Ion Radu Zilişteanu: Costul economic al inundaţiilor - Bloguri economice

sâmbătă, 3 iulie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Costul economic al inundaţiilor

Inundaţiile care au lovit Moldova şi alte regiuni ale ţării au atins dimensiuni nemaivăzute, mai ales prin prisma debitelor râurilor, care au atins niveluri istorice. După inundaţiile din 2005, s-au alocat anual 200 mil.€ pentru îndiguiri şi regularizări de cursuri de apă. În cheia obişnuitelor sinecuri către clientela politică, nu prea se ştie ce s-a întâmplat cu aceşti bani.

Unul dintre satele cele mai lovite din Moldova a fost Săuceşti, judeţul Bacău, care a fost lovit şi în 2009 de inundaţii. Prin intervenţie guvernamentală, s-au construit case, dărâmându-se cele afectate grav de ape. Iată că, cu ocazia vizitei lui Traian Băsescu în localitatea respectivă, locuitorii au reclamat faptul că molozul rezultat din demolări nu a fost folosit pentru construcţia unui dig.

Ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, a început să vehiculeze ideea că aceste inundaţii vor costa România peste 0,6% din PIB, pentru ca Guvernul României să poată apela la organismul specializat al Uniunii Europene pentru obţinerea unor ajutoare.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) este principalul instrument de care dispune UE pentru a face faţă dezastrelor naturale şi pentru a-şi manifesta solidaritatea cu regiunile afectate de un dezastru. Fondul a fost creat ca reacţie la inundaţiile devastatoare care au lovit Europa Centrală în vara anului 2002. În cei opt ani care au urmat de la crearea sa, a fost utilizat în cazul a 33 de dezastre de diverse tipuri: inundaţii, incendii forestiere, cutremure, furtuni şi secetă. Până în prezent, au fost sprijinite 20 de state membre, suma totală alocată depăşind 2,1 mld.€.

FSUE poate oferi ajutor financiar statelor membre şi ţărilor care desfăşoară negocieri de aderare la UE în cazul unui dezastru natural major, dacă pagubele directe totale cauzate de dezastrul respectiv depăşesc 3 mld.€ (la preţurile din 2002) sau 0,6% din PIB, luându-se în considerare cifra mai mică. Statele membre şi ţările în curs de aderare vecine, afectate de acelaşi dezastru, pot primi ajutor la rândul lor, chiar dacă valoarea pagubelor nu atinge pragul stabilit.

În mod excepţional, Fondul poate fi utilizat şi în cazul unei catastrofe naturale cu caracter excepţional care afectează majoritatea populaţiei unei regiuni, având consecinţe grave şi de durată asupra stabilităţii economice şi a condiţiilor de viaţă. Aceste cazuri sunt evaluate, individual, de Comisie.

FSUE are un buget anual de 1 mld.€. În fiecare an, un sfert din această sumă trebuie să fie încă disponibilă la data de 1 octombrie, pentru a putea face faţă eventualelor nevoi care pot apărea până la sfârşitul anului. În cazuri excepţionale şi dacă resursele rămase pentru restul anului nu sunt suficiente, deficitul poate fi acoperit din bugetul pe anul următor. Suma disponibilă anual pentru dezastre regionale extraordinare este de 7,5% din bugetul anual al FSUE (sau 75 mil.€).

FSUE vine în completarea bugetului alocat de statele membre în vederea luării unor măsuri urgente, printre care se numără:
- repunerea imediată în funcţiune a infrastructurii şi a echipamentelor în domeniul energiei, apei potabile, apelor uzate, transportului, telecomunicaţiilor, sănătăţii şi învăţământului
- punerea la dispoziţie a unor spaţii de cazare temporare şi a serviciilor de urgenţă, pentru a acoperi nevoile imediate ale populaţiei
- securizarea imediată a infrastructurilor de prevenire şi luarea unor măsuri de protecţie a patrimoniului cultural
- curăţarea zonelor sinistrate, inclusiv a zonelor naturale.

FSUE nu a fost creat cu scopul de a acoperi toate costurile generate de dezastrele naturale. Fondul se limitează, în principiu, la pagubele care nu fac obiectul asigurărilor şi nu compensează, de exemplu, pierderile suferite de persoanele fizice. De altfel, acţiunile pe termen lung, precum reconstrucţia de durată, reconversia economică sau prevenirea, pot primi susţinere financiară prin intermediul altor instrumente, cum ar fi fondurile structurale şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Să facem câteva calcule sumare. Din 2005 şi până acum, s-au cheltuit 200 mil.€ x 6 ani = 1,2 mld.€. Care nu se ştie pe ce s-au dus. Plus 0,6% din PIB, care ar însemna 720 mil.€, în total, 1,92 mld.€. În compensaţie, vom obţine, probabil, 75 mil.€ de la FSUE.

Este evident faptul că guvernul nu va fi capabil să ofere în acest an populaţiei compensaţii pentru pierderile suferite. Şi aşa ţinta de deficit bugetar convenită cu Fondul Monetar Internaţional, de 6,8% din PIB, nu va putea fi atinsă. Şi nici să purceadă la construcţia unor diguri în stare să prevină asemenea dezastre.

Vi se pare o afacere bună?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP