Dan Popa: În atenţia d-lui Sebastian Vlădescu. De ce să ratăm aceste impozite? - Bloguri economice

marți, 29 iunie 2010

Dan Popa: În atenţia d-lui Sebastian Vlădescu. De ce să ratăm aceste impozite?

Domnule Vladescu, cu supusenie va aduc la cunostinta faptul ca romanii erau extrem de inventivi in a descoperi taxe si impozite. De ce sa aruncam la gunoi ditamai experienta? Fiti atenti (read my lips, watch me, attention s`il vous plait, figyelem figyelem).

In Dacia salinele şi păşunile erau arendate obişnuit împreună, aceluiaşi conductor. Aceşti conductores erau de obicei oameni bogaţi, unii făcînd parte  din   ordinul  ecvestru şi ocupînd funcţii onorifice dintre cele mai înalte în oraşele Daciei. Ganditi-va la ei ca la un Videanu, Berceanu sau de ce nu?, Dan Diaconescu in direct.

Veniturile rezultate din arendarea acestor domenii imperiale  alimentau fiscul, în sfîrşit o bună parte din pămîntul Daciei a fost lăsat în folosinţă populaţiei autohtone. Ghertzoilor, cum ar veni. Impozitelor acelora li se spunea elegant ager  tributarius, alcătuit din  pămînturile cele mai rele şi mai puţin productive, situate în estul provinciei şi în alte ţinuturi de margine care au atras mai puţin pe romani. In schimbul folosinţei pămîntului ei trebuiau să plătească impozite grele, fiind totodată obligaţi la diferite prestaţii şi corvezi, faţă de trupele din castre, faţă de serviciul public de poştă (cursus) şi   să  lucreze   în   mine   etc.

Inspectorii ANAF ai vremii se numeau banal. Subprocurator aurariarum (adjunctul procu­ratorului), tabularii (contabilii), adiutores tabularii (ajutoarele acestora) dispensatores (casierii), librarii (agenţi ai fiscului), scribae (registratori) ş.a.m.d. Prin aceşti funcţionari mărunţi se încasau impozitele şi cotele de aur datorate statului, se făcea controlul pe teren şi altele. Ca oameni ai împăratului, ei erau puternici şi venali şi constituiau un fel de “corp” numit în inscripţii: liberti et familia aurariarum

Impozitele (vectigalia), ce se plăteau în Dacia, erau aceleaşi ca şi în alte provincii imperiale romane. Ele erau directe şi indirecte. Ca impozite directe amintim asa: pe cel funciar, plătit pentru terenuri şi imobile (capitatio terrena). Acesta atestat într-o tăbliţă cerată- reprezenta  o dare stabilită prin recensămînt (tributa).Erau scutiei (iata si primele nise fiscale), cetăţeni din oraşele care primiseră în Dacia dreptul italic (Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa). Mai aveam apoi capitaţia (tributum capitis) încasat de la oameni de condiţie liberă, cetăţeni sau necetăţeni.
Dările indirecte erau mult mai variate şi nume­roase. Astfel era birul de 5% plătit pe moşteniri (vicesima hereditatum) sau pentru eliberări de sclavi (vicesima manumissionum). Despre acesta avem menţiuni la Romula şi Doştat, localităţi în care apare sclavul Hylas, mai apoi liberat, cu calitatea de vicesimarius, deci ca strîngător al acestui impozit de 5%. Deşi tăbliţele cerate, conţinînd contracte asupra vînzărilor de robi şi a unor mărfuri obişnuite, nu le menţionează, se plăteau cu acea ocazie, taxe de 4% din valoarea sclavului, iar pentru a doua categorie, 1% din costul mărfii.

Conducerea finanţelor o avea în fiecare din cele trei Dacii, cîte un procurator ajutat de o adevărată armată de funcţionari inferiori, recrutaţi mai toţi din rîndul sclavilor şi al liberţilor de stat. Tot din grupa obligaţiilor fiscale făceau parte şi corvezile la care erau supuşi ţăranii, pentru transporturi, întreţinerea drumu­rilor, găzduirea funcţionarilor împărăteşti şi altele.

Statul practica o adevărată politică de jaf fiscal, încît “ Birurile, dările către stat şi prestaţiile de tot felul aruncau masa populaţiei într-o sărăcie din ce în ce mai mare; împilarea devenise insuportabilă din cauza guvernatorilor, perceptorilor şi soldaţilor, care storceau fără milă populaţia “.

O mare pacoste erau  şi taxele de vamă (portorium). Ele se încasau pentru mărfuri şi călători, la frontierele provinciilor, apoi în interiorul lor, ca taxe de bariere (accizele de azi), la intrarea în oraşe, taxe de circulaţie pe drumurile principale şi de trecere peste poduri. La mărfuri se plăteau 2,50% din valoarea lor, dar erau şi scutiri, de care bene­ficiau tot cei înstăriţi. De la Traian la Marcus Aurelius, statul arendează vămile unor asociaţii de publicării sau oameni de afaceri (conductores), ca mai apoi să se treacă la perceperea directă a lor de către împărat, prin grija unor procuratores.

La Micia s-a găsit o inscripţie pusă de sclavul vamal Felix, lui Iupiter, Pămîntului Daciei, Geniului poporului roman şi al comerţului, drept recunoştinţă pentru avansarea sa (promotus) din staţia Micia, unde funcţiona ca locţiitor de şef de oficiu (vicarius), în post titular, ca şef de vamă la Pons Augusti.

O placă de marmură descoperită la Drobeta vorbeşte despre construcţia din temelii a unui tabularium, prin stră­duinţa a doi sclavi, puşi aci sub ordinele unui procurator al împăratului Septimius Severus. E probabil că unul dintre sclavi avea în grija sa taxele vamale ale portului Drobeta, iar altul pe cele legate de trecerea peste podul lui Traian.

Dintr-o inscripţie, se pare că şi la Sucidava exista aceeaşi dublă situaţie. în staţiunile vamale mai importante, personalul vamal inferior, compus din aceiaşi sclavi, avea diferite atribuţii, cum au fost arcarii (casieri), contrascriptores (verificatori de acte, cunoscuţi la Dierna), dispensatores (socotitori-casieri), tabularii (conta­bili) şi alţii. Din rîndul acestora, cei ce îndepliniseră funcţia ca dispensatores reuşiseră a-şi forma o avere personală, care le permitea să aibă şi ei, la rîndul lor, sclavi personali, sau să ridice temple din bani proprii. Mulţi negustori şi oraşe căutau prietenia funcţionarilor superiori de vamă, pentru a-şi asigura unele scutiri de taxe.

Vezi si care a fost primul forfetar sau ce efecte au avut curbele de sacrificiu.

Sursa folosita in textul de mai sus este Daicoviciu, Istoria Romanilor, plus cateva carti de economie de pe la 1915, pe care le-am cumparat de la un anticariat.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP