Dan Popa: Guvernatorul Banque de France: ”În absenţa creşterii economice este foarte greu să îţi reduci deficitele”. Şi câteva chestii de culise. - Bloguri economice

duminică, 13 iunie 2010

Dan Popa: Guvernatorul Banque de France: ”În absenţa creşterii economice este foarte greu să îţi reduci deficitele”. Şi câteva chestii de culise.

Guvernatorul Frantei, Christian Noyer, a acordat un interviu cotidianului german Handelsblatt, unul dintre cele mai bune ziare de business din UE.  A vorbit despre deficite, curs de schimb, reglementarea sistemelor financiare si altele. Inainte de a va prezenta o versiune usor prescurtata a interviului (am sarit vreo 3 intrebari din total), notez cateva lucruri din culisele apararii monedelor nationale in timpul marilor atacuri speculative de dupa adoptarea euro.
Se stie ca sistemul monetar european a fost introdus prin 1979, dupa 15 ani de negocieri dure. In septembrie 1992, a aparut prima criza serioasa.
Sistemul Monetar European era tinta unor atacuri speculative fara precedent, daca va amintiti. Miliarde imprumutate uneori chiar de la bancile centrale erau aruncate in pariuri contra euro. Se cumparau in draci marci germane si se vindea euro. Francul francez era si el in pericol. La Bath, in timpul unei reuniuni informale a ministrilor de finante desfasurata in 5 septembrie 1992,  Schlesinger refuza a treia oara cererea Angliei ca Germania sa isi reduca dobanda cheie. Insistentele britanicilor erau atat de tupeiste incat bancherul central german ameninta cu parasirea salii. Miercuri, 16 septembrie, lira se afunda sub loviturile speculatorilor, pierzandu-si toate rezervele agonisite.  « Nigel Wicks,  seful Trezoreriei britanice, l-a sunat pe Trichet, care prezida Comitetul Monetar », isi aminteste un inalt functionar al Bercy.  « Stiam ca Anglia era in rahat. Ii urmaream minut cu minut, ora cu ora. Trichet a raspuns apelului. Nu scotea o vorba. A ascultat pret de 2-3 minute, dupa care a asezat receptorul in furca, livid. “Asta este.S-a dezlantuit!”

Doi oameni au tinut atunci in maini soarta euro. Presedintele Bundesbank, bavarezul Helmut Schlesinger, un conservator ostil oricarei inovatii (pus in fruntea Bundesbank in 1991) si vicepresedintele aceleiasi Bundesbank Hans Tietmeyer,un apropiat al Vaticanului, un tip teatral in gesturi, dar avand reputatia unui foarte bun cunoscator al mecanismelor pietelor. In acea vreme, Jean-Claude Trichet reprezenta  Franta care, in paranteza fie spus, se uita spre rezervele sale valutare, care se imputinau vazand cu ochii. In cartea “Acesti barbati care au construit euro”, e indicat modul in care Trichet a ajuns in fruntea BCE.  “Luni, 3 noiembrie 1997. Presedintele UE, Jean-Claude Juncker, primeste un telefon spre seara. La capatul celalalt era Jacques Chirac, presedintele Frantei. Chirac l-a avertizat pe Juncker ca il va propune la sefia BCE pe Trichet. Alarmat, Juncker intreaba daca a vorbit cu cancelarul Kohl sau cu premierul olandez  Wim Kok, care nu-l agreau pe francez. Raspunsul lui Chirac: Nu , nu am vorbit cu ei. De ce? Oricum ei vor fi impotriva”
In 13 septembrie pe la 8 dimineata, cancelarul Kohl se afla in biroul presedintelui Bundesbank, insotit de secretarul de stat din finante, Horst Köhler. Germanii decid sa trimita pe cineva la Roma si la Paris pentru a-si convinge partenerii sa accepte deprecierea lirei ca solutie temporara. Seara, treaba era deja pusa in practica.
Trichet nu statea nici el degeaba. Desi regula era ca membrii SME sa se intalneasca in sedinta, seful Sistemului (actualul presedinte al BCE) folosea doar faxul si telefonul pentru a discuta cu ceilalti. Motivul era simplu. Daca ii reunea fizic pe toti, unii ar fi cerut  re-alinierea euro la marca germana, chestiune de neacceptat. “Stateam cu avionul  care urma sa decoleze in fiecare secunda, daca lucrurile s-ar fi agravat. Asistam la proceduri neobisnuite”, isi aminteste  Schlesinger. Francezii ii banuiau pe germani ca vor deprecierea francului, ceea ce le-ar fi vulnerabilizat extrem de puternic economia. Germanilor le-ar fi convenit pana la un punct un franc mai slab decat marca, dar aveau si ei propriile indoieli cu privire la intentiile francezilor. In treacat, notez ca Franta a facut un profit frumusel din atacurile speculative din 1992. Cat despre sugestia sefilor europeni adresata francezilor, pentru ca acestia sa aplice un laxism monetar, calculele Banque du France au aratat ca asta ar fi insemnat dezastrul. Franta nu ar fi rezistat mai mult decat cateva luni unui laxism monetar.
Acum, cu o moneda unica, lucrurile sunt oarecum mai stabile. Chiar daca acum atacurile vizeaza euro, nu monede locale.
Si acum interviul lui Noyer
Handelsblatt : D-le Noyer, cursul de schimb al euro s-a depreciat puternic intr-un interval de timp foarte scurt. Nu va ingrijoreaza acest lucru?
Christian Noyer : Euro este si va fi o moneda puternica. Puterea lui de cumparare e protejata prin simplul fapt ca Banca Centrala Europeana garanteaza stabilitatea preturilor.
Dar euro pierde teren, iar pietele sunt volatile
Christian Noyer :Stim asta. Dar nu comentam niciodata fluctuatiile pe termen scurt ale diverselor valute. As preciza totusi ca actualul curs de schimb eur/usd se situeaza in media ultimilor 10 ani. Nu asistam la o scadere a euro sub limite nemaivazute.
Nu credeti ca la originile acestor turbulente pe curs sunt speculatorii?
Christian Noyer :Turbulentele se explica prin faptul ca cei care investesc intr-o economie sunt preocupati de evolutia finantelor publice din tara respectiva.
Asadar, criza e provocata de guverne si de indatorarea excesiva a acestora?
Christian Noyer :Fundamentalmente, criza se explica prin aceea ca datoria publica e foarte ridicata in anumite tari si in acelasi timp competitivitatea pune si ea probleme. E o combinatie a acestor doua vulnerabilitati care face ca operatorii pietelor sa manifeste indoiala cu privire la gradul in care tarile vor “scapa” de deficite. In fine, in absenta cresterii economice este foarte greu sa iti reduci deficitele.
Spuneti ca doar cateva state au aceste probleme…
Christian Noyer :Pentru numeroase economii, climatul acesta de neincredere nu exista. Si asta pentru ca au finantele publice mai sanatoase si o competitivitate mai buna. Aceste tari au gestionat evolutia cheltuielilor publice mai bine in trecut iar potentialul de crestere din prezent este mai ridicat. E vorba aici despre Franta si Germania in primul rand, dar si de alte state.
finances publiques.
Franta si Germania nu au asadar de ce se teme?
Christian Noyer :Nu asta am spus mai inainte. Toti vom avea de facut eforturi si sa luam masurile care se vor impune.
Este important sa reformam Pactul de Stabilitate?
Christian Noyer :Aceasta reforma este indispensabila, da.
Am atins fundul crizei?
Christian Noyer :Germania si Franta au trecut pe plus inca din jumatatea anului trecut. Daca vom reusi sa restauram increderea populatiei si companiilor, nu vom mai asista la scaderea economiei.
Faptul ca americanii si europenii nu reglementeaza in acelasi fel sectorul financiar nu constituie o problema?
Christian Noyer :In Europa, avem o mai mare incredere in capacitatea noastra de a evita noi excese. Basel II si III vor ridica puternic exigentele in materie de fonduri proprii spre eemplu. Americanii lucreaza si ei in aceeasi directie, dar sunt oarecum in intarziere.
Daca bancile europene vor trece la Basel III , nu se vor afla intr-un deficit de competitivitate cu cele americane?
Christian Noyer :Noi am decis trecerea la Basel III la inceputul lui 2011. Prin asta, speram sa ii incitam pe partenerii nostri americani sa procedeze la fel.
Comisia Europeana a propus introducerea unei taxe comune aplicata bancilor. Cum priviti aceasta initiativa?
Christian Noyer :Este foarte important sa intarim bilantul bancilor pentru ca in vremuri de criza, bilantul e zidul de aparare cel mai puternic.
Bine, dar cum sa reglementezi bancile fara a institui un sistem de rating mai bun?
Christian Noyer :Eurosistemul utilizeaza deja alte modalitati de notare a bancilor decata cele folosite de agentiile de rating.
Adica ?
Christian Noyer :Banca Nationala a Frantei si cea a Germaniei utilizeaza propriile modele de rating. In cadrul sistemului  european de supraveghere bancara Franta este recunoscuta ca un foarte bun evaluator extern de credit. Asta inseamna ca avem un rol identic celui al agentiilor de rating pe care il putem folosi cu succes.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP