Cristian Orgonaş: Nu criza economică, ci criza morală sufocă România - Bloguri economice

marți, 18 mai 2010

Cristian Orgonaş: Nu criza economică, ci criza morală sufocă România

In urma cu cateva zile am avut ocazia de a sta de vorba cu unul dintre bugetarii caruia acum, guvernul vrea sa ii scada salariul cu 25%. Dupa 30 de ani de munca inclusiv in ture, omul a ajuns sa aiba un salariu de 1.200 de lei net, din care 25% reprezinta sporul de vechime.

Timp de 10 minute am incercat sa ii explic cum sta treaba cu deficitul bugetar, am incercat sa ii demonstrez cu cifre ca daca nu vor scadea acum cheltuielile cu salariile si pensiile, este posibil ca peste cateva luni acestea sa nu mai poata fi platite deloc.

Dupa ce m-a ascultat, mi-a spus simplu ca nu il intereseaza demonstratia mea: “dupa ce ca politicienii si protejatii lor au furat tot ce se putea fura in ultimii 20 de ani, acum tot eu trebuie sa ma sacrific? Sa ia guvernul banii de la cei care au furat, nu de la noi, cei care castigam doar atat cat sa traim de pe o zi pe alta!”

Iar omul are dreptate! Cine le spune acum pensionarilor si bugetarilor ca trebuie sa stranga cureaua? Basescu, Boc, Berceanu, Udrea, Blaga, Videanu etc, adica cei care cu putin timp in urma le-au promis ca vor trai bine, persoane asupra carora planeaza ori suspiciuni de coruptie, ori de incompetenta, ori ambele. Daca ne uitam in opozitie, vedem ca lucrurile nu stau diferit – multi dintre cei care acum plang pe umerii pensionarilor sunt perceputi de populatie drept “imbuibati”, corupti, imbogatiti ai tranzitiei samd.

Adevarul este ca omul simplu se uita la cei care ne conduc si vede ca, de 20 de ani, politicienii si protejatii lor prospera, vede ca niciun politician sau om de afaceri cu greutate nu a ajuns dupa gratii sau cu averea confiscata desi multi dintre ei sunt putrezi de corupti, vede ca la fiecare 4 ani in campania electorala partidele promit ca daca vor ajunge la putere, cei saraci nu vor mai fi saraci.

Vede si ce intelege? Intelege ca de 20 de ani este luat drept fraier si mai mult decat atat, intelege ca atunci cand lucrurile merg prost, tot lui i se cere sa faca sacrificii.

Aici este si marea problema a celor care s-au aflat si se afla in fruntea tarii – nu sunt credibili! Nu exista nici macar un singur politician in care populatia sa aiba cu adevarat incredere, si despre care oamenii sa spuna “il cred pe omul asta pentru ca stie ce spune, iar de fiecare data cand a promis ceva, s-a tinut de cuvant”.

In mod evident, moralitatea este un principiu total strain celor care fac parte clasa politica.

Ei fura, noi furam, voi furati...

In ultima perioada s-a discutat pana la refuz despre evaziunea fiscala si despre faptul ca la buget se pierd cel putin 10 miliarde de euro anual datorita acestui flagel, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care guvernul nu mai are acum bani pentru salarii si pensii.

Ce ma frapeaza este usurinta cu care unii acuza autoritatile statului ca nu sunt in stare sa combata evaziunea fiscala, insa uita ca economia gri sau neagra exista in primul rand pentru ca noi o intretinem.

Sa dezvoltam putin subiectul: in Romania exista 6-7 milioane de fumatori, in timp tigarile de contrabanda reprezinta o treime din piata. Ce inseamna asta? Inseamna ca o treime dintre fumatori se aprovizioneaza constant cu tigari de pe piata neagra.

Adica peste 2 milioane de romani (10% din populatie!!) trag cu spor statul in piept prin faptul ca isi cumpara tigari netimbrate.

Mai departe – cati dintre angajatii din sectorul sanitar declara banii primiti de la bolnavi? Cati dintre profesori declara banii incasati pe meditatii? Cati bani incaseaza functionarii publici de la cei care au nevoie de o stampila in plus pe acte?

Sau, mai bine spus – de ce platim noi aceste sume, in loc sa cerem medicilor, profesorilor sau functionarilor publici sa isi faca treaba pentru care sunt platiti?

Cati dintre romani cer bon fiscal atunci cand cumpara ceva? S-au iscat o gramada de discutii cand guvernul a intentionat sa oblige taranii din piete sa aiba case de marcat – daca in fiecare luna un orasean lasa la piata 50 de lei, la sfarsitul anului se aduna peste 1.5 mld euro. Declara taranii (sau intermediarii care vand in piete) aceste venituri?

As putea continua la nesfarsit cu astfel de exemple, insa ideea este simpla: stam cam prost cu moralitatea. Dam spaga, luam spaga, ni se pare normal sa nu declaram toate veniturile, nu vedem nimic neobisnuit in a cumpara produse de contrabanda desi stim a sunt de contrabanda, acceptam sa fim angajati la negru sau sa primim o parte din salariu “in plic”, etc.

Concluzia ar fi ca in Romania, moralitatea este un principiu pe care fiecare il defineste conform interesului propriu. Unii aleg sa fie corecti. Unii isi justifica lipsa de corectitudine prin faptul ca “si altii fac la fel” sau “altii fura mai mult”. Altii habar nu au ce inseamna moralitatea si nici nu sunt interesati de subiect.

Poate ca pana la sfarsitul anului vom iesi din recesiune, poate ca in urmatorii 1-2 ani vom depasi si criza economica. Insa, criza morala cu care ne confruntam de 20 de ani nu va putea fi depasita nici in urmatorii 20 de ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP