Bogdan Glăvan: Cine s-a născut azi (5)? - Bloguri economice

marți, 19 ianuarie 2010

Bogdan Glăvan: Cine s-a născut azi (5)?

În ziua de 19 ianuarie 1863 s-a născut Werner Sombart – economist, sociolog şi filozof german care s-a remarcat prin cantitatea de inepţii proferate în scrierile sale. Este important să ne amintim de el pentru că mulţi dintre contemporanii noştri continuă să comită erorile lui Sombart.

Sombart a făcut parte din Şcoala istorică germană, potrivit căreia economia nu este o ştiinţă – nu conţine niciun fel de legi sau principii (nici măcar legea cererii) – ci doar o disciplină istorică. Trebuie să se bazeze pe observaţii empirice şi pe raţionamente inductive. În plus, ea se rezumă la un soi de management al statului, unde statul este pionul principal din economie – cam la fel cum propuneau la noi primele manuale de „Economie” de după revoluţie (pe cele dinainte nu le ştiu). Această şcoală de gândire deţinea practic monopolul în mediul academic din Germania secolului al XIX-lea.

Din perspectiva ei, economist se cheamă cel care îngroaşă rândurile birocraţiei şi îşi dă cu părerea în privinţa mijloacelor prin care statul să prospere – mai ales în raport cu celelalte state, cu care se află în concurenţă (idee luată în leasing din paradigma mercantilistă); el trebuie să fie un om pragmatic, capabil să înveţe din experienţă, nu un aiurit cu mintea doldora de teorii! Să recunoaştem că, mai mult sau mai puţin, cam aşa este văzut economistul şi astăzi.

Caracterizarea pe care i-o face Ludwig von Mises lui Sombart în câteva din lucrările sale este distractivă şi merită citită:

“Werner Sombart was the great master of his set. He was known as a pioneer in economic history, economic theory, and sociology. And he enjoyed a reputation as an independent man, because he had once aroused Kaiser Wilhelm’s anger. Professor Sombart really deserved the recognition of his colleagues because to the greatest degree he really combined in his person all their shortcomings. He never knew any ambition other than to draw attention to himself and to make money. His imposing work on modern capitalism is a historical monstrosity. He was always seeking public applause. He wrote paradoxes because he could then count on success. He was highly gifted, but at no time did he endeavor to think and work seriously. Of the occupational disease of German professors—delusions of grandeur—he had acquired an elephantine share. When it was fashionable to be a Marxian, he professed Marxism; when Hitler came to power, he wrote that the Fuehrer receives his orders from God! (Mises, Notes and Recollections, 1978)”

“Werner Sombart a fost cu siguranţă cel mai înzestrat discipol al lui Schmoller. N-avea decât douăzeci şi cinci de ani când maestrul său, în toiul disputei metodelor, i-a încredinţat sarcina recenzării şi anihilării cărţii lui Wieser, Der natürliche Wert. Credincios, discipolul a condamnat cartea, numind-o “în întregime nesănătoasă”. Douăzeci de ani mai târziu, Sombart se fălea că-şi dedicase o bună parte din viaţă luptei pentru Marx. Când a izbucnit războiul, în 1914, Sombart a publicat o carte intitulată Händler und Helden (Traficanţi şi eroi). Într-un limbaj grosolan şi respingător, el incrimina tot ce provenea din spaţiul britanic sau anglo-saxon, dar mai ales întreaga filozofie şi teorie economică britanică, ca pe o manifestare a mentalităţii meschine de negustor. După război, Sombart şi-a revizuit cartea despre socialism. Înainte de război, ea fusese publicată în nouă ediţii. După ce ediţiile antebelice celebraseră marxismul, cea de a zecea îl ataca fanatic, în special datorită caracterului său “proletar” şi lipsei sale de patriotism şi de naţionalism. Câţiva ani mai târziu, Sombart a încercat să reanime Methodenstreit, cu un volum plin de invective la adresa economiştilor, a căror gândire era incapabil să o înţeleagă. Apoi, când naziştii au ajuns la putere, şi-a încoronat cariera literară de patruzeci şi cinci de ani printr-o carte consacrată socialismului german. Ideea fundamentală a lucrării era că Führerul primeşte ordine direct de la Dumnezeu, Führerul suprem al universului, şi că Führertum (şefia) înseamnă revelaţie permanent”
(Mises – O perspectivă istorică asupra Şcolii austriece de economie)

“A fost un profesor german, pe nume Werner Sombart (pe care care l-am cunoscut foarte bine), a cărui reputaţie se întindea în toată lumea, căruia numeroase universităţi îI oferiseră titlul de doctor honoris causa şi care era membru de onoare al Asociaţiei economiştilor americani. Profesorul acesta a scris o carte, apărută şi în limba engleză, la editura Princetown University Press… În cartea aceasta, publicată în secolul nostru, nu în întunecatul Ev mediu, Werner Sombart, profesor de economie, spune simplu: “Führerul, Führerul nostru” – se referă desigur, la Hitler – “primeşte ordine direct de la Dumnezeu, Führerul universului.”
M-am referit mai devreme la ierarhia fuhrerilor şi, în această ierarhie, l-am menţionat pe Hitler ca “Führer Suprem.” După Werner Sombart însă, mai există un Fuhrer, încă şi mai sus, Fuhrerul universului. Şi Dumnezeu, spunea el, îi ordonă nemijlocit lui Hitler. Desigur, profesorul Sombart adăuga, foarte modest: “Nu ştim cum comunică Dumnezeu cu Führerul. Dar, faptul în sine e de netăgăduit.”
Acum, ţinând seama că o asemenea carte poate fi publicată în limba germană, limba unei naţiuni cândva elogiată ca “naţiunea filozofilor şi a poeţilor,” şi că ea este tradusă în engleză şi în franceză, nu vom mai fi surprinşi dacă şi un mic birocrat se consideră pe sine mai înţelept şi mai bun decât concetăţenii săi şi doreşte să se amestece în toate cele, chiar dacă el este doar un mic birocrat şi nu ilustrul profesor Werner Sombart, membru onorific peste tot.
(Mises – Politici economice. Gânduri pentru cei de azi şi cei de mâine)

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP