marți, 16 februarie 2010

Dan Popa: O bombă artizanală a explodat în faţa sediului JP Morgan Grecia

Nu au fost victime ci doar pagube materiale, spun surse din politie, citate de presa. Un necunoscut ar fi avertizat telefonic ca explozia va avea loc la ora locala 19,50, Politia avand timp sa evacueze populatia din zona.
Sediul bancii americane de investitii se afla la etajul al doilea dintr-o cladire de pe strada Haritos. Atentatul nu a fost revendicat.

Azi, intr-o discutie despre Grecia si contagiune cu prof. Daianu in biroul sau din str. Londra, imi spunea ca e posibil sa asistam la derapaje sociale. Iar efectele acestora sunt chiar genul de atentate mai sus descrise.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Dan Popa

Ion Radu Zilişteanu: Conferinţele Finmedia: Creditarea bancară - provocări şi perspective

Azi am participat la conferinţa Creditarea bancară - provocări şi perspective, organizată de Finmedia.

Printre temele prezentate s-au numărat:
- reducerea dobânzilor;
- sărăcia populaţiei ca factor limitativ pentru creşterea creditării;
- reluarea creditării - între disponibilitate şi precauţie;
- relansarea creditării IMM-urilor;
- pre- şi cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri structurale (sprijinul sistemului bancar pentru atragerea fondurilor structurale);
- prelungirea şi restructurarea programului "Prima casă" prin relansarea creditării în domeniul construcţiilor;
- măsuri de stimulare fiscală;
- modele de restructurare pe linie de creditare plus rescadenţare;
- concordatul preventiv, o alternativă la intrarea în insolvenţă.

Dintre opiniile prezentate, redau câteva.

Valentin Lazea, economistul-şef al BNR: "Este un mit că avem o forţă de muncă educată, calificată şi cu toate acele adjective care i se dau", după care a adăugat că românii sunt săraci, iar acest lucru împiedică reluarea activităţii de creditare.

Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România: "Nu pot să nu remarc faptul că băncile din România au un model de afaceri genial: atunci când fac profit este numai al lor, iar atunci când înregistrează pierderi fac provizioane şi costul acestora este suportat de noii clienţi."

Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România: "În România, ne vom confrunta în anii următori cu povara consolidării fiscale. Reducerea deficitului bugetar până la nivelul impus de criteriile de la Maastricht se va face foarte greu."

Florian Libocor, economistul-şef al BRD-GSG: "România va ieşi din criză, recesiune sau turbulenţe în momentul în care unul dintre indicatorii care s-au deteriorat cel mai mult, şomajul, va începe să scadă, ceea ce va înseamna că sectorul privat începe să producă şi să creeze locuri de muncă. Ne apropiem de maximul şomajului, dar probabil că vom mai vedea mici creşteri."

Petre Bunescu, director general adjunct al BRD-GSG şi prim-vicepreşedinte al ARB: "Legea insolvenţei, cu aspectele ei discutabile, ne încurcă foarte mult pe noi, bancherii, deoarece se ştie că unii dintre clienţii care ar mai avea şanse de redresare au ales să se declare în stare de insolvenţă în mod voluntar, iar băncile sunt nevoite să provizioneze creditele cu 100%."

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: Cât de inovativi sunt românii?

Conform Asociatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, numarul de patente acordate inventatorilor romani in 2008 a fost de 689, in timp ce polonezii au obtinut 3590 de patente, iar maghiarii 551.

Prabusirea activitatii de cercetare dupa 1989 s-a reflectat si in evolutia numarului de patente acordate, astfel ca daca in perioada 1980-1989 romanii obtineau in medie 2600 de patente pe an, in ultimii 20 de ani media nu a depasit 1300, iar in ultimii 4 ani am reusit “performanta” de a patenta mai putin de 800 de inventii pe an. Mai mult, cifrele de acum sunt mai mici chiar decat cele din perioada interbelica – evolutia din ultimii 84 de ani in graficul alaturat, click pentru marire.

La nivel mondial, intre 1883 si 2008 au fost acordate 31.764.313 patente, dintre care 22.6% apartin SUA (7.176.477), insa japonezii au reusit sa ii depaseasca pe americani de cateva ori in ultimii 20 de ani. Japonia detine chiar recordul anual absolut cu 215.100 patente obtinute in 1996.

Pe de alta parte, Coreea de Sud, o tara cu doar 50 de milioane de locuitori a reusit sa obtina 170.000 de patente in 2008, mai multe decat SUA si de 250 de ori mai multe decat Romania. Exista totusi o diferenta intre tigrii asiatici si tigrii est-europeni, care din aceasta perspectiva sunt doar niste “pisici prapadite”.

Absolut spectaculoasa si ascensiunea Chinei, care de la 3000 de patente obtinute in 1996 a ajuns la aproape 100.000 in 2008, detalii alaturat.

In urmatoarele doua saptamani voi publica un material mai amplu legat de starea in care a ajuns activitatea de cercetare in Romania.

un articol inspirat de aici

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Ion Radu Zilişteanu: Boc a găsit pe Google leafa lui Isărescu

Aflu din Adevărul că, aseară, la B1TV, Emil Boc, primul ministru al guvernului României, a declarat că a căutat şi găsit pe Google ce salariu are guvernatorul BNR, Mugur Isărescu: "Eu l-am apreciat întotdeauna pe guvernatorul BNR. El poate să-şi pună ce venit doreşte, dar s-a raportat la decenţă, la bun-simţ, la ce înseamnă mult mai puţin decât alţi guvernatori de bănci centrale din lume şi are undeva - din câte am văzut eu, am dat pe Google - între 5.000 şi 7.000 de euro."

Obsedat de pensiile "nesimţite" şi salariile "nesimţite" din sectorul public, Boc se dă iar în stambă cu o asemenea declaraţie.

În primul rând, este un premier care se informează de pe Google în legătură cu realităţi ale statului pe care guvernul său îl administrează, ceea ce este inadmisibil. Dacă tot există Google, de ce ar mai avea nevoie de institute de statistică şi de prognoză? De ce mai are nevoie de un stufos aparat administrativ în ministere? De ce nu guvernează virtual, prin Google?

În al doilea rând, demersul său denotă o curiozitate maladivă de a afla salariul guvernatorului BNR, ca să-i servească, dacă e mic, drept exemplu sau, dacă e mare, să tacă.

În al treilea rând, se ştie că o bancă centrală modernă este independentă de guvernul ţării respective şi se supune doar parlamentului. Ceea ce a făcut Boc este un semn că nu înţelege sau nu respectă o asemenea realitate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Cristian Orgonaş: În decembrie, numărul salariaţilor din economie a scăzut cu peste 50.000

La sfarsitul lunii decembrie, numarul salariatilor din economie a fost de 4.367,7 mii, in scadere cu 51.500 fata de noiembrie si cu 370.900 comparativ cu decembrie 2008.

De remarcat faptul ca in luna decembrie numarul somerilor a crescut cu ”doar” 26.000, de unde deducem ca cel putin o parte dintre cei concediati nu sunt interesati de obtinerea ajutorului de somaj. In intregul an 2009, numarul somerilor a crescut cu 306.000.

Pe domenii economice - in industrie, numarul de salariati a scazut cu 214.000 anul trecut (14.4% din efectiv), companiile care activeaza in sectorul constructiilor au renuntat la 78.900 de salariati (17%), cele din comert au renuntat la 47.900 de salariati (6.2%), in timp ce sectorul public – administratie, armata, invatamant si sanatate - si-a redus numarul de salariati cu 10.600 (1% din total). De la inceputul crizei, respectiv de la sfarsitul lunii septembrie 2008, numarul salariatilor a scazut cu 466.000, click pe graficul alaturat pentru detalii.

Productivitatea muncii

Cresterea productiei industriale in noiembrie si decembrie concomitent cu reducerea numarului de salariati cu 14.4%, a determinat o crestere semnificativa a productivitatii muncii in industrie: +35.4% in decembrie si +12.5% in intreg anul 2009 fata de perioada corespunzatoare a anului anterior. In 2008, productivitatea muncii a crescut cu 4.8%, iar in 2007 cu 9.9%.

Mai mult, anul trecut productivitatea a crescut mai repede decat salariile, astfel ca firmele romanesti au devenit mai competitive.

In acest moment, cresterea productiei industriale se bazeaza in exclusivitate pe cresterea productivitatii muncii, insa ma intreb cat de mult mai poate continua aceasta situatie in conditiile in care sporuri de productivitate de 20-30% sunt imposibil de mentinut pe termen lung. In lunile urmatoare, ori industria se va opri din crestere, ori companiile vor incepe sa angajeze personal. In graficul alaturat am ilustrat evolutia productivitatii muncii in industrie, a productiei industriale si a numarului de salariati in ultimul an, divergenta dintre evolutiile acestor trei indicatori fiind evidenta.

Executia bugetara in 2009

Ministerul de Finante a comunicat ieri faptul ca a reusit sa se incadreze in tinta de deficit bugetar de 7.3% convenita cu FMI, pe fondul unor venituri la buget de 31% din PIB (156.625 mld lei) si a unor cheltuieli echivalente cu 38.2% din PIB (193.025 mld lei).

In anul 2008, veniturile au fost de 32% din PIB iar cheltuielile de 36.9%, in timp ce in 2007, procentele au fost de 32.5% respectiv 34.9%.

Anul trecut, cheltuielile de personal au ajuns la 9.2% din PIB, procent superior celui de 8.4% din 2008 (si sa nu uitam ca in 2009 bugetarii si-au luat zile de concediu neplatit, fara de care cheltuielile de personal ar fi fost de ~9.5%). In 2007 salariile bugetarilor au reprezentat 6.5% din PIB, iar in 2006, 6.3%. In 2004, pe vremea d-lui Tanasescu, procentul era de doar 4%. Evolutia lunara a veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat in graficele alaturate.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Cristian Orgonaş

Lucian Davidescu: Ce se întâmplă dacă Grecia cade. Simulare de cutremur financiar

Dacă Grecia va fi salvată, asta ar crea hazard moral pentru însăşi existenţa euro. Cine şi de ce să mai respecte limitele de deficit, cât timp există o plasă de siguranţă? Dacă Grecia nu va fi salvată, asta ar putea declanşa o catastrofă în lanţ.



“Grecii” (The Greeks). Aşa este poreclit alfabetul investitorilor de hedging. Pentru că este nevoie de toate literele greceşti pentru a denumi toate nuanţele de risc, lichiditate sau volatilitate dintr-un instrument derivat.

Ironic, dar chiar grecii – adevăraţii greci – au ajuns să se folosească de instrumente derivate pentru a-şi masca deficitul la nivel de stat. Cesionarea veniturilor viitoare din aeroporturi şi loterie este un împrumut sau o privatizare?

Depinde cine şi când se uită. Exact ca în contraargumentul ştiinţific al lui Erwin Schrodinger, care îi explica lui Einstein că o pisică – fie ea şi cuantică – nu poate fi şi vie şi moartă în acelaşi timp. Tot ironic: Schrodinger şi-a intitulat una dintre cărţi „Natura şi grecii şi ştiinţa şi umanismul”

Grecii n-au schimbat mare lucru în fizica cuantică, dar au ştiut întotdeauna cum trebuie să fie o pisică moartă: împodobită cu ochi de sticlă, turtită sub un preş mai gros sau azvârlită în curtea vreunui vecin, de peferinţă bogat. [Citeşte şi Până unde poate ţine minciuna economică. O poveste cu greci]. Ce se întâmplă dacă vecinul – Germania – îi aruncă azi pisica înapoi:

1. Cutremurul. Grecia se prăbuşeşte, adică încetează plăţile externe. Aici, lucrurile sunt destul de simple. Dacă e moartă, e moartă.

2. Unda de şoc. Pentru creditori, fisuri moderate dar coşmaruri teribile cu pisici. Victimele vor fi ceilalţi trei purceluşi (PIGS) cu deficite de 10% şi datorie publică de 100% din PIB: Spania, Portugalia şi Irlanda. Fără garanţii explicite sau implicite de la UE, dobânzi mai mari, disponibilitate mică a finanţatorilor, zero flexibilitate, zero rescadenţări. Adică o spirală care duce într-o singură direcţie: cazanul în care Grecia fierbe deja.

3. Tsunami bancar. Cel mai rău va fi lovită Bulgaria, apoi România şi Turcia, spune Morgan Stanley. Băncile greceşti au 28% din activele bancare din Bulgaria şi 27% din cele din România. O pisică moartă acasă înseamnă mai mulţi şobolani vii prin vecini.

Şi Cipru ar fi afectat, mai ales că are o economie foarte vulnerabilă la şocuri externe iar sistemul bancar este practic interconectat cu cel din Grecia. În schimb, Cipru are şi de câştigat din depozitele greceşti, care pe timp de criză caută un acoperiş (dar gata cu pisicile!) şi-o masă caldă.

4. Replicile. Un model prost ar arunca în aer şi primele de risc pentru alte ţări mici cu ambiţii de colonizare bancară. Primele victime: Austria, care e prezentă şi în România, ţară spălată deja de tsunami, şi Suedia, care şi-a încercat norocul în ţările baltice, adică singura zonă unde recesiunea are două cifre. [Citeşte şi 5 zone de risc financiar mai apropiate şi mai periculoase decât Dubai].

Cum ar fi rezolvat Einstein problema Greciei? Probabil, într-un cuantic-pur-stil-european. I-a explicat chiar lui Schrodinger, într-o scrisoare: “superpoziţia cuantică a unui butoiaş instabil cu praf de puşcă va conţine, după un timp, atât componente explodate cât şi neexplodate”.

[Update: Miniştrii de finanţe din Zona Euro vor da Greciei un ultimatum de o lună]

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP