Dan Popa: Cursul euro/dolar, yuanul şi rezervele valutare ale României - Bloguri economice

vineri, 19 martie 2010

Dan Popa: Cursul euro/dolar, yuanul şi rezervele valutare ale României

Euro a continuat si vineri sa scada in fata dolarului american, instalandu-se la o paritate mai mica de 1,36. Analistii spun ca evolutia a fost dictata de scenariul privind Grecia, mai exact de incertitudinea privind unui posibil plan de sprijin destinat tarii. Opinia generala este ca pana la urma UE va ajuta cu bani Guvernul elen, astfel incat ajutorul oferit grecilor de FMI sa fie lasat deoparte.
Euro pierdea teren si in fata yenului nipon ca si a francului elvetian din acelasi motiv. Exista tot felul de scenarii, fara ca cineva sa confirme oficial vreunul.

Nemtii de la Commerzbank spun ca Germania si-ar putea schimba pozitia, oferind un posibil sprijin grecilor, in vreme ce Franta si Banca Centrala Europeana neaga categoric orice ajutor financiar.

Acuma, cateva vorbe despre China, acuzata de americani ca isi tine subevaluat yuanul.

Paranteza

Ziaristii si economistii isi amintesc cum, aceeasi SUA implora in timpul crizei asiatice ca nu cumva China sa isi lase yuanul sa floteze. Exact invers de cum procedeaza acum. Pana cand peso-ul argentinian a facut implozie, cursul de schimb fix era perfect si convenea tuturor. Finantistii americani chiar au salutat interventia guvernului pe pietele financiare, felicitand de asemenea FMI pentru imprumuturile acordate cu ambele maini statelor aflate in criza. Daca moneda Chinei ar fi fost lasata sa floteze, s-ar fi depreciat si probabil ca ar fi provocat un nou val al crizei.
Pe vremea lui Reagan, cand au fost operate reduceri ale fiscalitatii care au adus dupa sine aceleasi deficite fiscale masive, antrenand dupa ele deficite comerciale, oalele s-au spart in capul japonezilor. Atunci, ei au fost acuzati ca au politici fiscale si monetare care sa ii „infunde” pe americani.

Doi la mana. Daca o tara investeste mai mult decat economiseste, va fi obligata la un moment dat sa se imprumute. E la mintea cocosului asta. In SUA, dupa ce Bush a redus impozitele, surplusul fiscal s-a transformat pana la urma in deficit fiscal, ca asta-i viata.

Prin urmare, americanii au fost nevoiti sa se imprumute de pe pietele externe. Si s-au imprumutat, China fiind una din tarile care au imprumutat masiv bani americanilor. Aceeasi SUA care acuza China ca isi manipuleaza moneda.

Desi indatorata la extrem, SUA incearca sa „stoarca” avantaje de la tarile carora le datoreaza bani. Cand nu reuseste, le ameninta cu taxe vamale si altele. Pai daca toti creditorii SUA ar decide intr-o zi sa ceara Americii banii imprumutati, cared ca ar fi jale.

Gata paranteza

China a mai solicitat in trecut o reforma a sistemului monetar international. Ministrul adjunct al Finantelor chineze s-a dus la Banca Mondiala, mai precis la Comitetul de dezvoltare al BM si a tinut o prelegere din care rezulta ca una din sursele crizei e reprezentata de carentele sistemului monetar international. Problema ridicata de Li e una foarte corecta.

Pana la urma, America se imprumuta zilnic de circa doua miliarde de dolari. Din acesti bani isi subventioneaza agricultura, ca sa iau doar un singur exemplu. Exporta ieftin si le pune pe celelalte tari producatoare in situatia de a face fata tot mai greu, competitiei. China de pilda, care-si arunca banii cumparand datoriile Americii, nu are puterea financiara de a-si sustine productia. Daca si-ar reevalua in crestere moneda, exportatorii chinezi ar fi si mai loviti. Mai mult, prin sistemul de subventii folosit de americani, chinezii sunt obligati sa tina cat mai jos preturile, pentru a fi competitivi.

In plus, problema aceasta a imprumuturilor Americii care se duc si in subventii, are si un pronuntat aspect politic. Daca si-ar subventiona proprii fermieri, China ar trebui sa renunte la finantarea unor politici publice, infinit mai urgente: educatie, sanatate, etc. Pentru ca bugetul e unul singur si orice alocare suplimentara de bani inseamna sa renunte la alte finantari.

Ideea ca americanii, excesiv imprumutati, si-ar putea la randul lor devaloriza dolarul pentru a plati mai usor datoriile, ii sperie pe chinezi, care detin importante active denominate in dolari.

Despre puterea dolarului

Optimistii spun ca dolarul nu se va prabusi in curand, moneda SUA fiind mult prea legata de economiile altor state. Orientul Mijlociu, Hong Kong sau mai nou, China reprezinta un spatiu geografic mai mare decat cel al SUA. Iar dezechilibrele interne din aceste zone adiacente nu au efecte asupra cursului USD. S-a si vazut acest lucru mai ales in ultimii ani. Cand China vrea sa-si stabilizeze cursul monedei proprii (si asta se intampla de cate ori are un excedent comercial cu SUA care nu e compensat de un flux financiar dinspre chinezi spre americani), banca centrala cumpara active in dolari. Adica acumuleaza rezerve de schimb in moneda americana. Numai in trimestrul al doilea 2009, aceste acumulari au fost de 177 miliarde de dolari.

Toata lumea castiga. China evita astfel franarea productiei (datorate pierderii de competitivitate suferite pe cand yuanul se aprecia); tarile din Orientul Mijlociu (producatorii de petrol) isi mentin astfel valoarea veniturilor din petrol, iar de cealalta parte, SUA isi poate finanta linistita la dobanzi “calme” deficitele.

Dar, asa cum am mai scris pe undeva pe blogul asta, saracii ajung sa ii finanteze pe bogati. Un muncitor chinez castiga un dolar pe ora. Un muncitor american, 24 $/ora. Chinezul, din dolarul castigat, economisteste 40 de centi si cheltuie 60. Americanul, din cei 24 de dolari cheltuie 25 si pentru a trai, ia imprumut si dolarul chinezului. Asta-i viata.

Rezervele valutare ar putea fi urmatoarea provocare pe care economia mondiala o va avea de infruntat. Opinia apartine laureatului Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz. Si daca stai sa te gandesti putin la aceasta problema, nu ai cum sa nu ii dai dreptate. Luati orice tara drept exemplu, care are in rezerva dolari. Asta inseamna ca tara in cauza este un creditor al SUA, chiar daca la o dobanda foarte mica. Chestiunea o stie orice economist, nu insist asupra ei. Global, Statele Unite au imprumutate in acest fel pe pietele emergente, peste doua trilioane de dolari.

Sa venim cu un caz concret. Romania.
Se stie, e important ca rezervele valutare de care o tara dispune sa egaleze cel putin nivelul datoriilor sale pe termen scurt. Cu alte cuvinte, daca Romania are de rambursat un miliard de dolari americani, iar SUA ii cere banii inapoi, e bine sa ii ai acolo in rezerve, ca sa-i poti returna (altfel, te poti trezi cu o potentiala criza).

Sa presupunem acum ca Romania se imprumuta cu 100 de milioane de dolari, cu 20 % dobanda. Pentru a mentine increderea in moneda, tara noastra trebuie sa isi creasca rezerva (sa isi acopere pasivul) cu 100 milioane de dolari. Sa recapitulam. Romania imprumuta 100 mil de dolari cu 20 % dobanda, dar pe de alta parte prin cresterea rezervelor cu aceeasi suma, acorda un credit SUA, in cuantum tot de 100 mil . dolari, dar cu dobanda de 1%. Practic, aceasta tranzactie este un urias transfer de fonduri dinspre Romania spre SUA, in exemplul nostru. Transferul anual de bani de la noi catre americani se ridica la 19 mil dolari (diferenta de dobanda).

Este evident o afacere proasta. Mai mult, franeaza si cresterea economica pe care Romania ar putea sa o obtina investind dolarii in propria economie.Ceea ce se intampla azi in sistemul financiar mondial arata unde se ajunge din cauza instabilitatii actualului sistem, in care sume uriase de valute se misca inspre si dinspre economii, totul depinzand de increderea in moneda.

Practic, statele isi fac azi rezerve valutare din ce in ce mai mari, acestea costandu-le din ce in ce mai mult si creditand astfel o economie din ce in ce mai fragilizata tocmai de acest tip de imprumuturi. Se stie ca de pilda China este unul dintre cei mai mari creantieri asupra SUA. La fel, arabii devin proprietari cu acte in regula ai unei buna parti din economia SUA.
Una peste alta, fluxurile care se transfera in felul descris mai sus, dinspre tarile sarace catre cele bogate sunt infinit mai mari decat cele inverse, asa cum ar fi normal. Acesta este paradoxul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP