Cristian Orgonaş: Istoria FNI sau cum au luat ţeapă 300.000 de români - Bloguri economice

joi, 21 ianuarie 2010

Cristian Orgonaş: Istoria FNI sau cum au luat ţeapă 300.000 de români

Precedentul SAFI

Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de SAFI a fost infiintat in noiembrie 1993, in decembrie fiind lansat si Certificatul de Investitor de tip A, cu o valoare nominala de 50.000 de lei vechi. In aprilie 1996, valoarea acestui certificat era de 814,368 lei, ceea ce inseamna ca in mai putin de doi ani si jumatate, SAFI a reusit sa multiplice investitia initiala de 16.2 ori.

In acelasi timp, randamentele spectaculoase generate de fond au atras aproximativ 220.000 de investitori, iar activul net a ajuns la 488.5 miliarde lei (168 milioane dolari).

Cum a fost posibila obtinerea unor astfel de randamente? Profitand de lipsa de reglementare a pietei fondurilor mutuale, SAFI a inclus in activul fondului si randamentele viitoare ce urmau a fi obtinute din investitiile curente, ceea ce a dus la umflarea artificiala a valorii unitatii de fond, situatie de care au beneficiat cei care si-au retras banii inainte ca FMOA sa se prabuseasca.

In momentul in care autoritatile au interzis aceasta practica, valoarea Certificatului de investitor de tip A a scazut cu 45.11% iar activul fondului a scazut de la 488.5 la 281.1 mld lei, ceea ce inseamna ca intr-o singura zi, s-au “evaporat” 71 de milioane de dolari. Restul este istorie.

Cum a ajuns FNI la 300.000 de investitori

In perioada in care FMOA-SAFI se prabusea spectaculos, o alta “stea” se pregatea sa rasara – Fondul National de Investitii. Cand discutam despre FNI, trebuie spus de la bun inceput ca aceasta afacere a fost pornita doar pentru a trage in piept cat mai multi investitori, acest lucru rezultand din tot ceea ce managementul acestui fond de investitii a facut timp de aproape 5 ani.

FNI s-a lansat in 19 octombrie 1995, iar prima cotatie a unitatii de fond a fost de 10.000 de lei vechi. In aprilie 2000, respectiv in momentul in care FNI a intrat in colaps, valoarea unitatii de fond era de 99.700 lei, asta dupa ce in septembrie 1999, fiecare unitate de fond a fost splitata in 10, ceea ce inseamna ca in patru ani si jumatate, FNI a reusit sa multiplice de 99.7 ori banii investitorilor. Calculat in dolari, cine a investit $1000 in noiembrie 1995, avea ~$12.500 in aprilie 2000, desi intre timp, leul s-a devalorizat cu 700%.

Click pe graficul alaturat pentru a observa randamentele anuale generate de FNI comparativ dobanzile bancare, inflatia si deprecierea leului fata de dolar.

Sa tinem cont si de faptul ca FNI a obtinut randamentele respective cu toate ca detinea permanent intre 40 si 45% din active sub forma de cash (pana la urma, aceasta informatie s-a dovedit a fi falsa).

Ce efect au avut aceste performante in randul populatiei? Lacomia si lipsa de educatie financiara au determinat cresterea exponentiala a numarului de investitori, astfel ca doar in ultimii doi ani si jumatate de functionare, activele au crescut de 11 ori, iar numarul investitorilor de aproape 8 ori, click pe graficul alaturat pentru detalii.

Pe de alta parte, succesul FNI s-a datorat si celebrei campanii publicitare “Dormi linistit, FNI vegheaza…” iar garantia oferita de CEC i-a adormit si pe cei mai suspiciosi dintre romani.

Pentru a intelege ce au insemnat 300.000 de investitori pentru industria fondurilor mutuale, sa spunem ca la sfarsitul anului trecut, numarul total al investitorilor a fost de 164.000, adica jumatate din cat aduna FNI singur in anul 2000.

Cum s-au “furat” banii de la FNI

Toata lumea se intreaba “unde sunt banii”, insa trebuie spus ca o parte din bani nu au existat niciodata din cauza ca randamentele false anuntate de FNI au determinat o crestere a averii investitorilor doar pe hartie. Daca discutam insa despre banii care au existat, acestia au fost “sifonati” prin doua metode:

1. Prin rascumpararea unitatilor de fond la o valoare care nu avea nicio legatura cu realitatea

Pe toata durata sa de functionare, FNI a raportat randamente false, determinand astfel cresterea artificiala a unitatii de fond. Aceasta crestere artificiala a facut ca valoarea oficiala a activului sa nu mai aiba suport real, astfel ca cei care isi lichidau investitiile la FNI, erau de fapt platiti nu din banii produsi de fond (care nu existau) ci din banii adusi de noii investitori, FNI fiind de fapt un veritabil joc piramidal.

In momentul in care noii veniti nu au mai putut acoperi retragerile realizate de “baietii destepti” care stiau ce va urma, fondul s-a prabusit.

Cum a fost umflat artificial activul fondului?

a. prin raportarea unui numar al unitatilor de fond mai mic decat in realitate – oficial, in momentul prabusirii, existau in circulatie 34 de milioane de unitati de fond insa in realitate, cifra era de 74 de milioane. Ce inseamna asta? Inseamna ca in loc ca activul total sa se imparta la 74 de milioane, s-a impartit doar la 34 de milioane, astfel ca valoarea unitatii de fond comunicata oficial, era dubla fata de cea reala.

b. prin cumpararea de catre FNI la suprapret a unor companii necotate. Mai pe intelesul tuturor: eu detin o companie care valoreaza 1 milion de dolari, dar o vand FNI cu 3 milioane, diferenta reprezentand un castig pentru mine si o pierdere pentru fond. Mai departe, compania intra in activul fondului la valoarea de achizitie, astfel ca activul creste cu 3 milioane de dolari, desi cresterea ar trebui sa fie de doar 1 milion.

Ajungem astfel la a doua modalitate de scoatere a banilor din FNI:

2. Vanzarea catre FNI la suprapret a unor companii

Sorin Ovidiu Vantu a vandut atat personal, cat si prin interpusi, mai multe companii Fondului National de Investitii, pretul acestora fiind mult umflat. In momentul in care FNI s-a prabusit, s-a descoperit ca peste 90% din bani erau investiti in companii necotate, multe dintre acestea prinse in activ la valori ireale.

Cum a putut avea loc o asemenea escrocherie

In mod clar, aceasta escrocherie nu ar fi putut avea loc fara ajutorul institutiilor statului. De ce spun asta:

1. Randamentele anuale comunicate de fond insultau bunul simt, mai ales tinand cont de faptul ca erau realizate desi FNI declara ca are tot timpul 40-45% din active sub forma de cash. S-a sesizat cineva din CNVM? Nici vorba.

2. Ponderea investitiilor in actiuni necotate (comunicata oficial) a fost permanent in jurul a 40% din activ, mult peste limita legala de 10%. CNVM a trimis catre FNI cateva scrisori de genul ”va rugam sa intrati in legalitate”, insa nu s-a intamplat nimic.

3. FNI a comunicat tot timpul date false in ceea ce priveste randamentele, numarul unitatilor de fond aflate in circulatie, ponderea investitiilor in actiuni necotate si multe altele, insa cele cateva controale ale CNVM nu au descoperit nimic ilegal…

Concluzie

Sorin Ovidiu Vantu a avut anul trecut o replica celebra: “intariti-va statul!”. Cu alte cuvinte, un stat roman slab si corupt a permis existenta unei afaceri gen FNI dar si a altora asemanatoare, iar daca discutam despre vinovati, spre cine ar trebui sa indreptam degetul: spre SOV & co, respectiv spre cei care au reusit sa se imbogateasca speculand slabiciunile statului, sau spre autoritati, care nu au reusit sa opreasca aceasta escrocherie?

Cat despre banii de la FNI…sa fie primiti. Nu ii vom mai vedea inapoi niciodata.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP