Ion Radu Zilişteanu: Ce e mai bine pentru economie: să treacă sau să cadă moţiunea de cenzură? - Bloguri economice

sâmbătă, 12 iunie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Ce e mai bine pentru economie: să treacă sau să cadă moţiunea de cenzură?

Moţinea de cenzură de marţi, 15 iunie 2010, a fost întoarsă pe toate părţile din punct de vedere politic. Să vedem, însă, ce consecinţe ar avea trecerea sau căderea moţiunii din punct de vedere strict economic.

1. Moţiunea trece

Dacă moţiunea trece, practic, din punct de vedere economic, România revine în situaţia de la sfârşitul anului 2009, când, ca urmare a unei prelungi instabilităţi politice, lucrurile păreau foarte sumbre. Efectul imediat ar fi deprecierea monedei naţionale, scumpirea împrumuturilor pe pieţe internaţionale (exprimate prin CDS) şi mărirea riscului de intrare în incapacitate de plată.

Dacă moţiunea de cenzură trece, înseamnă că legea care face obiectul ei şi care prevede micşorarea salariilor bugetarilor cu 25%, a pensiilor cu 15% şi alte măsuri complementare, nu va mai intra în vigoare. Drept consecinţă, reducerea cheltuielilor bugetare pentru atingerea deficitului bugetar de 6,8%, convenit cu Fondul Monetar Internaţional şi celelalte instituţii internaţionale, nu se va mai produce. Simplu de intuit faptul că acordul va cădea, iar încrederea în România se va diminua şi se va reflecta prin mărirea dobânzilor la eventuale credite solicitate pe pieţele financiare internaţionale.

Formarea unui nou guvern ar putea dura destul de mult, dat fiind prcedentul din toamna lui 2009, şi nu este exclusă organizarea de alegeri anticipate, care ar prelungi şi mai mult instabilitatea politică şi lipsa unui guvern capabil să ia măsuri alternative care să scoată ţara din criză.

În acelaşi timp, reformarea sectorului public ar fi şi ea întârziată, conducând la noi pierderi.

Consecinţa ar fi terminarea anului 2010 cu un deficit bugetar de 9-10%, în cel mai bun caz. Calculul este simplu: 6,8% din PIB deficitul prognozat plus 2,1% din PIB cheltuieli făcut prin neluarea măsurilor de austeritate amintite mai sus, la care se adaugă eventualele cheltuieli suplimentare făcute din motivele de mai sus.

2. Moţiunea cade

Dacă moţiunea nu va trece, implementarea legilor care formează obiectul asumării răspunderii ar însemna reducerea consumului, ceea ce, tradus în cifre, ar însemna o slăbire a ritmul uiunei economii şi aşa în stare proastă şi reducerea creşterii economice cu circa 2% din PIB.

Actualul guvern şi-a dovedit inabilitatea de a gestiona criza. Ar fi necesară o remaniere guvernamentală cu o echipă în care să se găsească specialişti de primă mână.

Dacă moţiunea nu trece, acordul cu FMI şi celelalte instituţii internaţionale va continua, dar tranşa care urmează nu este capabilă să rezolve problemele ţării. Ar mai fi necesare circa 8 mld.euro, care ar trebui obţinuţi de pe pieţele externe.

În paralel, guvernul ar trebui să purceadă la o restructurare serioasă a sistemului public, ceea ce, până acum, nu a fost dispus să facă.

Concluzie

Dacă încercăm să cântărim cele două variante, probabil că, din punct de vedere strict economic, cel mai bine ar fi ca moţiunea să cadă la vot. Însă sunt şi multe alte considerente în afara celui economic. Ambele posibilităţi deschid căi greu de parcurs şi greutăţi cu care românii se vor confrunta în continuare.

Notă: Acest articol a apărut şi în Ziare.com.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP