palpabile, si daca reforma Administratiei nu va bate pasul pe loc, este foarte probabil sa vedem o revenire a leului si o crestere a cotatiilor la bursa.

Cum va evolua leul? In acest moment nu se pot face prognoze nici macar pe termen mediu, insa daca mesajul FMI de vineri va fi unul pozitiv, leul probabil ca se va aprecia catre 4.3, poate chiar sub acest nivel (Societe Generale are o tinta de 4.2 pe termen scurt).

Un lucru este insa sigur – indiferent de evolutia economiei, BNR nu va lasa leul sa se deprecieze dincolo de un nivel care sa puna in pericol stabilitatea sistemului bancar. Este adevarat ca un leu mai slab favorizeaza exporturile, insa ii defavorizeaza pe cei cu credite in euro, iar restantele au ajuns deja la un nivel destul de mare. Creditele in valuta reprezinta 60% din totalul soldului de credite.

PS: cei care se grabesc acum la casele de schimb sa cumpere euro cu 4.4 lei crezand ca va ajunge la 5 lei, s-ar putea sa ia o teapa de toata frumusetea.
La sfarsitul anului 2009, la oficial, un euro valora 4.23 lei, ceea ce inseamna ca devalorizarea inregistrata in ultimele sase luni este de ~3.5%. In acelasi timp, forintul a pierdut 4.8%, iar zlotul a fost stabil.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Mihai Marcu: Tristeţea indicelui imobiliar oficial

A aparut indicele imobiliar oficial; asa cum banuiam, este o bataie de joc la adresa inteligentei romanului.

Renderman a reusit cu succes sa ajunga la aceeasi concluzie, fara sa fie nevoie de bani publici si doi ani de pregatire.

Indicele are o deficienta majora: este neclar. Formularea este ambigua, de genul "preturile din trimestrul I 2010 fata de anul 2009". Preturile sunt exprimate intotdeauna la o data precisa: exista un pret la 31 martie, un pret la 31 decembrie; exprimarea "preturile au scazut in trimestrul I 2010" nu are niciun sens. Despre ce preturi e vorba: preturii medii, mediane? Mister total.

Daca INS a ajuns la concluzia ca preturile au scazut cu 3.96% inseamna ca a determinat cu exactitate un pret pe mp (mediu sper) in 2009 si un pret pe mp in trimestrul I 2010. Procentul de 3.96% nu a aparut din senin; INS cunoaste foarte bine preturile medii de tranzactie.

Care este motivul pentru care INS tine aceste preturi secrete? Ce s-ar face bietii romani cu informatie reala si transparenta la nivel de tranzactie? Mare noroc ca exista institutii platite din bani publici care ne feresc de astfel de vesti proaste.

Completez cu o observatie excelenta a lui Alex:


Presupun ca INS lucreaza doar in RON, asa ca preturile caselor au fost evaluate tot in RON. Ceea ce poate fi o mare diferenta fata de ceilalti indici care sunt toti exprimati in EUR (ma rog sunt firme private e treaba lor cu ce moneda lucreaza).

Ce e interesant e ca leul s-a APRECIAT fata de euro la cursul mediu din T1 2010 (4.1155) fata de cursul mediu din 2009 (4.2372). Variatia de curs a fost de 2.90%- ceea ce inseamna "grosso modo" ca INS ne spune ca preturile in EURO au ramas stabile (o scadere de 1% in EUR,un pic mai mult in Bucuresti in jur de 3%).

Ce e si mai interesant e ca in T2 cursul mediu al leului va arata o depreciere fata de euro (cursul mediu va reveni undeva peste 4.20), asa ca daca preturile in euro nu au o variatie mare e posibil ca indicele INS sa arate chiar o crestere a preturilor (in RON bineinteles). O sa sara in sus toti analistii ca INS face jocul imobiliarilor :)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Dan Popa: Traderul beat care a mişcat preţul petrolului din mouse. Şi alte minunăţii din presa străină de azi

Un dealer beat care a scumpit pretul mondial al petrolului cu doi dolari “din mouse” a fost amendat de autoritatea de supraveghere din Marea Britanie cu 72.000 de lire si a fost  dat afara de compania pentru care lucra ( PVM Oil) si careia i-a produs o gaura de 6 milioane de lire. Traderul a cumparat 7,13 milioane de barili intr-o singura noapte, dupa ce a baut mai mult decat putea duce.

Spania urca si ea TVA, iar El Pais scrie despre efectele  care vor fi in economie. Merita citit articolul macar pentru calmul cu care e abordata problema. Nimeni nu se isterizeaza, nimeni nu urla ca o sa crape samd. Drept e ca la ei urca cu doua pp, da` parca totusi sunt mai normali.

Merita citit articolul asta

Euro este si va ramane moneda oficiala a Greciei, spune ministrul lor de Finante intr-un interviu care merita si el lecturat.


Astazi sunt asteptate inca o parte a masurilor de austeritate pe care Franta le va pune in practica. Presa scrie despre disponibilizari ale bugetarilor, circa 100.000 de dati afara, din care 16.000 din invatamant.

Presa elvetiana escrie despre averea pe care o lasa in urma fondatorul imperiului Swatch, dar am gasit si un interesant interviu cu un bancher vechi, care vorbeste despre schimbarile din industrie, despre criza samd.

Paradoxurile crizei. Desi are un somaj ridicat, peste 73.000 de locuri de munca din Belgia nu isi gasescu ocupantii. Economistii lor spun ca de vina sunt salariile mari pe care le pretend belgienii, mai précis o inadecvare a ofertei de munca cu cererea, din prisma contraprestatiei financiare. Culmea e ca o buna parte dintre locurile de munca disponibile nu cer pregatire de specialitate. Da` tot degeaba. Reamintesc aici ca in urma cu vreo doua saptamani, Patronatele belgiene au cerut un pact national prin care salariile sa se duca putin in jos, masura care ar permite si infiintarea de noi locuri de munca.

Ca tot veni vorba, ma uitam ieri peste un comunicat dat de Statistical or, unde se arata ca barbatii belgieni sunt mai des amenintati de femei decat invers, sunt mai des injurati, iar in privinta violentelor, raportul e aproape de 1:1. Nu e usor sa fii barbat in ziua de azi, poa` sa zica cine ce-o vrea!

Americanii au renuntat la una din propunerile din legea privind reforma sectorului financiar, mai eact la taxa care ar fi adus 19 miliarde de dolari. Lobbyul puternic al industriei a invins.

In Franta, Carrefour isi reinventeaza conceptual. Va fi ceva total diferit de ceea ce e acum. In Romania…da` mai bine nu zic nimic.


Banca Nationala a Serbiei  functioneaza dupa reguli schimbate. Poate cea mai importanta schimbare e ca Presedintele il va numi pe guvernator, si nu Parlamentul. Vezi cum comenteaza FT asta

Sau citeste  o analiza despre sectorul bancar european in WSJ. Vezi cum si cat  injecteaza Spania in banci, ce fac germanii si care sunt perspectivele.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP