Dan Şelaru: Continuă dialogul despre sistemul de pensii de Stat - Bloguri economice

marți, 9 martie 2010

Dan Şelaru: Continuă dialogul despre sistemul de pensii de Stat

Văd că subiectul pensiilor e pasionant. A început aici şi a continuat cu intervenţia Casandrei aici.

Cristi Pârvan continuă dialogul.

Abordarea asta cu “noaptea celor 100 de ani” de la Bismarck la Boc ignora unele repere pe care “sociologii si economistii” le-au tot pus de-a lungul vremii:

1. varianta finantarilor publice din razboaie publice s-a dovedit nefunctionala pe termen mediu.

2. ameliorarea conditiilor de viata si dezvoltarea sistemului sanitar a prelungit durata de viata deci si a duratei de “beneficii” de la sistemul de pensii

3. prelungirea perioadei de scolarizare a scurtat perioada de “contributie”

4. dezvoltarea securitatii muncii a micsorat numarul de “accidente” micsorand astfel numarul de persoane care erau contributori neti

5. natalitatea variaza clar cu gradul de dezvoltare sociala si generatiile tinere (contributoare)au inceput sa fie mai mici decat generatiile in varsta (beneficiare)

6. politicile de imigratii prin care se importa populatii active (contributoare) are in lumea globala si efectul invers ca de undeva emigreaza populatie activa si mareste decalajul. In momentul in care sursa de imigranti nu este o tara cu natalitate mare si speranta de viata mica … lucrurile devin dramatice pentru acea tara.

7. materialele de constructii, modurile de a construi, improvementurile pe microclimat au favorizat atomizarea locuirii micsorand numarul de membrii de familie si implicit si “ajutorul social” din familie.

8. subdezvoltarea infrastructurii mari contribuie si ea la aglomerari urbane si la imposibilitatea perpetuarii familiilor mari (cu mai multe generatii)

9. Exista guverne inconstiente care desi stiu toate astea actioneaza in sensul agravarii problemei de dragul unor voturi punctuale:

9.1 sprijinina achizitia de case de catre tineri si separarea de familia extinsa.

9.2 egalizeaza pensiile fara sa tina cont ca asta are efect si in aplatizarea contributiilor (la ce bun sa contribui mai mult decat minim daca oricum risc ca peste X ani sa vina un Boc sa micsoreze diferentele.

9.3 ii condamna public pe cei care “tin firme” doar pentru a plati contributii la pensii

9.4 ii condamna public pe cei care pe langa pensie incearca sa aiba si salarii obligandu-i sa se transforme in beneficiari neti ai pensiilor si refuzandu-le contributia suplimentara

9.5 vantura iminenta colapsului sistemului de pensii si nevoia de hotarare administrativa a cuantumului beneficiilor fara sa realizeze ca aceste informatii au efect mai ales asupra celor ce au puterea de a decide daca mai platesc pentru pensia pe care unii ca Boc o sa le-o returneze peste zeci de ani.

9.6 pentru ca voturile sunt egale si nevoia de voturi e uneori mai actuala decat agravarea problemei pensiilor … se introduc pensii minime, sau asistenta sociala minima independente de contributii … eliminand astfel unul din principaleleargumente pentru contributorii care aleg daca sa plateasca sau nu.

9.7 incertitudinea data de lipsa de decizie creeaza fenomene punctuale aparent nesemnificative la nivel de populatie intreaga dar foarte importanta pe grupuri tinta care avand acelasi sens prin insumare devin semnificative.

9.7.1 cand zici ca s-ar putea sa maresti varsta de pensionare fara s-o maresti efectiv toti cei aflati in intervalele vizate se vor intreba daca nu cumva e mai bine sa se pensioneze inainte sa apara masura

9.7.2. cand zici ca modifici conditiile de pensionare fara sa le modifici efectiv toti cei care pot se vor intreba daca nu cumva e bine sa prinda oferta veche

9.7.3 cand zici ca vei inaspri conditiile de pensionare medicala fara sa le faci efectiv, toti cei care nu stiu daca o sa se mai poata incadra in noile conditii vor incerca sa profite de cele actuale.

9.8 populatia e entuziastmata de “masurile” explicate frumos si continua sa crediteze “rationalitatea” guvernelor irationale.

Istoria cu angajatorul dornic sa-si asigure angajatii de beneficii la pensie are ca si conditie necesara aprecierea angajatului ca acea contributie este importanta pentru el.

Cat timp angajutul e convins ca pensia depinde mai mult de boci decat de contributia sa … e posibil sa aleaga alte mecanisme prin care sa-si “asigure batranetile”. Iar asta se vede in cifre din ce in ce mai limpede.

Flavian mai aduce argumente.

Natalitatea sustenabila desi scade baza de colectare, vine cu avantajul scaderii necesarului de resurse. De exemplu cei 1-2 copii ai unui cuplu actual nu vor trebui sa isi construiasca fiecare casa lui ca pe vremea cand erau 5-6 frati intr-o familie.

In plus, constientizand populatia de avantajul productiei bunurilor cu utilizare indelungata in loc de cele cu inlocuire rapida, se poate beneficia per total la intreg nivelul societatii. Prin redistribuirea fortei de munca sau chiar reducerea acesteia in multe cazuri.

Casandra răspunde.

"Nimeni nu stie cat va trai si, mai ales, cat va trai batran fiind. Media statistica a perioadei de plata a pensiei este importanta doar pentru calculul economic, dar pentru fiecare om in parte nu are nicio relevanta.Unii dintre asiguratii activi merg la Cer inainte de a incasa o singura pensie. Altii triesc si au nevoie de venituri si 4 decenii dupa pensionare. De aceea este nevoie de sistemul PAYG, pentru ca asigura un venit pana in ultima clipa a vietii, un venit previzibil (in tarile civilizate, unde statul nu face legi cu efect retroactiv niciodata, nu in Romania lui Boc!).

Acumularea privata, dincolo de riscurile mult mai mari legate de investire, mai are cateva aspecte mai putin cunoscute:

1. Din suma acumulata, la pensionare, se poate stabili plata unei rente lunare penru o anumita perioada de tim. Daca pensionarul decedeaza, familia primeste restul sumei. Daca pensionarul traieste mai mult, ramane fara venit!

2. Din suma acumulata se stabileste o pensie lunara (mai mica decat renta de la pct. anterior) care se plateste pana la sfarsitul vietii. Suma se stabileste prin calcul actuarial si depinde esential de genul pensionarului. In Chile, acum, o femeie medic primeste o pensie cu 45% mai mica decat un barbat medic pensionar, pentru aceeasi perioada de contributie si aceeasi contributie platita. Doar pentru ca speranta medie statistica de viata este mai mare la femei. Dar nu neaparat la femeia-medic respectiva, ea poate trai 2 ani din pensie si apoi....

Tot in Chile, s-a constatat dupa primii ani de plata a pensiilor din pilonul II ca societatile de administrare au cam luat multi bani, prea multi!, din sumele asiguratilor. E un intreg scandal!

Sa-ti amintesc ca FMI (ca avocat al societatilro de administrare a fondurilor de la noi) insista ca guvernul sa nu impuna garantarea unui randament cel putin egal cu inflatia?

Pai, daca nici inflatia nu este luata in calcul - nu mai vorbim de ceva participare la profit pentru asigurati! -, in conditiile in care legea obliga pe cetatenii de anumite varste sa se asigure, despre ce poveste capitalista minunata mai vorbim? Cu ce sunt obligati salariatii sa constituie fonduri, care sa participe in piata, si sa-si asume o parte din riscurile investitionale - ce desteapta metoda de gestiune a riscului au inventat marii detinatori de capitaluri!- daca nu-si recupereaza nici macar banii cu care contribuie, la valoarea reala a lor?

Pentru fondurile private de pensii private optionale, alta este situatia, acolo nimeni nu-i obliga pe oameni sa-si asume riscul."

Până una, alta situaţia pensiilor viitoare e sumbră. Iar asta trebuie să ne facă mai atenţi la ce face Statul cu banii noştri.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Şelaru

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP