joi, 14 ianuarie 2010

Mihai Marcu: Poluatorii economici

Daca vedem economia ca un ecosistem, atunci in Romania exista niste poluatori majoratori- fiscalitatea si justitia. Astazi vom vorbi doar despre fiscalitate.


Pentru cel putin 15 ani fiscalitatea romaneasca a sugrumat economia. Nu prin nivelul prea mare ci prin prostie si adeseori nedreptate. Daca nu ar fi existat intrarea in UE, inca am fi fost in lanturile imbecilitatilor legiferate din Ministerul Finantelor.

Economia romaneasca actuala nu mai este ce-a fost in 1989 - suntem o tara care a trecut cu greu de limita subdezvoltarii, iar industriile care au prosperat in acest moment sunt cele care au nevoie intensiva de forta munca si de costuri mici. In Romania nu se fac profituri ci se transfera profituri.

Structura fortei de munca s-a schimbat. In 1989 nu erau decat angajati la stat, in 2009 exista zeci de alternative la taxarea aberanta a muncii.

De ce este rudimentar sistemul de taxare romanesc? Iata cateva motive:

1 - nu exista competenta tehnica de a se verifica tranzactii complexe. In schimb, abuzul de putere al inspectorilor fiscali este principala metoda de convingere. Exemplu: nu se pot verifica preturile de transfer.

2 - nu exista competenta tehnica de a intelege si a negocia oficial cu firmele nivele acceptabile de cheltuieli deductibile.

3 - taxarea castigurilor de capital si a proprietatilor este profund dezechilibrata - din cauza impozitelor pe cladiri uriase aplicate persoanelor juridice, inchirierea complet legala de imobile in Romania este inca o afacere de nisa sau practica la limita legalitatii.

4 - birocratia uriasa. In administratiile financiare nu exista back-office si front-office. Depunerea unei declaratii este un exercitiu de stat la cozi; platile si declaratiile online sunt inca de domeniul fantasticului.

Acest post a fost inspirat de tristele dezbateri despre buget. Principala problema a fiscalitatii romanesti este ca e nedreapta si inadecvata stadiului economic in care ne aflam. Contribuabilii platesc impozite nordice, in cele mai grele conditii posibile si primesc in schimb dulcele sictir balcanic. Nu, multumesc!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Mihai Marcu

Ion Radu Zilişteanu: Proiectul legii bugetului de stat pe 2010 a fost adoptat de Parlament, fără o concepţie clară privind măsurile anticriză

Democraţia este în mare cumpănă în România, dacă este să judecăm după modul în care s-au desfăşurat dezbaterile în Parlamentul României pe marginea proiectului legii bugetului de stat pe anul 2010, adoptat cu 192 de voturi pentru şi 138 împotrivă. Opoziţia parlamentară a depus nu mai puţin de 9.399 amendamente. este adevărat că multe dintre ele erau punctuale, poate chiar ridicole şi tînând de chestiuni de amănunt. Însă au fost şi amendamente fundamentale, ţinând de strategia macroeconomică şi filozofia fiscală. Esenţială este atitudinea dispreţuitoare a majorităţii faţă de propunerile minorităţii. Cred că o asemenea atitudine nu se mai găseşte în celelalte ţări ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte măsurile pentru stimularea mediului de afaceri, ele lipsesc cu desăvârşire. "Ministerul Finanţelor Publice nu a făcut nicio evaluare să vadă câte din cele 700.000-800.000 firme înregistrate în România sunt microîntreprinderi şi cât încasează prin aplicarea impozitului de 3%, bani pe care îi lua sigur. Aşa băgăm pe cheltuieli tot, iar cei care intreaba contabilul vor plati zero lei la buget, iar cei care nu vor plăti 16% pe profit, deci bugetul pierde astfel", a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, citat de Ziarul financiar.

Surse bancare au declarat pentru Hotnews.ro: "Firmele vor apela mai mult ca sigur la trucuri prin care să încerce să dea statului cât mai puţin, astfel încât să ajungă pe profit cât mai mic. Cei mai mulţi au optat cu siguranţă în cunoştinţă de cauză pentru acel 3%, iar eliminarea lui îi va reorienta către soluţii fiscale cât mai ingenioase. E reacţia normală pe care o are mediul de afaceri la constrângerile din zona finanţelor. Pe cale de consecinţă, bilanţurile firmelor ar putea arăta astfel încât băncile să poată oferi sume mai mici decât ofereau pe 3%. Pe scurt, măsura nu încurajează deloc segmentul IMM. Ba chiar dimpotrivă."

Pe de altă parte, nici impozitul minim nu a fost abrogat, dar se vorbeşte pe holuri despre viitorul impozit forfetar. "A fost realizată o listă care cuprinde activităţi în care se apreciază că este cea mai mare evaziune. Lista este doar o propunere, iar luni vom discuta la Ministerul Finanţelor dacă se completează sau dacă se reduce, precum şi despre un criteriu standard pentru toate activităţile", au declarat agenţiei Mediafax surse guvernamentale. Gurile rele spun că această listă ar cuprinde:
- hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, alte servicii de cazare;
- restaurantele, activităţile de alimentaţie (catering) pentru evenimente, alte activităţi de alimentaţie, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, agenţiile turistice, tur-operatorii şi firmele care asigură alte servicii de rezevare şi asistenţă turistică;
- centrele de fitness, bâlciurile şi parcurile de distracţii şi alte activităţi recreative şi de distractive, cu firmele de reparare a calculatoarelor şi a echipamentelor periferice, echipamentelor de comunicaţii, a dispozitivelor de uz gospodăresc şi cele pentru casă şi grădină, fiind luate în calcul şi centrele de reparare a încălţămintei şi a articolelor din piele, a mobilei şi a furniturilor casnice, a ceasurilor şi a bijuteriilor;
- servicii de reparare a articolelor de uz personal şi gospodăresc, spălare şi curăţare a articolelor textile şi a produselor din blană, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, întreţinere corporală;
- firmele de pompe funebre.

Se vede că guvernul, cel care a propus proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2010 şi cel care va creiona sectoarele asupra cărora se va aplica impozitul forfetar, nu are o concepţie clară pentru măsurile anticriză pe care le are de luat, aşa cum a arătat-o şi în anul precedent.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Adio impozitului de 3% pe veniturile microîntreprinderilor

Ca urmare a respingerii amendamentului opoziţiei de menţinere a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în legea bugetului de stat pe anul 2010, în valoare de 3%, acestea vor fi obligate să plătească impozit pe profit, ca orice altă societate comercială, sau impozitul minim, la care, de asemenea, nu s-a renunţat, în ciuda promisiunilor sforăitoare. Amendamentul fusese propus de Daniel Chiţoiu, deputat PNL.

Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, citat de Mediafax: "De la 1 ianuarie a dispărut regimul de taxare diferenţiat pentru microîntreprinderi, adică impozitarea cu 3% a veniturilor, şi a este introdus impozitul de 16% pe profit sau impozitul minim."

Astfel, noţiunea de microîntreprindere devine caducă în noul Cod Fiscal. Reamintesc faptul că era considerată microîntreprindere o societate comercială cu 1-9 angajaţi, cu o cifră de afaceri anuală de maximum 100.000 €, care realiza mai puţin de 50% din venituri din activităţi de consultanţă şi nu avea drept obiect principal de activitate comerţul exterior. În prezent, există circa 300.000 microîntreprinderi.

Aplicarea impozitării pe profit cu cota unică de 16% ar fi fost avantajoasă în condiţiile crizei economice, dacă nu s-ar fi menţinut impozitul minim, întrucât majoritatea microîntreprinderilor este pe pierdere în această perioadă. Însă menţinerea impozitului minim, în ciuda promisiunilor făcute în ultima vreme, nu va schimba mare lucru în impozitarea microîntreprinderilor pentru perioada imediat următoare.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: BCE menţine dobânda de politică monetară la 1%

În cursul şedinţei de politică monetară, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene a decis menţinerea dobânzii de politică monetară la 1%, valoare stabilită în mai 2009. Totodată, a fost menţinut nivelul dobânzilor la facilitatea de creditare la 1,75% şi la facilitatea de depozit la 0,25%.

Relansarea economică lentă şi lipsa inflaţiei determină BCE să menţină acest nivel al dobânzii de politică monetară încă destulă vreme. În momentul de faţă, BCE trebuie să facă faţă crizei declanşate de Grecia, care a ajuns la un deficit bugetar de 13% şi tinde să devină cea mai importantă ameninţare la adresa Uniunii Economice şi Monetare în cei 11 ani de existenţă.

Pentru beneficiarii de credite în euro din România, o evoluţie staţionară a dobânzii de politică monetară practicate de BCE îi poate asigura de menţinerea dobânzii la credite, dacă aceasta este ancorată în Euribor, ca în cazul creditelor ipotecare acordate prin programul "Prima casă".

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Comerţul auto: de la -54.5% în iunie, la -30.1% în noiembrie 2009

INS: in luna noiembrie 2009, volumul cifrei de afaceri din comertul cu autovehicule si motociclete a scazut fata de luna precedenta, ca serie bruta cu 6,3% si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 2,5%.

Fata de luna corespunzatoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu autovehicule si motociclete este mai redus atat ca serie bruta cu 27,5% cat si ca serie ajustata in functie de numarul de zile lucratoare si de sezonalitate cu 30,1 %.

In graficul de mai jos se poate observa evolutia cifrei de afaceri ca serie ajustata atat in comertul cu amanuntul (fara auto) cat si pe piata auto si total comert, iar dupa “dezastrul” din vara, scaderea s-a atenuat usor, comertul cu amanuntul si constructiile fiind principalele sectoare economice care vor trage in jos PIB-ul atat in T4.09, cat si cel putin in T1.10.


Avand in vedere ca in decembrie 2009, numarul inmatricularilor auto au crescut cu 26% fata de noiembrie, este foarte probabil ca luna viitoare, cifrele privitoare la comertul cu autovehicole sa fie semnificativ mai bune decat cele comunicate astazi de INS.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: A murit impozitul de 3% pe veniturile microîntreprinderilor! O să-i bântuie somnul lui Boc?

Eram si eu o amarata de microintreprindere care platea Statului 3%. Acum, nu mai sunt. Voi plati la buget 16 lei la fiecare suta de lei, profit. Sunt trist. Visul meu era sa nu insel Statul. La 3 la suta, imi lua bilasntul, se uita cat scrie acolo si stia ca pe 3% poate conta. La 16 la suta o sa imi deduc tot ce misca`n tara asta. C`asa`i bugetu`, hulpav. Vrea mai mult, desi o sa se aleaga cu…

Era clara miscarea Guvernului cu cei 3 %. Se stia din decembrie ca in ianuarie nu va mai fi. Ministerul Finantelor au dat insa un comunicat prin care au zis ca prelungesc termenul si in 2010. Nu au facut-o. Pe romaneste, au mintit.

Acu, va trebui sa ma consult cu contabilul, sa vad cum sa dau Statului bani cat mai putini. Daca nu pot si nu pot, apelez la tehnica “Eu te`am facut, eu te omor”. Ma refer la firma, nu la Guvern.

Dincolo de glume, ma gandesc ca asa cum cei ucisi ii bantuie pe cei care i`au ucis, oare impozitul asta de 3 % il va bantui pe Boc? Oare cum e sa te hartuiasca in vis, un impozit?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Link fest 14.01

- 7 joburi care merg bine pe timp de criza: dupa ce extazul din imobiliare, auto si comert s-a transformat in agonie iar dupa ce companiile au trecut de pe investitii pe subzistenta, cateva roluri au devenit si mai importante...

- Caritas imobiliar in varianta chineza: Gloria Gu paid $483,000 for an apartment near Shanghai’s financial district so her 3-year-old son could attend one of the city’s best kindergartens. Six months later, a similar place in her building sold for $615,000

- Se dezgheata tranzactiile cu apartamente odata ce preturile ajung la jumatate fata de maxim? Nu, se vor dezgheta cu adevarat doar atunci cand pretul pe mp in apartamentele vechi se va vinde cu maxim 7-800 de euro, iar raportul “pret pe mp/salariu mediu lunar brut” va ajunge de la 2.8 acum, la maxim 1.5.

- Vila fara utilitati sau apartament cu centrala proprie in camp?

- Pentru aducere aminte: interesele sindicatelor in Pilonul II de pensii private

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Lucian Davidescu: 7 joburi care merg bine şi în timp de criză

După ce extazul din imobiliare, auto şi comerţ s-a transformat în agonie iar după ce companiile au trecut de pe investiţii pe subzistenţă, câteva roluri au devenit şi mai importante.


1. Management. „Nu există manageri de criză. Există doar manageri buni şi manageri slabi”, este unul dintre deja-clişeele din resurse umane. Înainte, diferenţa era nivelul profitului obţinut. Acum, diferenţa este de la profit la pierdere. Iar managerii în stare să obţină în continuare profit îşi pot asigura şi venituri mai mari.

2. Relaţii cu clienţii. Nu mai este de ajuns să convingi un client, trebuie să-l şi păstrezi. Nu poţi avea întotdeauna cele mai mici preţuri, pentru că o parte dintre competitori intră în fire-sale. Adică sunt aproape de faliment şi vând cu mult sub costurile pe care le-au suportat cândva. Ce poate face diferenţa este încrederea într-o relaţie comercială bună, pe termen lung. [Un exemplu]

3. Optimizare de resurse. În timpul expansiunii economice, eficacitatea conta mai mult decât eficienţa. Adică, se investeau oricâte resurse pentru un nivel ridicat al rezultatului. Acum, este timpul pentru aruncarea balastului. Este treaba inginerilor şi a responsabililor de flux tehnologic. Singura condiţie: să se priceapă.

4. Programare high-level. Soluţiile informatice comune au devenit comune şi aproape gratuite. În schimb, puţini dintre cei care lucrau în zona asta sunt în stare să rezolve cerinţe complexe. Aplicaţiile adaptate la client de tip ERP sau Business Intelligence încă nu reuşesc să găsească o bază de specialişti suficient de mare pentru cererea care va urma.

5. Training. O mare parte a economiei se ajustează la criză, iar asta presupune, teoretic, recalificări masive. Practic, înseamnă oameni aruncaţi în domenii noi pentru ei, despre care nu ştiu foarte multe lucruri. Companiile care vor face diferenţa sunt cele care ştiu să-i selecteze, instruiască şi motiveze eficient.

6. Comunicare. A nu se confunda cu publicitatea. Înainte, promovarea companiei se promova cu bani. Acum ar fi mai ieftin, dar bani nu mai sunt aproape deloc. Consumatorii au un filtru şi mai critic la mesaje. Iar companiile care au reuşit deja să găsească comunicatori buni sunt mai puţin de una din zece.

7. Consultanţă strategică. Pentru a-i identifica pe toţi oamenii de mai sus, o companie are în general nevoie de îndrumare. Este, probabil, profesia cea mai anticiclică. În timp de expansiune, consultantul poate ajuta o afacere să crească, la alegere, repede sau sustenabil. În timp de criză, o poate ajuta, după posibilităţi, să reziste sau să crească. , Vezi aici care sectoare vor prospera după criză, şi citeşte pe money.ro care joburi nu se mai întorc.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Bogdan Glăvan: Va fi naţionalizată opera lui Kafka?

Interesant acest articol al lui Alvaro Vargas Llosa (citiţi şi un material mai amplu din Haaretz), despre soarta unei părţi din manuscrisele lui Kafka. Pe scurt, deşi, scriitorul ceh de originea evreiască a cerut ca după moartea sa lucrările sale să fie distruse, cel căruia i-a împărtăşit această dorinţă şi totodată executorul său testamentar, Max Brod, i-a ignorat voinţa şi a i-a publicat opera. În 1939 Brod a părăsit Cehia sub ameninţarea naziştilor ajungând în Tel Aviv. La moartea sa, în 1968, a lăsat moştenire secretarei, Esther Hoffe, parte din manuscrisele originale ale lui Kafka. Hoffe, la rândul ei, a lăsat moştenire fiicelor sale respectivele lucrări. Ele au vândut „Procesul” dar au păstrat multe alte documente.

În prezent, statul Israel a cerut în justiţie divulgarea tuturor materialelor care se mai află în posesia familiei Hoffe şi preluarea acestora pe motiv că reprezintă un tezaur cultural naţional.

Este oare istoria atât de cinică încât să permită ca opera anti-totalitară a unui gânditor remarcabil să sfârşească prin a fi confiscată?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: “Jaful” simulat de la Carpatica Giurgiu s-a amânat. Directorul arată spre Poliţie. Poliţia nu ştie nimic

Un jaf “pe romaneste”. Cam asa s-ar putea traduce actiunea “concertata” a conducerii BC Carpatica si a Politiei Giurgiu care urma sa aiba loc in aceasta dimineata la ora 9. Comunicatul era clar.
“In data de 14.01.2010, Banca Comerciala Carpatica in parteneriat cu Inspectoratul de Politie Giurgiu si cu Unitatea de Monitorizare S.C. Nova Force S.R.L., va organiza o simulare de jaf armat – „ spargerea casieriei unitatii ” la sediul Agentiei BCC Giurgiu incepand cu orele 9.00 si care va dura aproximativ 10 minute. Pe aceasta cale dorim sa asiguram opinia publica asupra interesului si seriozitatii cu care Banca Comerciala Carpatica trateaza astfel de situatii, cu privire la siguranta clientilor si angajatilor bancii”, spune documentul bancii.

“Jaful” n`a mai avut loc, insa.
Directorul Carpatica mi-a spus la telefon ca s-a amanat pur si simplu. Nici el nu stia foarte bine de ce, rugandu-ma sa iau legatura cu cei de la Politia Giurgiu.
Am sunat`o pe doamna comisar Gheta, purtatorul de cuvant al Politiei. Habar nu avea de jaf. “Nu stiu nimic. Dati-mi si mie comunicatul lor sa il vad si vorbim dupa aceea. Acum nici nu sunt in institutie”, mi-a spus doamna comisar.
Tara de rahat, jafuri de rahat, ca sa parafrazez un banc bunutz. Cat despre fraza “dorim sa asiguram opinia publica asupra interesului si seriozitatii cu care Banca Comerciala Carpatica trateaza astfel de situatii”, parca`mi vine sa si…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Bogdan Glăvan: Rent-seeking avatar

În cartea mea despre criză am vorbit despre contribuţiile băneşti pe care le-au primit candidaţii la preşedinţie din SUA. Am arătat că băncile de investiţii se numără printre cei mai importanţi susţinători ai campaniei electorale, în cazul ambelor partide politice. Aceleaşi instituţii cotizează şi colo şi colo, demonstrând prin aceasta că prietenia viitoarei administraţii politice, indiferent de culoarea politică, este pentru ele extreme de valoroasă. Politica de bailout nu ţine de ideologie, ci de interesele directe ale grupurilor implicate.

Încă un grafic interesant despre evoluţia cotizaţiilor plătite de sectorul financiar politicienilor sau, altfel spus, despre creşterea datoriei guvernanţilor către grupurile de interese care îl susţin. Observaţi creşterea plăţilor în anul 2008 şi, mai ales, principalul beneficiar al acestora. Statistic vorbind, pare o anomalie.

federal-campaign-cash-big


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan: Boom-ul ipotecilor proaste în SUA

Anul trecut 2,8 milioane de proprietăţi ce fac obiectul creditelor ipotecare au fost preluate de bănci, cu 21% mai mult decât în 2008. Aceasta în ciuda încercării disperate a sistemului financiar de a masca creditele neperformante prin reducerea dobânzii şi reeşalonarea datoriei. Unii analişti anticipează deja că anul acesta numărul debitorilor deposedaţi de proprietăţile ipotecate va creşte.

Dat fiind că momentul înăspririi politicii monetare se apropie, nu putem decât să ne luăm o bere din frigider, să ne aşezăm liniştiţi în fotoliu şi să privim criza care, oficial, s-a încheiat de doi ani.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Cristian Orgonaş: Anual, românii “sponsorizează” TVR cu peste 120.000.000 euro. Ce primesc în schimb?

In ultimii ani, Societatea Romana de Televiziune a consumat tot mai multi bani insa audientele au fost din ce in ce mai slabe, fiind posibil ca in 2009, televiziunea condusa de dl Sassu sa inregistreze pierderi record, pe fondul scaderii pietei de publicitate si al reducerii subventiilor de la buget.

Sa vedem cum a evoluat situatia financiara si audienta TVR in perioada 2003-2009.

Situatia financiare

In 2003, veniturile totale au fost de 99 milioane euro, din care 73.3 mil euro au fost generate de taxa TV, platita la momentul respectiv de 5.9 milioane de gospodarii, alte 14 mil euro venind de la bugetul de stat sub forma de subventii de exploatare. S-a inregistrat si un profit de aproximativ 5 milioane euro.

In 2004, SRTv a inregistrat un profit record de 17 milioane euro, insa din acel moment, situatia a inceput sa de deterioreze in sensul ca desi s-au incasat tot mai multi bani din taxa TV iar subventiile la buget au crescut si ele, SRTv a ajuns pe pierderi, astfel ca doar in 2008, pierderea inregistrata a fost de 15 milioane de euro.

In acelasi an, veniturile din taxa TV au fost de 83 mil eur iar subventiile de exploatare alocate de la bugetul de stat au fost de 45 mil eur, ceea ce inseamna ca in 2008, contribuabilul roman a platit 128 milioane euro pentru functionarea TVR, datele in graficul din stanga, click pentru marire.

In ceea ce priveste datoriile SRTv, acestea au crescut de la un an la altul, ajungand in 2008 la 31.8 milioane euro, din care aproape 10 milioane la bugetul de stat si bugetul fondurilor speciale.

Desi este adevarat ca misiunea principala a unei televiziuni publice nu este aceea de a obtine profit sau de a “sparge” audientele, ci de a educa si informa corect populatia (misiuni pe care televiziunile private le au doar in secundar, acestea fiind privite in primul rand ca afaceri), putem spune ca cel putin in ultimii 3-4 ani, TVR a fost departe de a isi indeplini misiunea.

Daca tot discutam despre televiziuni publice: in 2009, BBC, cea mai cunoscuta televiziune publica din lume, a inregistrat un profit de 147 milioane de lire sterline la un venit total de 3.53 miliarde, acoperit in proportie de 99% din taxa TV platita de contribuabilul englez.

Este prea mica taxa TV de 4 lei pe luna platita de contribuabilul roman? Este posibil sa fie prea mica, insa cine ne garanteaza ca o marire a acestei taxe va determina si cresterea calitatii programelor oferite de SRTV?

Personal, as fi de acord sa platesc mai mult, cu conditia ca numirile in fruntea TVR sa nu mai fie facute pe criterii politice (ce cauta de fapt dl Sassu acolo?), iar televiziunea publica sa aiba un management profesionist, orientat in primul rand spre educarea unei populatii indobitocite de emisiunile popularizate de televiziunile private.

Audienta

In 2002, in mediul urban, audienta TVR 1 a fost de 2.9%, usor mai mare decat a Antenei 1 (2.8%) si mai mica decat a PRO TV (3.2%). Ce s-a intamplat in anii urmatori? TVR 1 a ajuns la un “senzational” 0.9% in primul semestru din 2009, iar TVR 2 se zbate in anonimat (0.3%).

Audienta cumulata a TVR 1/2/3, Cultural si Info nu trece de 1.3%, la jumatate comparativ cu Pro TV spre exemplu. In graficul alaturat se poate observa evolutia din ultimii 7 ani a audientelor medii ale TVR1, Pro TV si Antena 1. Sursa: paginademedia.ro.

Care este principala problema a TVR in acest moment? Credibilitatea! Va reusi dl Sassu sa restabileasca credibilitatea TVR? Ma indoiesc.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Răzvan Pascu: Unde găseşti cel mai bun card de credit?

Cardurile de credit sunt instrumente financiare la care poti apela in caz de necesitate, avand prin intermediul acestora o suma de bani disponibila pentru tranzactii la comercianti sau ridicare de cash de la bancomat in “zile negre”. In general, bancile ofera carduri de credit in baza unei adeverinte de salariu, procedura fiind destul de simpla pentru cei care aplica.

Cei care nu au alte credite bancare si au o vechime de minim 3 luni la locul de munca pot aplica pentru un card de credit. Atentie insa la comisioane si la dobanda anuala efectiva (DAE), pentru ca exista banci care afiseaza o dobanda foarte buna, care ascunde insa comisioane mai putin bune pentru ridicare de numerar de la bancomat. Cea mai buna utilizare a cardului de credit este la tranzactiile de la comercianti, intrucat majoritatea bancilor ofera o perioada de gratie de cel putin 30 de zile pentru plata sumei cheltuite. Astfel, conform site-ului Conso, cea mai mare perioada de gratie o ofera BRD (60 de zile) si cea mai buna DAE (19,5%) o ofera Alpha Bank. Pe de alta parte RIB si RBS ofera carduri de credit cu comision de administrare anual de 0 RON.

Am comparat primele 3 carduri de credit dupa DAE, adica MasterCard de la CEC si Alpha Bank si Punct Card de la BRD, iar principalele caracteristici sunt urmatoarele:

  • Alpha Bank ofera o dobanda buna (in comparatie cu alte banci) pentru retrageri de numerar de la bancomat;
  • BRD ofera un sistem de puncte la fiecare achizitie de la comercianti (puncte care se transforma ulterior in bani);
  • la BRD poti plati lunar doar dobanda, fara sa fii nevoit sa platesti si din principal, iar pe cardul de credit oferit de CEC Bank poti achita doar 2% din principal lunar;

Daca va intereseaza un card de credit puteti consulta site-urile Conso si Carduridecredit pentru informatii suplimentare si sa luati legatura cu banca, direct, fara intermediari. Din pacate, multi dintre brokerii de credite (cei care inca nu au falimentat) din Romania expun clientilor doar creditele sau cardurile care le aduc lor cele mai bune comisioane, de aceea recomandarea mea este sa va focusati pe cateva banci, cu care sa purtati discutii direct. Si trebuie sa mai tineti cont ca atunci cand aveti un card de credit si aplicati apoi pentru un credit bancar (de orice fel), cardul de credit si rata pe care o aveti de platit lunar pentru acesta cantareste foarte mult in scoringul pe care il face banca. Deci mare atentie!

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP