Bogdan Glăvan: Cine s-a născut azi? (8) – Ludwig Lachmann - Bloguri economice

luni, 1 februarie 2010

Bogdan Glăvan: Cine s-a născut azi? (8) – Ludwig Lachmann

În ziua de 1 februarie 1906 s-a născut Ludwig Lachmann. Vă recomand să citiţi Capital and its Structure, e o prezentare mai fascinantă a organizării economiei decât cea reuşită de Hayek. Impresionantă prin maniera în care îţi transmite cât de legaţi („complementari”) suntem unii de alţii în economie, cât de fin este mecanismul pieţei şi cât de uşor îl poţi strica dacă umbli chiar şi la părticele mici. Să explic puţin.

Teoria neoclasică trece fără greaţă peste rolul capitalului în economie, adoptând câteva ipoteze mai mult sau mai puţin explicite:
• Capitalul este complet omogen – o presupunere care îşi trage rădăcinile înapoi în timp până la Frank Knight;
• sau, capitalul nu este omogen, dar structura acestuia rămâne fixă,
• sau, structura capitalului se modifică, dar nu ca rezultat al influenţei monetare, ci numai ca efect al acţiunii factorilor reali (moneda este neutră în raport cu structura producţiei).

În realitate, deciziile oamenilor de afaceri privesc anumite investiţii. Deciziile de investire nu determină doar ”rata investiţiilor”, ci şi caracterul concret al formării capitalului, fie că este vorba de construcţia unei uzine, a unui bloc sau a unei ferme, fie că se referă la fabricarea unui automobil sau a unui vapor. Firmele sunt ghidate în luarea deciziilor de către aşteptările lor în legătură cu disponibilitatea viitoare a bunurilor complementare proiectului analizat şi a preţurilor acestora. Nimeni nu se apucă să construiască o cale ferată ori o hidrocentrală dacă nu crede că, la momentul dării ei în folosinţă, va exista în zona deservită o cerere suficientă de servicii de transport, respectiv de electricitate, care să poată justifica investiţia. Dacă sistemul de preţuri este perturbat şi transmite semnale eronate în legătură cu resursele pentru investiţii, întreprinzătorii vor fi sortiţi să ia decizii greşite şi să aloce în mod ineficient capitalul. Atunci când se spune că ”creşterea economică a atins plafonul” sau că ”a devenit nesustenabilă”, se afirmă de fapt că o nouă hidrocentrală (de exemplu) nu mai poate fi construită în termenul stabilit, ori cu costurile planificate, ori că nu va avea cui să ofere energie prea curând. ”Creşterea nesustenabilă” semnifică, în realitate, lipsa resurselor complementare pentru ducerea la bun sfârşit a proiectelor de investiţii deja iniţiate.

Spune Lachmann: “Semnificaţia economică a eterogeneităţii capitalului constă în faptul că fiecare bun de capital poate fi angajat doar într-un număr limitat de utilizări.” Specificitatea şi eterogeneitatea capitalului face ca bunurile de capital să intre într-un număr limitat de combinaţii – combinaţii care formează structura de capital (producţie). Iar modificarea preferinţelor consumatorilor impune permanent schimbarea acestor combinaţii – schimbări care nu sunt uşor de făcut tocmai din cauza specificităţii şi complementarităţii de care vorbeşte Lachmann.

După ce citeşti Lachmann îţi vine să râzi când auzi de „programe de stimulare economică” şi alte iniţiative de inginerie economică, menite să crească PIB-ul prin „efect de multiplicator”. Căci PIB-ul nu e un sac sau un pui de găină în care să torni subvenţii, ajutoare sau injecţii cu sare şi pe care să îl umfli în acest fel; PIB este doar o poreclă pentru o structură extrem de alambicată care, privită din afară, este de-a dreptul caleidică. Astfel, presupunând că statul ar face rost de resurse din altă parte decât din acelaşi PIB (ceea ce e imposibil, desigur, măcar în ceea ce priveşte impozitarea), efectul injecţiilor guvernamentale nu va fi decât distorsionarea economiei – e adevărat, mutaţiile survenite în reţeaua bunurilor de capital poate da pe alocuri impresia de creştere!

Înainte de a încheia, menţionez că Lachmann a avut un rol important în revigorarea teoriei anticipărilor în economie, într-o epocă în care ipoteza „anticipărilor statice” era la mare modă. De fapt, ar spune Lachmann, anticipările sunt aproape tot – restul e tăcere.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP