duminică, 24 ianuarie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Cât de eficiente sunt autorităţile în combaterea evaziunii fiscale?

Un comunicat al Poliţiei Române, citat de Evenimentul zilei, arată că, în 2009, au fost înregistrate 9.293 de infracţiuni de evaziune fiscală, pentru care au fost cercetate 7.514 persoane, prejudiciul total cauzat fiind de 1.754.663.040 lei. "Evaziunea fiscală este una dintre formele cele mai răspândite ale infracţionalităţii economico-finaciare, care aduce prejudicii însemnate bugetului consolidat al statului, constituind în acelaşi timp un pilon important al economiei subterane", continuă comunicatul.

Este foarte bine că ştiu despre ce este vorba. Comunicatul nu suflă niciun cuvinţel despre eficienţa combaterii evaziunii fiscale. Suma menţionată în comunicat semnifică circa 430 mil.€. Economia neagră sau gri este cifrată, după diverse surse, la 20-40% din PIB. Pentru anul 2009, PIB-ul României a fost de peste 100 mld.€, ceea ce ar însemna că economia subterană se cifrează la cel puţin 20-40 mld.€. Suma comunicată de Poliţia Română ne sugerează că instituţia reuşeşte să identifice 1-2% din banii din economia subterană.

Dacă mai adăugăm colectarea extrem de redusă a impozitelor şi taxelor de către instituţiile statului, rezultă o concluzie foarte simplă: în loc să se gândească în fel şi chip cum să mărească fiscalitatea, autorităţile ar trebui să intensifice atât colectarea taxelor, cât şi activităţile de combatere a evaziunii fiscale şi spălării banilor.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Cât de scumpă este autostrada Comarnic-Braşov? Am greşit calculul?

S-ar putea să trăiesc apogeul carierei de blogger din moment ce Societatea Academică din România a considerat nimerit să mă critice într-o notă de subsol din noul studiu dedicat costului autostrăzii Comarnic-Braşov. Nu se poate spune că este o manieră tocmai elegantă de a răspunde la aprecierile de care s-a bucurat domnul Sorin Ioniţă pe acest blog (aici şi aici, de exemplu). Dar cum ştiinţa nu trebuie să se bazeze pe favoruri, orice critică este binevenită, mă obligă să mă aplec de două ori asupra subiectului. Asta am şi făcut. Aşa că, economişti dumneavoastră, aşezaţi-vă comod şi ţineţi-vă bine de ceaşca de cafea sau de sticla de bere, căci ceea ce urmează este interesant.

Studiul SAR se concentrează pe lămurirea costului autostrăzii Comarnic-Braşov. Articolul meu despre acest subiect este menţionat, alături de alte două relatări din presă, ca exemplu de analiză greşită, bazată pe erori de calcul care „ar pica la examen un student de MBA”.

În esenţă, SAR afirmă că preţul pe care contribuabilii îl vor plăti pentru realizarea acestui drum nu este cel arătat în presă, ci mult mai puţin („între un sfert şi o treime”), deoarece banii vor fi plătiţi eşalonat timp de 30 de ani; costul real este valoarea actualizată a acestei sume. Eu sunt vinovat că am uitat semnificaţia calculului actuarial şi, astfel, am indus în eroare opinia publică.

Acum, sper că cititorii mei sunt mai înţelepţi. Ei vor fi priceput că scopul articolului nu este să calculeze costul real al tronsonului de autostradă (sau costul de oportunitate), ci să pună în perspectivă comparativă preţul acestuia. În acest sens, calculul actuarial este inutil. Nu pot compara valorile contractuale din SUA (plătibile imediat sau eşalonat în nu ştiu câţi ani) decât cu valorile contractuale din România. Astfel, am comparat banii cheltuiţi de guvernul României pentru 1 km de bandă pe tronsonul Bucureşti-Feteşti cu suma necesară pentru a construi în SUA 1 km de bandă; în România s-au plătit de 3,5 ori mai mult, dar sper că nimeni nu va spune că am omis să actualizez ceva!

În plus, trebuie să lămuresc un lucru. Conform sursei mele, “potrivit contractului, valoarea lucrărilor de construcţii va fi de 1,507 miliarde de euro” – valoare care nu trebuie actualizată. Chiar studiul SAR precizează că adevăratul cost se cifrează undeva „între un sfert şi o treime” din suma de 4,8 miliarde – adică apropiat de nivelul vehiculat în presă. Ei bine, comparaţia mea foloseşte, pentru România, tocmai această cifră. Care este problema atunci?

În final, îmi exprim speranţa că nu am lezat minţile prea multor economişti. Sunt gata să recunosc că am greşit la calcul, dar doar după ce economiştii SAR vor actualiza preţul milei de autostradă în SUA şi le vor spune americanilor să nu se mai lase păcăliţi de bloggeri pentru că guvernul le oferă de fapt şosele ieftine. Apoi voi actualiza şi eu costul pe km/bandă pentru Comarnic/Braşov şi voi face o nouă comparaţie.

P.S. În rest, raportul SAR este interesant. Printre altele, conţine următoarea întrebare legitimă: cât de profitabilă va fi viitoarea autostradă, de vreme ce şoferii vor avea alternativa folosirii actualului DN1?

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Dan Popa: Mi-a răspuns viceguvernatorul Bogdan Olteanu. Deja eram la al doilea pachet :)

Redau mai jos raspunsul viceguvernatorului BNR, la problema sesizata aici.

“Domnule Popa,
Dupa cum mentionati si Dvs, pe site se gaseste spre consultare un proiect de nou Regulament al CIP, care asteapta observatii pina pe 15 februarie, urmind sa intre apoi in procesul de avizare interna.

Pina la momentul intrarii in vigoare, insa, prevederile acestui proiect nu sint aplicabile, raminind in vigoare Regulamentul CIP 1/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Din consultarea celor doua texte ati constatat citeva diferente in definirea termenului de “utilizatori”. Va sugerez ca, in cazul in care considerati varianta in vigoare mai potrivita, sa folositi prilejul consultarii publice pentru a ne face propuneri, eventual in spiritul celor pe care le notati pe blog, ori altele pe care le considerati relevante.

In ce priveste posibilitatea valorificarii informatiilor administrate de CIP potrivit Regulamentului 1/2001 de catre persoanele fizice sau juridice va sugerez sa consultati art. 47 din Regulament, care stabileste cine poate solicita informatiile direct, si cine o poate face prin intermediul bancilor. Veti constata ca posibilitatea solicitarii directe de informatii revine unor categorii strict delimitate de persoane, restul persoanelor fizice si juridice facind solicitarile tot prin intermediul bancilor.

Comisioanele percepute de BNR se regasesc la art 51 al Regulamentului 1/2001, atit pentru banci cit si pentru media.

Cu multa placere,
Bogdan Olteanu

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Cristian Orgonaş: Ce ne costă mai mult: lipsa autostrăzilor sau construcţia acestora la suprapreţ?

Se pare ca in Romania, se naste un scandal de fiecare data cand autoritatile acorda un contract pentru constructia de drumuri publice - dupa ce am aflat ca pretul autostrazii Bechtel va fi cel putin dublu fata de estimarile initiale (si aici discutam despre miliarde de euro in plus!!), iata ca acum avem un nou subiect de dezbarere: costul autostrazii Comarnic-Brasov.

Din datele prezentate pana acum de autoritati, rezulta ca cei 55 de kilometri de autostrada vor costa 4.8 miliarde euro, din care 1.2 miliarde pentru constructia propriu-zisa, iar 3.6 miliarde reprezinta costurile financiare, de intretinere si operare a autostrazii timp de 26 de ani. Unii s-au grabit sa se intrebe daca nu cumva platim prea mult, astfel ca opozitia intentioneaza chiar sa constituie o comisie de ancheta pentru a se lamuri de ce aceasta autostrada costa 80 de milioane de euro pe kilometru.

Cum stau lucrurile de fapt? Societatea Academica din Romania a lansat un raport in care se sugereaza ca pretul de 4.8 miliarde ar putea fi unul corect, insa lipsa de transparenta a Ministerului Transporturilor a dat nastere unor controverse in ceea ce priveste costul autostrazii, raportul poate fi citit aici.

Personal, am inceput sa ma satur sa tot asist la discutii interminabile privitoare la pretul autostrazilor, dar in acelasi timp sa nu se construiasca nimic. Lipsa infrastructurii in general si a autostrazilor in special incetineste cresterea economica si determina pierderea unor investitii importante (sa ne amintim doar de nemtii de la Daimler, care au ales Ungaria in locul Romaniei tocmai din cauza infrastructurii), iar asta ma face sa intreb daca nu cumva ne costa mai mult lipsa autostrazilor decat constructia acestora la suprapret…

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Dan Popa: Presa, frate!

* Citeam azi dimineata intr-un ziar algerian (nu ma intrebati care, ca nu mai retin, aici) un interviu cu unul din fiii cu trei de i ai lui Ossama ben Laden.
Am impresia ca tac`su se joaca cu SUA ca`n povestea cu lupul care tot ameninta pana cand vigilenta ciobanului e la cote minime. Si atunci, ataca.

*Presa belgiana e ofuscata alaturi de politicieni pentru faptul ca un distribuitor de gaz a umflat facturile consumatorilor si se bate pentru ca belgienii sa isi recupereze o parte din bani. Coca Cola va disponibiliza 26 de posturi (din sectorul de finante-audit) si se va muta cu contabilitatea in Irlanda, unde e mai prietenoasa fiscalitatea. Legat de asta, Romania de ce nu poate dezvolta un proiect similar pentru cei care vor sa se delocalizeze?

* Ziarele locale belgiene mai scriu despre “bandele din Est” care pirateaza cardurile belgienilor.

*Camerunezii sunt preocupati de Ziua Internationala a Vamilor, de vanzarea ilegala de medicamente. Gabonezii a fixat salariul minim la 229 euro. In rest, nimic interesantzi.

* In Congo, pagina intai a presei online e deschisa cu stirea ca o delegatie de oameni de afaceri de prin Tunisia vin sa stabileasca contacte. Togo in schimb, isi face companie aeriana. Bafta, dom`ne!, poate o sa ajung sa zbor cu ei. Mai mult, Guvernul togolez s`a reunit la Lome, unde au decis ca economia locala va creste in 2015 cu 7%.

*Elvetienii fac calculele industriei locale de orologerie, care si`a revenit deja. Mai scriu despre evaziunea fiscala, acorduri cu diverse state si asteptarile de la Davos. Sunt tari pe ceasuri, nu ai ce le reprosa baietilor. In plus, vor sa ii ajute pe copiii romilor ajunsi in Elvetia. Le-as recomanda o vizita in Ferentari, ca avem si aici ce integra. Pagina intai a unor ziare centrale mai scrie despre cum sa te “sinucizi” pe retelele de socializare. Au aparut programe care te ajuta sa faci asta. Web 2.0 Suicide Machine, de pilda.

* Ca tot veni vorba, nu pot sa nu spun ca Elvetia e tara in care nu as putea trai. Am fost de cateva ori acolo, pe la diverse conferinte. Dom`ne, la ultima dintre ele, mi`am comandat ce`i mai scump. Crapam de foame, venisem din alta tara cu avionul si mi`am zis sa abuzez de ospitalitatea alora de ma invitasera. La un hotel de 5 stele (iar in Elvetia, 5 stele sunt chiar 5 stele) mi`am comandat la cina un fel de mancare care costa 328 de euro. Cand mi`a adus chelnerul mancarea, am crezut ca mor pe loc. O frunza si o bucatica de carne. Ocupau fix 3% din suprafata farfuriei. Le`am inghitit pe toate ca neamul prost, ca nu mai puteam. Am facut 20 de minute conversatie, dupa care m`am dus la un magazin si mi`am cumparat carnat si paine. Seara, cand am iesit pe strasse, am crez`t ca sunt in VR (virtual real.). Femei in rochii lungi de seara, oameni care zambeau permanent…ca un isteric venit din Estul european, am ramas zuper uimit. E o tara mult prea civilizata pentru mine, admit.

O sec, ca suna telefonul. Revin.

Am revenit. Senegalezii, adica Banca lor centrala incearca sa incurajeze plata fara cash. card, cec, BO samd. Articole gen “pentru o mai buna utilizare a resurselor animale” m`au facut sa rad. Si sa`mi amintesc de bunicul meu (D`aeul sa`l ierte) care, atunci cand il enerva unul din caii pe care ii avea, il lua de capastru si`i spune verde in fatza:”Ce faci mă, ma enervezi aci? F…!”si`i ardea o palma.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: I-am dat de lucru lui Bogdan Olteanu. Acum mi-am aprins o ţigară şi astept răspunsul

BNR a publicat pe pagina sa de net un proiect de Regulament privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi. Regulamentul asta il modifica pe cel din 2009, care la randul lui il schimba pe cel introdus in 2008..

Trec peste faptul ca din dispozitivul de diseminare a datelor au fost retrase institutiile media, dar dupa ce am citit de 4 ori documentele la rand, am ramas cu o dilema: consultarea bazei de date a CIP se poate face gratuit, doar solicitand acest lucru BNR, potrivit punctului 11 din sesiunea Q&A? Sau se face contra cost doar prin banci, dupa cum tot BNR sustine, aici?

Mai sunt cateva lucruri pe care noul Regulament supus dezbaterii publice nu le clarifica, dar una peste alta, i`am scris d`lui viceguvernator Olteanu. L`am intrebat de la om la om cum stau lucrurile.
Acum mi`am aprins o tigara si stau sa astept raspunsul.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Dan Popa: Davos 2010: Căutăm soluţii pentru a evita ca recesiunea să degenereze în criză socială

“Caut solutii pentru evitarea unei crize sociale”. Cam asa ar suna un anunt de mica publicitate dat de organizatorii celei de`a 40`a sesiuni a Forumul Economic Mondial de la Davos (Alpii Elvetieni), care incepe miercuri. Intalnirea se anunta extrem de interesanta, mai ales ca anul acesta vor participa multi bancheri, dupa ce in 2009 nu prea au fost invitati pe motiv ca au dat cu criza in lume. Probabil ca Franta si Elvetia isi vor intinde mainile una alteia in scandalul evazionistilor, in vreme ce alte tari vor boicota intalnirea.

Programul din 2010 va insista pe „regandirea, remodelarea si constructia lumii”, spune fondatorul Forumului, Klaus Schwab, care a mai adaugat ca cei prezenti vor analiza situatia economica actuala pentru a evita ca recesiunea sa degenereze in criza sociala in 2010.

Eu de pilda sunt interesant care vor fi reactiile la declaratiile publice ale lui Obama.

Am scris de multe ori pe vechiul blog ca bancile americane nu au invatat nimic din actuala criza. Salvate de la faliment pe banii Statelor, la doar cateva luni ele faceau profituri de zeci de miliarde, rambursand apoi urgent, banii imprumutati. „Băncile uriaşe aproape au pus la pământ economia, prin asumarea unor riscuri enorme, inconştiente, în urmărirea profitului”, s pus acum cateva zile seful SUA, care a propus o lege de limitare a anvergurii şi dimensiunii marilor instituţii financiare.
Schimbările vor interzice companiilor de holding bancar să deţină, să investească sau să sponsorizeze fonduri de risc sau fonduri de acţiuni private şi să se angajeze în tranzacţii comerciale asociate (Regula Volcker).
Sistemul financiar “încă funcţionează în cadrul aceloraşi reguli care au dus la cvasi-colapsul său” şi a promis: “Niciodată nu vor mai deveni contribuabilii americani ostatici ai unei bănci prea mari pentru a derapa.” Conform regulilor existente, a spus el, băncile “şi-au ascuns expunerea la datorii” prin manevre financiare complexe, au făcut “investiţii speculative” şi şi-au asumat “riscuri atât de vaste încât au periclitat întregul sistem”, a mai spus Obama.

World Economic Forum in date si cifre

2500 participanti sunt asteptati la a 40`a editie a World Economic Forum (WEF).

55% sunt oameni de afaceri, restul pana la 100 % sunt politicieni, reprezentanti ai ONG`urilor, ai lumii academice sau ai societatii civile.

15% sunt femei si 85%, barbati.

200 sesiuni de lucru, plus alte reuniuni diplomatice, comerciale samd au fost programate in acest an

90 State participante. 30 de sefi de state, 70 de premieri si ministri plus CEO ai marilor companii nationale.

36 «riscuri sistemice» au fost identificate de echipa WEF ca amenintari la adresa economiei mondiale. Global Risks Report (pe care il gasiti aici) e foarte asteptat in fiecare an

12 lideri religiosi participa la lucrari.

1170 franci elvetieni (+TVA), costa drumul cu limuzinele 4×4 de la Aeroportul din Zurich, la Davos.

42.500 franci (28.000 de euro) – cotizatia anuala la WEF a companiilor invitate.

250.000 – 500.000 franci (170.000 euro-340.000 eur) reprezinta suma anuala pe care partenerii strategici (ABB, Audi, UBS, Nike) o platesc pentru a avea acest privilegiu.

Bugetul anual al WEF: 130 mil franci (87 mil. eur)

300 – numarul angajatilor WEF din Geneva si restul lumii.

«Celalalt Davos» – orientat impotriva lucrarilor WEF va avea loc la Basel, in 29 si 30 ianuarie

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Răzvan Pascu: Link-uri interesante de Business şi Travel (I)

Lansez astazi o noua serie de articole, cu link-uri care mi-au placut pe alte bloguri. Intrucat lumea bloggerilor creste pe zi ce trece, inclusiv calitatea articolelor scrise de catre acestia creste. Iar pentru a pastra nisa acestui site, link-urile vor fi catre articole de Business sau de Travel.

Enjoy!



Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP