joi, 7 ianuarie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Câteva observaţii cu privire la întâlnirea de la MFP

1. Gazda reuniunii de ieri, secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, mi s-a părut o persoană raţională, neminată de morbul politicii care caracterizează mulţi demnitari de la acest nivel şi care ştie să asculte. De bun augur.

2. Este vădit faptul că autorităţile centrale nu au exerciţiul de a comunica cu reprezentanţii economiei reale. De exemplu, la întâlnirea de ieri, Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM, a făcut o construcţie teoretică impecabilă cu privire la schema de garantare şi creditare din programul "Prima casă", care avea în centrul ei un ipotetic dezvoltator imobiliar, care, însă, nu exista decât în acea construcţie teoretică. Cu alte cuvinte, dezvoltatorul imobiliar ar fi trebuit să îşi asume construcţia unui montaj în care să facă antecontracte de vânzare-cumpărare cu 70-80% dintre viitorii proprietari ai unui proiect pe hârtie, în urma căruia ar obţine o "scrisoare de confort", care i-ar permite să contracteze un credit corporatist de la băncile comerciale. Unde este acel dezvoltator? Numai Aurel Şaramet ştie.

3. O funcţionară a MFP înregistra cu un reportofon antic şi uzat discuţiile. Chiar să nu aibă ministerul care se ocupă de banii ţării două-trei sute de lei să cumpere un reportofon?

4. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, păstorit de Elena Udrea, pregăteşte un proiect de înlocuire a legii locuinţei, care va prevedea posibilitatea unor parteneriate de tip public-privat la nivel local, apte să poată oferi o locuinţă şi persoanelor care nu se pot califica la obţinerea unui credit ipotecar prin programul Prima casă sau în afara lui. Termenul pe care şi l-au propus pentru finalizarea proiectului este sfârşitul lui T1 2010.

5. Tenta programelor guvernamentale în domeniul locativ promovate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este una socială, iar cea a programelor promovate de Ministerul Finanţelor Publice este una economică. Ciudată dispersia abordărilor în cadrul aceluiaşi guvern, care îşi zice de dreapta.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Primul efect al reducerii ratei dobânzii

Ministerul de Finanţe a emis obligaţiuni în valoare de 565 mil. lei, din întâmplare la 2 zile după ce BNR a ieftinit leul. Băncile s-au înghesuit să adjudece o emisiune cu 13% mai mare decât intenţiona statul. Asta după ce, în toamnă, remember, nimeni nu cumpăra, aşteptând reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la euro ca să aibă ce îndesa în desaga datoriei publice (scăpând şi de riscul valutar, cu ocazia asta).

Rata dobânzii a fost de 9,5%, adică fix cu 0,5 pp. mai puţin decât la ultima emisiune, când, coincidenţă desigur, rata dobânzii de politică monetară era cu 0,5 p. mai mare.

Nici nu ştiu ce să îmi doresc. “La mai mare!” sau “La mai mic!”

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: ANOFM: 26.000 de noi şomeri în decembrie, rata şomajului la 7.8%

Astazi, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca a anuntat ca rata somajului inregistrat in luna decembrie a fost de 7,8%, fata de 7,5% in luna noiembrie 2009 si 4,4% in aceeasi luna a anului 2008, iar numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca a fost de 709.383 de persoane, din care 302.124 femei.

Cele mai mici rate ale somajului se inregistreaza in Bucuresti (2,3%), Ilfov (2,4%) si Timis (4,4%), iar cele mai mari in Alba (12,6%), Vaslui (14,0%) si Mehedinti (14,1%).

In decembrie, numarul somerilor a crescut cu 26,260 fata de noiembrie, iar in intreg anul 2009 cu 305,942 comparativ cu sfarsitului lui 2008, datele mai jos, click pe grafic pentru detalii.


Se pare ca ritmul lunar al concedierilor s-a stabilizat oarecum, insa rata somajului va continua sa creasca si in lunile urmatoare, insa cred ca va ajunge la 10-11% doar in conditiile in care din sectorul public vor pleca 80-100.000 de salariati.

Later Edit: aveti mai jos si evolutia numarului se someri indemnizati/neindemnizati


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Cristian Orgonaş: De ce creşte leul?

Ieri, BNR a stabilit un curs de 4.1620 lei/euro, cel mai mic din ultimele 9 luni si asta in conditiile in care multi se asteptau ca dupa alegeri, leul sa o ia la vale. De ce creste moneda nationala in loc sa scada? Sa analizam atat contextul extern cat si cel intern din ultima perioada.

Contextul extern

In ultimele zile, sentimentul investitorilor straini asupra zonei din care face parte si Romana s-a imbunatatit, iar asta s-a vazut in scaderea cotatiilor instrumentelor CDS (polite de acoperire a riscului de default) – marti, costul aferent Romaniei a scazut de la 280 la 250 de puncte, situatia fiind similara si in cazul altor tari din zona, datele in graficul de mai jos, click pentru detalii.

De remarcat ca Romania continua sa fie privita ca o tara cu risc ridicat, costul CDS pentru Ungaria fiind de 224, cel pentru Polonia 118, Cehia 86, Bulgaria 212, iar cel pentru Croatia de 215. Pe de alta parte, costul pentru Ucraina este de 1,144 de puncte*.

Mai departe, in zilele de dupa Craciun, monedele din regiune s-au apreciat in comparatie cu euro – zlotul cu 1.6%, forintul cu 1.4%, coroana ceha cu 0.45% - insa leul s-a depreciat cu 0.6%, astfel ca in ultimele doua zile, moneda nationala nu a facut decat sa recupereze decalajul, detalii in graficul din dreapta. Sa nu uitam si faptul ca in 2009, leul s-a depreciat mai mult decat alte monede, am dezvoltat aici subiectul.

Context intern

Situatia politica s-a mai linistit iar discutiile pe marginea bugetului se afla “in grafic”, astfel ca probabil vom primi in februarie transele 3 si 4 de la FMI si un miliard de euro de la UE – in total 3.3 mld euro, dintre care 2.2 mld vor ajunge la Ministerul de Finante, iar restul la BNR pentru consolidarea rezervei valutare.

Daca Parlamentul va reusi sa adopte un buget credibil iar Guvernul nu va ceda presiunilor sindicale, leul are perspective bune in perioada urmatoare, insa BNR nu va lasa moneda nationala sa se aprecieze pentru ca astfel vor fi afectate exporturile – motorul cresterii economice din 2010.

Tot legat de evolutia cursului valutar din ultimele zile, se mai vorbeste despre o majorare importanta de capital pe care una dintre banci o va efectua in perioada urmatoare, situatie ce a determinat banca respectiva sa vanda euro contra lei, iar un dealer a declarat ieri Mediafax ca “avansul monedei nationale se datoreaza cumpararilor de lei realizate de straini, volumele tranzactionate fiind mari”, aceasta stare de fapt fiind o consecinta directa a imbunatatirii perceptiei strainilor asupra Romaniei despre care vorbeam mai sus.

Leul trece printr-o perioada ceva mai fasta, insa daca autoritatile nu vor reduce cheltuielile publice si nu vor restructura Administratia, vor reincepe discutiile despre “euro la 4.7 lei”.

*Pentru cei mai putin familiarizati - Credit Default Swap reprezinta o prima de asigurare impotriva riscului de neplata, iar valoarea acestei prime se stabileste in primul rand in functie de perceptia investitorilor asupra riscului pe care il presupune acordara unui imprumut unei tari sau unei companii care activeaza in tara respectiva. Daca o banca din Romania se imprumuta din exterior, la costul creditului se adauga si aceasta prima de risc, astfel ca multe banci calculeaza dobanzile la creditele pe care le acorda in Romania inclusiv pe baza costului CDS. In cazul de fata, un cost de 250 de puncte inseamna ca se platesc 250.000 de euro pentru a asigura un credit de 10 milioane de euro.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP