Dan Popa: Banii locali. Pot fi o soluţie şi în anumite zone din România? - Bloguri economice

sâmbătă, 24 aprilie 2010

Dan Popa: Banii locali. Pot fi o soluţie şi în anumite zone din România?

In timpul crizei din anii 2000, Argentinienii s-au folosit de „Credito” sau de „Patacon”. In Brazilia circula si in prezent cu succes, „Palmas”-ul. Un oras din Marea Britanie a pus in circulatie in septembrie 2008, Lira Lewes. Discutam despre monedele locale (se mai numesc si complementare). In Europa circula peste 70 de asemenea monede locale. Ele nu au o sustinere guvernamentala si nu apar in cotatiile oferite de bancile centrale, dar circula pe piata si sunt acceptate la plata de catre comercianti si persoanele fizice.In plus, permit relansarea economiilor blocate.

Pentru cei care au o problema in a imagina o moneda complementare le sugerez sa se gandeasca la un cupon de 10 lei sau cat naibii o fi, oferit de Carrefour de pilda. Si aceea poate fi considerata o moneda, dar eu ma refer aici la moneda ca bancnota sau moneda, diferita de cea oficial acceptata. La finele secolului trecut, mai multe State intrasera in criza de lichiditati au apelat la aceste monede locale care urmau apoi sa fie schimbate pe bani „buni”.

Primii bani locali au fost pusi in circulatie prin 1800 in Elvetia, de catre Banque Wir. Aparatorii ideii monedelor locale spun (si au dreptate) ca intr-o economie intrata in criza, cu sanse mici de a iesi prin forte proprii, adoptarea unei asemenea monede poate fi solutia. Eu nu pledez aici pentru introducerea unei asemenea monede in Romania, desi pe spatii teritoriale restranse, poate aduce un ajutor economic. Desigur, ca orice idee, monedele locale au si detractori. Acestia spun in principal ca banii locali servesc evaziunii fiscale si ca nu au un efect benefic. Experienta Worgl cu moneda lui „wara” poate fi un exemplu de eficacitate potentiala a acestor monede locale. Worgl e un oras austriac cu 4000 de locuitori. In 1932 aveau un somaj de 30%, datoriile Primariei ajunsesera la 1,3 milioane de silingi iar lichiditatile administratiei erau de numai 40.000 de silingi.

Imobiliarele, constructiile si serviciile publice erau in coma financiara. Ei bine, din initiativa primarului Michael Unterguggenberger, administratia locala a imprimat 32.000 de „bonuri” cu o paritate mai mica decat a silingului. Cu bonurile respective, oamenii puteau sa isi plateasca taxele locale si alte dari. Ideea e ca circulatia acelor bonuri a fost de 13 ori mai mare decat cea a silingilor.

Asta ca sa dau numai un exemplu. Somajul a fost eliminat in mai putin de un an si jumatate fara sa se „miste” inflatia.

In fine, ideea e ca local, solutia unor monede locale ar putea sa ne ajute. Cu mentiunea ca avantajul economic se obtine doar local, in aria in care ele circula.

In lume circula in prezent peste 2500 de monede locale. In septembrie 2008, orasul Lewes si-a batut propria moneda. Lira Lewes, avand paritatea de 1:1 cu cea sterlina.

In fine, sunt multe de povestit despre banii locali. In Romania, pentru a implementa un asemenea proiect cred ca e nevoie si de avizul Bancii Nationale. Sunt chiar curios cum vad oficialii BNR aceasta chestiune, a banilor locali. ..
Eu cred ca si la noi ar putea merge in cateva zone asemenea proiecte. Dar despre unde anume, cu alta ocazie. Acum doar am vrut sa aduc in discutie subiectul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP