Cristian Orgonaş: Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, o afacere excelentă pentru statul român - Bloguri economice

luni, 1 februarie 2010

Cristian Orgonaş: Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, o afacere excelentă pentru statul român

Acordul cu FMI si Comisia Europeana prin care Romania a contract un imprumut de aproape 20 miliarde de euro a fost indelung dezbatut, opozitia si unii dintre analistii economici acuzand Guvernul ca se indatoreaza inutil si la costuri care vor fi greu de suportat de catre contribuabilul roman. Sa vedem cum stau de fapt lucrurile.

In 2009, in tara au intrat 1.5 miliarde euro de la Comisia Europeana si 6.8 miliarde de la FMI, iar in februarie-martie 2010 vor mai intra 3.3 miliarde, astfel ca in primul an de dupa semnarea acestui acord, Romania va primi in total 11.6 miliarde euro, dintre care 4.5 mld s-au dus/se vor duce la guvern, iar 7.1 mld euro la BNR.

Banii virati la buget

Pentru suma de 4.5 miliarde euro virata la buget, platim o dobanda anuala medie de aproximativ 3.3% (~150 mil eur pe an), respectiv mai putin de jumatate fata de cat am fi platit daca ne-am fi imprumutat direct de pe piata externa.

In mod cert, guvernul avea oricum nevoie de acesti bani pentru a plati salariile si pensiile, deci trebuia sa ii ia de undeva – daca ar fi iesit pe piata externa, dobanda ar fi fost de cel putin 7%, adica mai mult decat dubla fata de cea aplicata de FMI (3.5%) si CE (3.1%). Cu alte cuvinte, nu plateam anual dobanzi de 150 de milioane, ci de peste 300 mil. eur.

Ar fi putut statul sa ia 4.5 mld euro de pe piata interna? Da, la o dobanda de minim 5.5-6% si doar cu conditia ca BNR sa reduca Rezervele Minime Obligatorii, insa aceasta miscare ar fi determinat scaderea rezervei valutare si in plus, nici nu aveam garantia pastrarii banilor in tara.

Daca statul s-ar fi imprumutat in lei, probabil ca dobanda ar fi fost de cel putin 10-11%, ceea ce inseamna ca la o suma imprumutata de 19 miliarde de lei (4.5 mld euro), am fi platit 2 miliarde de lei doar dobanda.

Cu alte cuvinte, Guvernul a primit de la FMI si CE bani la jumatate de pret, iar conditiile impuse de aceste institutii nu au fost nici ele foarte drastice.

Banii virati la BNR

La BNR au intrat in 2009 5.9 miliarde euro, iar in martie vor mai intra 1.1 miliarde, toti acesti bani venind de la FMI la o dobanda de ~3.5%.

Ce a facut BNR in schimb? A redus RMO la pasivele in valuta de la 40% la 25%, eliberand astfel bancilor intre 3 si 4 miliarde euro, bani care in mare parte tot la stat s-au intors sub forma imprumuturilor contractate de Ministerul de Finante.

Avand in vedere ca BNR plateste o dobanda de 3.5% catre FMI, dar nu mai plateste dobanda la RMO eliberate catre banci, creditul de la FMI costa de fapt ~2% pe an. Cum statul a luat euro cu imprumut de la banci la o dobanda in jurul a 5%, iar BNR plateste 2% catre FMI, rezulta ca dobanda cumulata platita de stat si BNR, este echivalenta cu cea a unui imprumut contractat la o dobanda de aproximativ 7%.

Din tot acest calcul, intelegem ca circuitul banilor intre FMI-BNR-BANCI-GUVERN, genereaza pentru autoritati un cost relativ egal cu cel pe care contribuabilul roman l-ar fi platit daca statul s-ar fi imprumutat direct de pe piata externa.

Concluzie

Dupa cum spuneam, nu ii inteleg pe cei care inca mai sustin ca statul roman s-a indatorat inutil la FMI si ca vom plati cu varf si indesat acest imprumut – ne suparam ca am luat bani de la CE si FMI la o dobanda de 3.1-3.5%, cand puteam sa nu ne rugam de nimeni, dar sa platim 7-8-9% investitorilor straini care ar fi acceptat sa ne imprumute?

Mai mult, nu poti sa critici acordul cu FMI, dar sa ceri in acelasi timp cresterea punctului de pensie si pastrarea locurilor de munca in domeniul bugetar. De ce? Pentru ca asemenea masuri cresc cheltuielile statului, iar in lipsa unui acord cu FMI, am fi acoperit aceste cheltuieli prin imprumuturi luate la un pret dublu sau chiar triplu.

Cel putin pana in acest moment, acordul cu FMI si CE se dovedeste a fi o afacere foarte buna pentru guvern, insa ar fi fost fi mai buna daca banii s-ar fi dus in investitii, nu in plata salariilor si a pensiilor.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP