miercuri, 17 februarie 2010

Ion Radu Zilişteanu: Conferinţa Imopedia.ro şi premiile pentru "Goana după casă"

Azi am participat la conferinţa Imopedia.ro, prima de acest fel organizată de cunoscutul portal imobiliar. Conferinţa a avut două secţiuni: piaţă imobiliară şi finanţare imobiliară. Au fost invitaţi jucători de pe piaţa imobiliară, bancară şi reprezentanţi ai autorităţilor. Nu voi intra în detalii, căci presa a reflectat şi va reflecta evenimentul: de exemplu, Hotnews.ro a scris aici şi aici, Money.ro a scris aici, aici şi aici.

Totodată, au fost acordate premiile pentru reality show-ul Goana după casă, o iniţiativă în premieră pentru piaţa imobiliară românească.

De notat faptul că organizatorii au decis să invite şi bloggeri economişti: Cristian Orgonaş şi semnatarul acestor rânduri.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Şmecheria "Prima casă" - ANL, marca Elena Udrea

După cum scriam, în noua variantă a programului "Prima casă", vor fi alocate garanţii de 700 mil.€. Numai că ministrul dezvoltării regionale şi turismului, Elena Udrea, are gânduri mari cu aceşti bani. Vrea să vândă locuinţele ANL către chiriaşi care le ocupă, la preţuri de mercurial: 19.140 € pentru garsoniere, 26.950 € pentru apartamente două camere şi 36.014 € pentru apartamente de trei camere. Mai simplu spus, a pus subordonaţii să calculeze valoarea medie de înlocuire pentru locuinţele ANL. Valorile, evident, sunt în general mai mici decât preţurile de piaţă, ceea ce nu e de mirare întrucât locuinţele ANL se construiesc pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile locale pe durata existenţei construcţiei, iar utilităţile sunt asigurate tot de către autorităţile locale.

O asemenea abordare va conduce la distorsionarea preţurilor de pe piaţa imobiliară. Dacă este să judecăm preţurile ANL în raport cu preţurile practicate pe piaţa liberă din marile oraşe, vom constata că ele sunt sub piaţă. dacă, însă, facem aceeaşi comparaţie pentru imobilele din Nehoiu sau Huşi, vom constata că ele sunt peste preţurile din piaţă.

Elena Udrea a estimat, într-o conferinţă de presă ţinută ieri, că ANL va obşine circa 500 mil.€ pentru cele 20.000 locuinţe ANL puse în vânzare. Desigur, actualii chiriaşi ANL şi viitori proprietari vor prefera să îşi finanţeze achiziţia prin credite ipotecare garantate prin programul "Prima casă". Acest lucru înseamnă că din cele 700 mil.€ puse la bătaie de statul român, vor mai rămâne doar 200 mil.€ pentru achiziţiile de pe piaţa liberă şi construirea de imobile noi. Cu o investiţie de numai 10%, adică 50 mil.€ (după afirmaţiile premierului Boc, despre care scriam aici), guvernul obţine 500 mil.€, pe care intenţionează să îi folosească pentru construcţia de locuinţe noi. Adică o şmecherie prin care banii băncilor comerciale ajung la statul român, ale cărui abilităţi de administrare a banilor publici o ştim.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: "Prima casă" reloaded

În şedinţa de guvern de astăzi, s-a definitivat noua structură a programului "Prima casă", reloaded. De fapt, s-au aprobat noile norme de aplicare ale programului.

Reamintesc faptul că Ministerul Finanţelor Publice a invitat reprezentanţi ai economiei reale în data de 6 ianuarie 2010 la sediul său,în încercarea de a afla opinii despre reconfigurarea programului. Am scris pe larg pe margiunea acestei întâlniri în articolele Reuniunea de la MFP pe tema "Prima casă", Câteva observaţii cu privire la întâlnirea de la MFP şi Propunerile mele privind continuarea programului "Prima casă". Participanţii la întâlnire au trimis propunerile lor privind măsuri viabile economic de relansare a programului, urmând ca, în termen de o săptămână, să aibă loc o nouă întâlnire. MFP nu a mai lansat o invitaţie pentru această a doua întâlnire niciodată. A avut loc, totuşi, la începutul lunii februarie, o întâlnire între ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, şi reprezentaţii Asociaţiei Române a Băncilor, despre care puteţi citi aici.

Principalele prevederi ale normelor de aplicare a programului "Prima casă" sunt:

1. Garanţia rămâne 60.000 € pentru cei care cumpără un imobil gata construit, terminat sau la roşu.

2. Garanţia se măreşte la 70.000 € pentru cei care îşi construiesc un imobil nou.

3. Garanţia pentru persoanele care se ascoiază în vederea construirii unui imobile va fi de 75.000 € în anumite condiţii:

- să fie cel puţin 7 persoane fizice, neasociate neapărat juridic;

- să deţină un teren;

- să deţină autorizaţie de construcţie validă, obţinută după data publicării hotărârii de guvern; numai persoanele care vor obţine autorizaţia de construcţie după această dată pot cere garanţia şi împrumutul la bancă;

- creditul va fi eliberat de bancă pe stadii de execuţie;

- construcţia se va executa de către o firmă autorizată.

4. Plafonul total al noului program va fi de 700 mil.€.

5. Garanţiile vor putea fi folosite şi în vânzarea locuinţelor ANL, subiect asupra căruia voi scrie un articol separat.

Având în vedere faptul că din varianta veche a programului s-au folosit circa 600 mil.€ şi au rămas circa 400 mil.€, înseamnă că programul se va suplimenta cu 300 mil.€.

Schema cu asocierea a cel puţin 7 persoane (de ce nu 5 sau 9?) mi se pare foarte greu de realizat. Punerea la punct unui astfel de montaj este foarte complicată. Guvernul nu ţine seama de preferinţele publicului, care ar prefera să cumpere un imobil gata construit.

Noua structură a programului "Prima casă" mi se pare făcută după ureche, ca şi prima variantă, şi nu cred că va avea succes. Vom vedea.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Ion Radu Zilişteanu: Mostră de incultură economică

Comentariu la un articol din Hotnews.ro:

dobanda poate fi micsorata atat cat sa fie peste 0(zero) sau poate chiar zero....tot si orice este peste zero reprezinta castigul bancii....asadar exista castig, mai mic dar exista. daca guvernul impune o astfel de conditie (micsorarea dobanzii), bancile nu au decat sa accepte sau sa iasa din program...ele, bancile, stiu ca oricum vor castiga...numai ca din dobanda aia care este acum se dau si ceva comisioane....prietenii stiu de ce....cum de in alte state dobanzile sunt de 0,ceva - 1-2-3%? (aeugenius, 17 februarie 2010, 14:21)

Iată cum gândesc românii despre dobânzile la creditele bancare. Cel care a scris coomentariul de mai sus nu are altceva în cap decât faptul că dobânda reprezintă profitul băncii. Habar nu are de costurile băncii: rezerve minime obligatorii, costul banilor (dobânda plătită la depozitele atrase), marja de risc, cheltuielile cu personalul, chiriile şi multe altele. Este la fel cum despre piaţa imobiliară se spune: se poate construi cu 400 €/mp, nemaicontând preţul terenului, utilităţile, marja dezvoltatorului.

Nu este de mirare, în aceste condiţii, lipsa de respect faţă de eforturile economiei private. De ce nu emigrează numitul aeugenius în ţările alea unde dobânda la credite este 0,ceva? Pentru că, la cum gândeşte, nu ar face faţă acelei economii de piaţă.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Ion Radu Zilişteanu

Bogdan Glăvan: Planul de stimulare al economiei americane nu a avut niciun efect

Astăzi se împlineşte 1 an de la lansarea de către administraţia economică americană a planului de stimulare economică. Aici găsiţi un rezumat al cheltuielilor planificate şi realizate. Conform declaraţiilor oficialilor americani, planul „a oprit în mod evident căderea economică”, a creat locuri de muncă fără număr şi, în general, a adus o puzderie de beneficii societăţii americane. Atât de convingătoare sunt aceste declaraţii încât orice om simplu se poate întreba pe bună dreptate: “Dar de ce să nu continuăm planul? De ce să nu dublăm cheltuielile publice prevăzute în el? De ce să nu le mărim de 100 ori? Nu ar fi bine să avem beneficii de 100 ori mai mari? Dacă economia privată nu funcţionează, de ce să ne mulţumim cu un plan de stimulare de 787 miliarde dolari, de ce să nu lăsăm în seama statului toate chetuielile?”

Sper că aţi ghicit răspunsul. Pentru că cheltuielile guvernamentale nu fac decât să dislocuiască cheltuielile private, iar efectul final este zero. Pretinsul efect de multiplicator nu există, că doar guvernul nu este un magician care poate multiplica iepurii din pălărie! Iar guvernanţii ştiu acest lucru.

Statistic, PIB este obţinut din ecuaţia de mai jos:
PIB = Consum (C) + Investiţii (I) + Cheltuieli guvernamentale (G) + Export net (X – M)

Profesorul John Taylor a disecat datele privind PIB, realizând câteva grafice cu evoluţia principalelor componente ale acestuia. Mai jos aveţi două dintre ele, referitoare la contribuţia investiţiilor şi a cheltuielilor guvernamentale.




Contribuţia planului de stimulare la salvarea economiei e sublimă dar lipseşte cu desăvârşire.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Bogdan Glăvan

Lucian Davidescu: România e în cărţi să adere la alianţa PIGS

Datoria publică cât PIB şi deficit bugetar la o zecime sunt condiţiile impuse de selectul club al datornicilor PIGS. Are şanse România să le îndeplinească? Cifrele spun „nu”. Faptele spun „da”.



Portugalia 81,5%/9,3%, Irlanda 79,7%/12,7%, Grecia 107,9% (scăzând minciunile)/12,7%, Spania 62,3%/11,4%, România 22,7%/7,2%.

1. Despre deficitul bugetar:

În clasamentul făcut după gradul de colectare a taxelor raportat la PIB, România e pe ultimele locuri. 31% faţă de o medie UE de 38% şi de maxime care bat spre 50%. Pentru propagastatistică, ăsta este un lucru excelent atunci când e vorba să anunţe deficitul bugetar.

Cu venituri de 31% şi cheltuieli de 38,2%, deficitul e în ţintă. Însă dacă ar fi raportate cheltuielile la venituri, aşa cum se întâmplă în viaţa reală, deficitul ajunge la 23%. Portugalia 25%, Irlanda 41%, Grecia 40%, Spania 31%. Suntem deja foarte aproape de cel mai slab dintre purceluşi.

2. Despre datoria publică

Aici, chiar că părem să fim departe, cu 22% din PIB. Ei bine, nu suntem. Raportarea la PIB are raţiuni tot statistice. Ceea ce contează cu adevărat este serviciul datoriei, adică ratele pe care statul le are de plătit în fiecare an. Dacă PIGS plătesc dobânzi de 2-3% (Grecia a ajuns la o emisiune cu 6% abia după ce a devenit fierbinte), România s-a împrumutat de pe piaţa internă chiar şi cu peste 11%. Deja, povara e de două ori mai greu de suportat decât părea. Mai mult însă, România a luat împrumuturile de la FMI şi Comisia Europeană unde, deşi dobânda este mică, rambursarea celor 20 de miliarde de euro se face în doar câţiva ani.

Spania, de exemplu, nu este atât de împovărată pe termen scurt pentru datoria ei de 62% din PIB. Au mai rămas doi purceluşi de egalat.

3. Despre ce se întâmplă de fapt cu banii.

Răspunsul scurt este evident. Nimic!

Răspunsul lung vine din simularea Comisiei Europene despre sustenabilitatea finanţelor publice în următorii 50 de ani. România va avea în 2060 o datorie publică de 633% din PIB? Greu de digerat! S-ar putea să fie mai puţin. S-ar putea să fie mai mult.

Ca orice proiecţie bazată pe date curente, estimarea Comisiei nu este neapărat o profeţie cât un indice al problemelor structurale şi sociale de acum. Totuşi, de dragul cifrelor: Portugalia 390%, Irlanda 849%, Grecia 884%, Spania 767%.

România, bun venit în cocină!

Ponderea datoriei publice în PIB – % (sursa: Comisia Europeană)



2010 2020 2030 2040 2050 2060
Letonia 50,1 122,2 230,6 385,9 619,7 898,1
Grecia 107,9 133,7 205,9 360,5 596,5 884
Irlanda 79,7 154,7 260,8 403,8 606,3 848,5
Slovenia 34,9 74 158,8 311,1 540,2 831,6
Spania 62,3 111 188,2 320,2 528 766,6
M. Britanie 81,7 159,8 271,3 406,1 559,9 759,2
România 22,7 66,3 125,1 220,6 390,4 633,8
Slovacia 36,3 64,9 115,5 207,5 354,6 561,2
Lituania 31,9 61,8 113,9 204,3 341,2 545,9
Cehia 33,7 65,9 114,9 192,4 317 486,7
Olanda 63,1 75,5 121 202,2 312,1 450,3
Luxemburg 16,4 6,3 35,6 118,2 253,8 437,5
Malta 67 85,3 114 173,7 277,3 432,5
Franţa 86 122,4 177,4 250,5 336,5 431,3
Portugalia 81,5 113,6 156,1 203,9 282,9 389,9
Belgia 95,7 103,1 137,8 199 278,1 372,4
Austria 75,2 84,8 116,7 170,4 245,3 337,8
Cipru 47,9 42,6 67,8 119,2 204,4 335,5
Germania 78,7 77,7 102,5 152,1 222,1 318,9
Polonia 59,7 80,4 108,9 155,7 225,5 318,4
Finlanda 45,7 35,5 61,3 111,1 172,6 248,7
Italia 116,1 109,9 112,2 136,6 173,1 205,9
Suedia 47,2 31,4 32,2 45,7 64 93,1
Estonia 7,8 19,2 28,5 40,1 57,4 81,4
Danemarca 32,5 12,2 11,3 17,4 21,3 18,3
Bulgaria 17,3 3,4 -9,9 -17,2 -11,9 9,8
Ungaria 82,3 54,4 21,8 -5,2 -21,1 -26,3


Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Lucian Davidescu

Răzvan Pascu: Cum completăm declaraţia de venit (formularul 200)?

Cei care au realizat si alte venituri pe langa salarii (inclusiv cei care au fost agenti de marketing pentru pensii private, cei care au investitii pe Bursa, cei care au inchiriat locuinte cu contract, cei care au primit bonusuri pentru care nu li s-a platit impozitul, cei care lucreaza pe baza de contract de mandat sau de prestari servicii, ori cei care au un PFA, etc.) trebuie sa completeze si sa trimita, pana la 15 mai, formularul 200.

Click aici pentru o prezentare realizata de ANAF prin care sunteti instruiti cum se completeaza declaratia de venit (declaratia 200, pentru orice alte venituri, mai putin salarii). Desi prezentarea este facuta de anul trecut (in 2009 pentru 2008), pentru ca ANAF nu s-a sinchisit sa faca o alta prezentare actualizata in 2010, aceasta este totusi valabila, iar informatiile sunt corecte.

Declaratia trebuie depusa la Administratia Financiara de care apartineti pana la 15 mai, fie direct, fie prin posta (click aici pentru o lista cu adresele Administratiilor fiscale locale).

Sfatul meu este ca, daca trimiteti prin posta declaratia de venit, sa o trimiteti prin scrisoare cu confirmare de primire.

Declaratia 200 se completeza doar de catre cei care au obtinut alte venituri pe langa salariu. Click aici pentru a descarca declaratia 200.

In 2010, pentru profiturile obtinute la Bursa in 2009 (BVB sau BMFMS), dobanzi sau dividende nu se plateste impozit.

Citeşte restul postării şi comentează pe blogul lui Răzvan Pascu

  © Blogger template 'Minimalist B' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP